Ministrul irlandez al Justiției, Jim O’Callaghan, a participat la sfârșitul săptămânii la o reuniune a miniștrilor de interne și ai migrației organizată la München, unde discuțiile s-au concentrat pe protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, returnarea mai rapidă a persoanelor care nu au drept legal de ședere și gestionarea unor eventuale creșteri bruște ale migrației.
La întâlnire au participat miniștri din mai multe state membre și asociate Uniunii Europene, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, precum și ministrul britanic de Interne, Shabana Mahmood.
Reuniunea vine la doar câteva luni după ce noul Pact european privind migrația și azilul a început să fie aplicat în Uniunea Europeană.
În Irlanda, noul sistem a intrat în vigoare pe 12 iunie 2026, odată cu aplicarea International Protection Act 2026.
Legislația a introdus proceduri comune europene pentru examinarea cererilor de protecție internațională, termene mai stricte pentru luarea deciziilor, noi reguli privind controalele la frontieră și un sistem revizuit pentru stabilirea statului responsabil de examinarea unei cereri.
Jim O’Callaghan spune că Pactul funcționează și că numărul sosirilor neregulamentare în Europa a scăzut, dar susține că statele membre nu trebuie să considere problema rezolvată.
Ministrul irlandez consideră că sistemul trebuie îmbunătățit în special în două domenii.
Primul este returnarea persoanelor cărora li s-a stabilit că nu au dreptul legal de a rămâne într-un stat membru.
Al doilea este capacitatea Uniunii Europene de a anticipa și identifica din timp creșteri bruște ale numărului de migranți care ajung la frontierele externe.
O’Callaghan a anunțat că intenționează să prezinte două propuneri în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, pe care Irlanda urmează să o prezideze.
Una dintre propuneri va viza îmbunătățirea ratelor de returnare și a procedurilor prin care țările de origine își reprimesc cetățenii.
Cealaltă va urmări crearea unui sistem european mai eficient pentru identificarea din timp a unor posibile creșteri bruște ale migrației și pentru pregătirea unui răspuns coordonat.
Subiectul a căpătat o importanță suplimentară după situația produsă în această vară la Ceuta, enclava spaniolă din nordul Africii.
Peste 70.000 de migranți marocani au intrat în Ceuta la sfârșitul lunii iulie, ceea ce a determinat convocarea unei reuniuni europene de urgență.
Jim O’Callaghan a prezidat atunci discuțiile dintre miniștrii europeni, în condițiile în care Irlanda deține în această perioadă președinția Consiliului Uniunii Europene.
Discuțiile de la München au vizat și consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Mai multe state vor ca răspunsul european la astfel de situații să fie mai rapid și mai coordonat, inclusiv prin finanțare suplimentară pentru controale la frontieră, azil și returnări.
O altă temă sensibilă este folosirea unor centre de returnare aflate în afara Uniunii Europene.
Noul cadru european permite dezvoltarea unor astfel de mecanisme pentru persoane cărora li s-a respins cererea de protecție internațională, însă poziția Irlandei privind participarea la asemenea centre nu a fost încă stabilită complet.
Jim O’Callaghan a indicat anterior că, în opinia sa, Irlanda ar trebui să participe la un astfel de sistem.
Irlanda analizează în paralel și noi acorduri de readmisie cu țări din afara Uniunii Europene.
Guvernul intenționează, de exemplu, să se alăture unui acord european cu Nigeria care ar permite returnarea mai rapidă a cetățenilor nigerieni care se află în Irlanda fără drept legal de ședere.
Scopul acestor acorduri este reducerea timpului necesar pentru returnarea persoanelor după emiterea unei decizii definitive.
Guvernul irlandez susține că noul Pact european a început deja să producă efecte.
Autoritățile au indicat în ultimele luni o scădere a numărului cererilor de protecție internațională și o accelerare a unor proceduri de returnare.
În același timp, Executivul pregătește și modificări importante ale legislației privind cetățenia, inclusiv creșterea de la cinci la opt ani a perioadei de rezidență necesare în majoritatea cazurilor pentru solicitarea cetățeniei irlandeze, precum și introducerea unor teste de limbă și cunoștințe civice.
Discuțiile europene de acum arată însă că Pactul adoptat recent nu este considerat punctul final al reformei.
Pentru Irlanda și pentru alte state participante la reuniunea de la München, următoarea etapă va fi concentrată mai ales pe returnări, protejarea frontierelor externe și capacitatea Uniunii Europene de a reacționa mai rapid atunci când apar noi presiuni migratorii.
Propunerile lui Jim O’Callaghan urmează să fie discutate la nivel european în perioada următoare și nu reprezintă, în acest moment, reguli deja adoptate.