Zece deputați ai partidului Fianna Fáil vor ca trimiterea militarilor irlandezi în misiuni internaționale să rămână legată de deciziile Organizației Națiunilor Unite (ONU). Premierul Micheál Martin s-a arătat receptiv, joi, 19 noiembrie, la ideea colegilor săi de partid, în plină dezbatere asupra reformei care ar elimina obligativitatea unui mandat ONU.
Inițiativa îi aparține fostului ministru al apărării Willie O’Dea, deputat de Limerick. Acestuia i s-au alăturat alți nouă parlamentari Fianna Fáil, care susțin introducerea unei garanții suplimentare în proiectul de modificare a legislației apărării.
Intervenția lor vine într-un moment în care executivul încearcă să obțină adoptarea legii până la sfârșitul anului. Presiunea nu mai vine însă doar din partea opoziției, ci și din interiorul principalului partid de guvernământ.
Ce s-ar schimba pentru armata irlandeză
În centrul disputei se află mecanismul cunoscut în Irlanda sub numele de Triple Lock. Acesta presupune trei niveluri de aprobare pentru participarea unor contingente militare irlandeze la operațiuni internaționale: acordul Guvernului, votul Dáil Éireann, camera inferioară a Parlamentului, și existența unui mandat al ONU.
Proiectul legislativ elimină a treia condiție. Astfel, participarea Irlandei nu ar mai depinde de adoptarea unei rezoluții care să autorizeze operațiunea la nivelul Consiliului de Securitate sau al Adunării Generale a ONU.
Documentele legislative prevăd însă și o schimbare mai puțin discutată. În prezent, contingentele de cel mult 12 militari pot fi trimise fără o rezoluție de aprobare a Dáil. Noul proiect ridică acest plafon la 50.
Pentru asemenea contingente, Guvernul ar putea lua decizia fără un vot prealabil în Parlament, dar ministrul apărării ar trebui să informeze în scris comisia parlamentară de specialitate despre efective și atribuțiile militarilor. Misiunile de amploare mai mare ar necesita, în principiu, în continuare aprobarea deputaților.
De asemenea, proiectul nu se limitează la operațiunile conduse de ONU. El ar permite participarea militarilor irlandezi la misiuni organizate de Uniunea Europeană, de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sau în cadrul altor inițiative internaționale, cu respectarea Cartei ONU și a dreptului internațional.
Guvernul consideră că regulile actuale pot împiedica participarea Irlandei chiar și la operațiuni pe care Dublinul le susține. În Consiliul de Securitate, Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit au fiecare drept de veto.
Un exemplu invocat anterior de ministrul apărării Helen McEntee a fost retragerea Irlandei din operațiunea europeană IRINI, desfășurată în Marea Mediterană pentru combaterea traficului de arme. Participarea irlandeză a încetat după expirarea mandatului ONU relevant.
Compromisul propus în interiorul Fianna Fáil
Willie O’Dea nu propune păstrarea integrală a mecanismului actual, ci introducerea unei alte condiții. Guvernul ar trebui să identifice o rezoluție în vigoare a Adunării Generale a ONU și să explice în ce mod participarea militarilor irlandezi servește obiectivele acesteia.
Diferența este importantă. Nu ar mai fi obligatoriu ca ONU să autorizeze în mod expres fiecare misiune, dar ar exista o legătură documentată între scopul operațiunii și poziția adoptată de organizația internațională.
Spre deosebire de Consiliul de Securitate, Adunarea Generală nu acordă celor cinci mari puteri drept de veto. Totuși, rezoluțiile sale au, în general, caracter de recomandare și nu echivalează cu o autorizare obligatorie a utilizării forței militare.
Aflat la Berlin, Micheál Martin a declarat că nu are o obiecție de principiu față de ideea colegului său de partid. El a precizat că Helen McEntee și Thomas Byrne, ministrul de stat pentru afaceri europene, vor analiza propunerea în cursul dezbaterilor parlamentare.
Premierul a invocat rezoluțiile referitoare la conflictele din Orientul Mijlociu, inclusiv din Gaza, pe care Irlanda le-a susținut alături de alte state. El a făcut însă distincția între astfel de documente și rezoluțiile care autorizează o anumită misiune militară.
Susținerea exprimată de Martin nu înseamnă că amendamentul a fost acceptat în forma propusă. Formularea juridică urmează să fie discutată.
Opoziția cere ca populația să decidă
În Dáil, vicepremierul Simon Harris a apărat reforma, argumentând că deciziile privind participarea militarilor irlandezi la operațiunile de pace trebuie luate la Dublin, nu în capitalele unor puteri străine.
El a respins ideea că proiectul ar modifica Constituția sau ar elimina garanția constituțională referitoare la participarea Irlandei la un sistem de apărare comună al Uniunii Europene.
Sinn Féin contestă însă separarea dintre modificarea Triple Lock și politica de neutralitate militară. Deputatul Pearse Doherty a acuzat executivul că slăbește această politică fără a cere acordul populației. Cu o zi înaintea dezbaterii de joi, majoritatea guvernamentală respinsese o moțiune Sinn Féin care solicita organizarea unui referendum asupra reformei.
Paul Murphy, reprezentant al People Before Profit, i-a cerut vicepremierului să precizeze dacă sprijină amendamentul depus de Willie O’Dea. Harris a evitat să se pronunțe asupra textului concret și a amintit disponibilitatea ministrului apărării de a examina amendamentele.
În Irlanda, neutralitatea militară este o politică de stat, iar Triple Lock este unul dintre mecanismele prevăzute de lege pentru trimiterea trupelor în străinătate. Eliminarea acestuia nu ar însemna automat aderarea țării la NATO. Disputa politică privește însă tocmai garanțiile care ar trebui să existe pentru ca Irlanda să își păstreze această politică în practică.
Proiectul de lege a trecut de etapa celei de-a doua lecturi în Dáil la 21 octombrie, cu 79 de voturi pentru și 71 împotrivă. El intră acum în etapa examinării în comisia parlamentară, unde vor putea fi modificate prevederile privind misiunile externe ale armatei.



