Irlanda rămâne a doua cea mai scumpă țară din Uniunea Europeană pentru bunuri și servicii de consum, în timp ce România se află aproape de celălalt capăt al clasamentului. Datele publicate marți, 20 octombrie 2026, de Oficiul Central de Statistică al Irlandei (CSO) arată că nivelul general al prețurilor din Irlanda era, în 2025, cu 36,2% peste media celor 27 de state membre. În România, prețurile se situau cu 34,9% sub aceeași medie. Diferența este importantă pentru familiile care își compară cheltuielile între cele două țări, dar cifrele trebuie interpretate cu atenție.
Raportul „Measuring Ireland’s Progress 2026”, publicat la ora 11:00, reunește 62 de indicatori privind economia, populația, educația, sănătatea și mediul. Pentru comparația prețurilor, CSO folosește date europene aferente anului 2025 și un indice în care media Uniunii Europene este egală cu 100. Irlanda are un scor de 136,2, iar România de 65,1. Raportate una la cealaltă, aceste valori arată că nivelul comparabil al prețurilor din Irlanda este de aproximativ 2,1 ori cel din România.
Doar Danemarca se situează deasupra Irlandei în clasamentul european, cu un indice de 139,7, adică prețuri cu 39,7% peste media Uniunii. Luxemburg ocupă poziția a treia, cu 131,5. La celălalt capăt, Bulgaria are indicele 62,5, cel mai redus dintre statele membre, iar România se află imediat după ea, cu 65,1. Comparația descrie nivelurile generale ale prețurilor, nu suma exactă pe care fiecare familie o plătește lunar.
Este esențială o precizare: procentul de 36,2% nu înseamnă că prețurile irlandeze au crescut cu atât într-un singur an. El arată cu cât era mai ridicat nivelul prețurilor față de media europeană. De fapt, indicele Irlandei a coborât ușor de la 136,8 în 2024 la 136,2 în 2025. Această reducere relativă nu dovedește că produsele și serviciile au devenit mai ieftine în termeni absoluți; ele pot continua să se scumpească, dar într-un ritm diferit față de restul Uniunii.
O altă măsură din același raport urmărește tocmai evoluția prețurilor în timp. Între 2021 și 2025, prețurile de consum din Irlanda au crescut cumulat cu 17,6%, sub media UE de 22,1%. În România, creșterea cumulată a fost de 38,9%. Numai în 2025, inflația măsurată comparabil la nivel european a fost de 2% în Irlanda și de 6,7% în România. Așadar, România a avut scumpiri mai rapide în perioada analizată, deși nivelul general al prețurilor a rămas mult mai redus decât în Irlanda.
Costurile locuirii contribuie la presiunea resimțită de persoanele care trăiesc în Irlanda. Datele europene comparative pentru 2025 indică un nivel al prețurilor pentru categoria locuirii de aproximativ 190% din media UE. Totuși, coșul de consum diferă de la o familie la alta: cine închiriază în Dublin poate avea cheltuieli foarte diferite de cine deține o locuință într-o localitate mai mică. Nici prețurile alimentelor, transportului și serviciilor nu urmează obligatoriu aceeași proporție ca indicele general.
Irish Examiner a discutat rezultatele cu Oliver Browne, lector în domeniul afacerilor la University College Cork. Acesta a indicat, printre explicațiile posibile, poziția geografică a Irlandei, costurile energiei, dificultatea atragerii concurenței din Europa continentală și criza locuințelor. Aceste observații sunt interpretări economice ale datelor, nu concluzii că fiecare diferență de preț are o singură cauză.
Raportul mai arată că Irlanda se află aproape de vârful Uniunii și în privința produsului intern brut pe locuitor, ajustat pentru diferențele de preț. Totuși, CSO atrage atenția asupra efectelor activităților companiilor multinaționale asupra indicatorilor economici irlandezi. Venitul național brut modificat, folosit pentru a surprinde mai bine economia internă, oferă o imagine mai temperată. Niciunul dintre acești indicatori nu trebuie confundat cu salariul net al unei persoane.
Pentru românii care locuiesc și lucrează în Irlanda, comparația explică de ce un salariu nominal mai mare nu se traduce automat într-un nivel de trai proporțional mai ridicat. La evaluarea unei oferte de muncă sau a unei mutări contează venitul după taxe, chiria, transportul, îngrijirea copiilor și alte cheltuieli concrete. Indicele european este util pentru orientare, dar nu poate înlocui un buget calculat pentru situația fiecărei familii.
Datele publicate marți nu anunță taxe noi, ajutoare financiare sau schimbări imediate ale drepturilor consumatorilor. Ele oferă însă un reper oficial pentru dezbaterea despre costul vieții: Irlanda continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate prețuri din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul recent al scumpirilor a fost mai moderat decât în multe alte state.
