Încrederea oamenilor că drepturile și egalitatea sunt respectate în mod real în Irlanda a scăzut vizibil într-un singur an, potrivit celui mai recent sondaj comandat de Irish Human Rights and Equality Commission. Doar 53% dintre respondenți mai cred că au șanse egale să progreseze în viață, față de 62% anul trecut.
Scăderea este și mai puternică atunci când oamenii sunt întrebați dacă măsurile împotriva discriminării funcționează. Doar 26% le consideră eficiente, comparativ cu 40% în 2025. În același timp, numai 39% dintre respondenți cred că toate persoanele din Irlanda beneficiază în mod egal de drepturile fundamentale, față de 48% în ultimii doi ani.
Rezultatele nu indică o respingere a ideii de egalitate. Dimpotrivă, 84% dintre participanți spun că toți oamenii ar trebui tratați egal indiferent de origine sau situație personală. Diferența apare între sprijinul pentru principiu și percepția că acesta este aplicat efectiv în viața de zi cu zi.
Sondajul, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.205 adulți, arată că femeile și tinerii sunt grupurile cele mai sceptice în privința modului în care funcționează sistemul. Doar 8% dintre femei cred că averea este distribuită echitabil în Irlanda, față de 15% dintre bărbați. Femeile sunt, de asemenea, mai puțin convinse că statul combate suficient discriminarea sau că instituțiile oferă șanse egale.
Diferențele sunt foarte mari și în funcție de vârstă. Numai 40% dintre persoanele de 18–24 de ani cred că au șanse egale de a reuși, comparativ cu 60% anul trecut. Tinerii sunt însă grupa care declară cel mai ridicat nivel de înțelegere a drepturilor omului: 75% spun că au cunoștințe bune în acest domeniu.
Tot tinerii raportează mai frecvent situații de discriminare observate direct. Aproximativ 26% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani spun că au asistat în ultimul an la discriminarea unei persoane cu dizabilități, față de doar 4% dintre respondenții de 65 de ani și peste.
Costul vieții este una dintre problemele pe care respondenții le leagă cel mai puternic de echitate. Aproximativ 87% sunt preocupați de cheltuielile curente, dar numai 12% cred că Guvernul face suficient pentru reducerea presiunii financiare. Doar 11% consideră că bogăția este distribuită în mod echitabil.
În același timp, majorități foarte mari consideră accesul la servicii esențiale drept parte a unei societăți echitabile: 94% spun că serviciile medicale accesibile sunt importante, 91% spun același lucru despre locuințele la prețuri accesibile și pensii adecvate, iar 90% indică veniturile suficiente și transportul public.
Sondajul surprinde și percepțiile privind rasismul. Aproximativ 74% dintre respondenți cred că refugiații și solicitanții de protecție internațională se confruntă cu rasism și discriminare. Numai 49% cred că aceștia au acces la cazare adecvată, iar 47% consideră că sunt tratați corect.
În rândul respondenților care nu sunt irlandezi, 25% spun că au fost personal victime ale rasismului în anul precedent, iar 42% afirmă că au asistat la astfel de incidente. La nivelul întregului eșantion, 31% cred că Guvernul face suficient pentru combaterea rasismului, în timp ce 42% nu sunt de acord.
O altă temă nouă în sondaj este folosirea inteligenței artificiale de către instituțiile publice. Aproximativ 80% dintre respondenți cred că autoritățile ar trebui să declare sistemele de inteligență artificială pe care le folosesc în furnizarea serviciilor publice, iar 81% susțin reglementarea acestor tehnologii. Doar 13% consideră că Guvernul le reglementează eficient în prezent.
Irish Human Rights and Equality Commission interpretează rezultatele ca pe un avertisment privind diferența dintre drepturile recunoscute în principiu și modul în care acestea sunt trăite în practică. Pentru cititorii străini care locuiesc în Irlanda, datele despre rasism și accesul la servicii sunt deosebit de relevante, deoarece sondajul arată că experiențele raportate de persoanele neirlandeze diferă semnificativ de percepțiile populației în ansamblu.
