Valoarea plăților frauduloase raportate de instituțiile financiare din Irlanda a crescut cu peste 27% într-un singur an și a ajuns la 179,04 milioane de euro în 2025, potrivit noilor date publicate de Central Bank of Ireland. Creșterea este cu atât mai importantă cu cât numărul tranzacțiilor frauduloase a avansat doar marginal: pierderile sunt mai mari, iar metodele folosite de infractori devin mai sofisticate.
În 2024, valoarea totală raportată fusese de 140,8 milioane de euro. Diferența de peste 38 de milioane de euro într-un an arată că problema nu este doar frecvența tentativelor de fraudă, ci și sumele pe care victimele ajung să le piardă în fiecare incident.
La nivelul întregului sistem de plăți, frauda rămâne statistic rară. Banca Centrală estimează că aproximativ una din 10.000 de tranzacții este afectată. Această rată poate însă crea o imagine înșelătoare pentru consumatori, deoarece valoarea medie a unei fraude diferă puternic în funcție de metoda de plată.
Cele mai mari pierderi medii au fost înregistrate la cecuri, unde valoarea medie a unei tranzacții frauduloase a ajuns la 9.741 de euro. Transferurile bancare s-au situat pe locul al doilea, cu o pierdere medie de 2.412 euro, iar plățile prin instituții de monedă electronică au ajuns la o medie de 1.427 de euro, de peste două ori mai mult decât cei 692 de euro înregistrați în 2024.
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții privește fraudele în care victima autorizează chiar ea transferul, după ce este convinsă de infractori că plata este legitimă. În Irlanda, acest tip de escrocherie este cunoscut în statisticile financiare drept „authorised push payment fraud”, însă în practică este vorba despre manipularea plătitorului prin inginerie socială: atacatorul se prezintă drept bancă, companie, furnizor, rudă sau altă persoană de încredere și îl convinge pe client să trimită banii.
Aceste fraude au reprezentat anul trecut 45% din valoarea totală a fraudelor la plăți, adică aproximativ 74,86 milioane de euro. Cu un an înainte, ponderea lor era de 35,2%. În cazul transferurilor bancare, fenomenul este și mai pronunțat: 67,2% din valoarea fraudelor prin transfer a provenit din plăți autorizate chiar de victime, față de 45,6% în 2024.
Datele arată și o componentă internațională puternică. Aproape 70% din valoarea plăților frauduloase a fost asociată tranzacțiilor transfrontaliere, adică banilor trimiși către conturi aflate în afara Irlandei. Suma totală a ajuns la 124,89 milioane de euro, iar ponderea acestor fraude a crescut cu 6,3 puncte procentuale față de anul precedent.
Central Bank of Ireland avertizează că infractorii folosesc metode tot mai sofisticate și cere atât instituțiilor financiare, cât și companiilor de tehnologie să își îmbunătățească sistemele de prevenire și detectare. Autoritatea spune că băncile și ceilalți furnizori de servicii de plată trebuie să ofere sprijin rapid și adecvat clienților atunci când o fraudă a avut loc.
Pentru consumatori, viteza cu care este raportat incidentul poate face diferența. Banca Centrală recomandă ca orice persoană care observă un transfer suspect sau își dă seama că a fost înșelată să contacteze imediat banca sau furnizorul financiar. Cercetările publicate anterior de instituție arată că 38% dintre victime nu raportează deloc frauda nici furnizorului financiar, nici unei autorități.
Această lipsă de raportare reduce șansele de recuperare a banilor și face mai dificilă identificarea modelelor folosite de grupările infracționale. Potrivit Băncii Centrale, victimele care raportează rapid incidentul au șanse mai mari să își recupereze cel puțin o parte din pierderi, iar informațiile transmise pot ajuta instituțiile să blocheze tentative similare asupra altor clienți.
Creșterea fraudelor bazate pe manipularea victimei este relevantă și în contextul dezvoltării instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Specialiștii citați de RTÉ avertizează că infractorii folosesc deja tehnologii capabile să imite vocea unei persoane, să genereze imagini sau materiale video false și să construiască identități digitale mai convingătoare. Astfel de instrumente pot face mai greu de recunoscut apelurile, mesajele sau solicitările de bani care par să vină de la o persoană cunoscută ori de la o instituție reală.
Pentru persoanele din Irlanda, regula practică rămâne aceeași indiferent cât de credibil pare mesajul: o solicitare neașteptată de transfer de bani, furnizare de coduri de securitate sau modificare a detaliilor bancare trebuie verificată separat, folosind datele oficiale de contact ale instituției sau persoanei respective. Un apel primit, un mesaj text sau un link trimis prin email nu trebuie folosit drept singura dovadă că solicitarea este autentică.
Noile cifre nu arată doar că fraudele financiare continuă să existe, ci că prejudiciul produs de ele crește mult mai repede decât numărul tranzacțiilor frauduloase. Pentru bănci și autorități, presiunea este astfel tot mai mare pentru a opri transferurile înainte ca banii să părăsească sistemul. Pentru consumatori, raportarea imediată rămâne cea mai importantă reacție după descoperirea unei fraude.
