Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News Digital, în contextul unei dezbateri tot mai intense în Irlanda despre imigrație, criminalitate, locuințe și cetățenie.
Martin a spus că Irlanda „nu este copleșită în niciun fel”, dar a adăugat că presiunile legate de migrație trebuie tratate ferm, corect și mai eficient.
El a recunoscut că sistemul de azil a fost prea lent în ultimii ani și a spus că Guvernul a accelerat atât analiza cererilor, cât și procedurile de apel.
Taoiseach a adăugat că autoritățile analizează și înăsprirea regulilor pentru persoanele ale căror cereri de protecție internațională sunt respinse.
Potrivit lui Martin, Guvernul vrea ca în astfel de cazuri să existe o reacție mai rapidă și consecințe mai clare.
Interviul a abordat și relația dintre imigrație și criminalitate.
Martin a respins ideea că infracționalitatea ar putea fi atribuită unei anumite naționalități.
El a spus că au existat cazuri grave în care persoane venite din afara Irlandei au fost implicate în infracțiuni serioase, dar a subliniat că acest lucru nu înseamnă că fenomenul criminalității poate fi explicat prin naționalitate.
Taoiseach s-a declarat însă deschis publicării unor date mai detaliate privind naționalitatea persoanelor implicate în infracțiuni.
El a spus că nu are o problemă cu publicarea unor astfel de statistici dacă acestea pot oferi o imagine mai clară și pot reduce distorsiunile din dezbaterea publică.
În prezent, statisticile naționale privind criminalitatea din Irlanda nu sunt publicate în mod obișnuit cu o defalcare completă pe naționalitatea persoanelor suspectate sau condamnate.
Lipsa acestor date a alimentat în ultimii ani dispute politice și afirmații greu de verificat despre legătura dintre imigrație și criminalitate.
Martin a discutat și despre amploarea schimbării demografice din Irlanda.
Aproape unul din patru locuitori ai țării s-a născut în afara Irlandei, potrivit datelor europene citate în interviu.
Taoiseach a legat această evoluție în mare parte de succesul economic al Irlandei și de cererea de forță de muncă în sectoare precum serviciile financiare, industria medicală și alte domenii în care companiile au recrutat angajați din străinătate.
El a spus că economia irlandeză s-a extins puternic în ultimele decenii și că această creștere a atras inevitabil muncitori din alte state.
Martin a comparat libertatea de circulație din Uniunea Europeană cu mobilitatea între statele americane și a subliniat că fenomenul funcționează în ambele direcții.
El a amintit că numeroși cetățeni irlandezi trăiesc și muncesc în alte state europene.
Interviul a abordat și presiunile asupra sistemului de locuințe.
Martin a recunoscut că imigrația legală contribuie la creșterea cererii de locuințe, dar a spus că răspunsul Guvernului este creșterea ofertei de case și apartamente, nu limitarea automată a migrației economice.
Dezbaterea este însă complicată de criza locuințelor și de numărul mare de persoane aflate pe listele pentru locuințe sociale.
În paralel, Guvernul pregătește o nouă strategie privind migrația și cetățenia.
Printre propunerile aflate în discuție se numără creșterea perioadei de rezidență necesare pentru obținerea cetățeniei irlandeze de la cinci la opt ani, introducerea unor cerințe privind cunoașterea limbii și o mai mare atenție acordată independenței economice a solicitantului.
Aceste modificări nu sunt încă definitiv adoptate, iar detaliile finale urmează să fie stabilite de Guvern.
Martin a spus că presiunile legate de migrație nu sunt specifice Irlandei și că numeroase state europene își înăspresc politicile în acest domeniu.
El a făcut însă o distincție clară între imigrația legală, pe care o leagă de dezvoltarea economiei, și problemele din sistemul de azil și imigrația ilegală, unde spune că sunt necesare reguli mai ferme și proceduri mai rapide.
Interviul vine într-un moment în care imigrația a devenit una dintre cele mai disputate teme politice din Irlanda.
Protestele privind centrele pentru solicitanți de protecție internațională, criza locuințelor și mai multe cazuri grave de criminalitate au amplificat dezbaterea.
În același timp, economia irlandeză continuă să depindă într-o măsură importantă de lucrători veniți din alte state, inclusiv din România și din alte țări ale Uniunii Europene.
Mesajul lui Micheál Martin este astfel unul dublu: Guvernul nu acceptă ideea că Irlanda ar fi „copleșită” de imigrație, dar recunoaște că sistemul de azil a avut probleme serioase de viteză și că regulile privind migrația, cetățenia și deportările sunt în curs de înăsprire.
