Manifestanții au pornit de la Garden of Remembrance și au mers spre Leinster House, sediul Parlamentului irlandez, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de prezentarea Bugetului pentru 2027.
La protest au participat sindicate importante precum SIPTU, Fórsa și Unite, organizația națională a studenților AMLÉ, Irish Wheelchair Association, precum și reprezentanți ai People Before Profit-Solidarity, Sinn Féin și Social Democrats.
Mesajul central al manifestației a fost că, în ciuda unei economii puternice și a veniturilor foarte mari încasate de stat, costurile de zi cu zi continuă să pună o presiune severă asupra gospodăriilor.
Deputatul Social Democrats Rory Hearne a declarat în fața participanților că există familii care ajung să aleagă între a pune mâncare pe masă și a porni încălzirea sau luminile.
El a spus că această situație este cu atât mai greu de acceptat într-o țară care dispune de resurse financiare foarte mari.
Locuințele au fost una dintre principalele teme ale protestului.
Un participant în vârstă de 34 de ani, din Kilkenny, a spus că pentru mulți oameni din generația sa accesul la o locuință a devenit problema dominantă.
El a dat exemplul unei camere duble din Cork pentru care plătea aproximativ 150 de euro pe lună în perioada studenției, în 2012. Aceeași cameră ar fi ajuns acum la aproximativ 1.200 de euro pe lună.
Creșterea dramatică a chiriilor a fost prezentată drept unul dintre exemplele cele mai clare ale diferenței dintre evoluția costurilor și cea a salariilor sau a burselor pentru studenți.
Președintele AMLÉ, Daniel Walsh, a spus că numeroși studenți sunt obligați să facă naveta ore întregi în fiecare zi, unii renunță la facultate, iar alții ajung la cursuri fără să fi mâncat suficient.
Costul locuirii nu îi afectează însă doar pe studenți sau pe cei cu venituri mici.
O femeie franceză în vârstă de 53 de ani, care locuiește în Dublin de 26 de ani și lucrează în sistemul public de sănătate, a declarat că este foarte dificil să trăiești în capitală dacă nu ai un salariu de cel puțin 80.000 de euro pe an.
Ea a spus că participase și la proteste organizate înaintea altor bugete, dar că nu a observat schimbări suficient de mari pentru a reduce presiunea asupra costului locuirii.
Sindicatele au pus accentul și pe salarii.
Katie Morgan, secretar general adjunct al Fórsa, a spus că mulți oameni muncesc, își respectă obligațiile și fac tot ceea ce li se cere, dar constată că salariile lor nu mai sunt suficiente pentru cheltuielile de bază.
Ea a indicat creșterea facturilor la energie, prețurile ridicate ale combustibililor și chiriile drept principalele surse de presiune.
Morgan a atras atenția și asupra faptului că mii de angajați din sectorul public se pregătesc pentru acțiuni sindicale în următoarea perioadă, tocmai din cauza disputei privind salariile și costul vieții.
Poziția sindicatelor este că salariile trebuie să crească suficient pentru a ține pasul cu scumpirile reale suportate de gospodării.
Paddy Cole, organizator în cadrul SIPTU, a spus că multe familii trăiesc de la o factură la alta și ajung spre sfârșitul lunii calculând cu atenție fiecare cheltuială.
El a afirmat că reducerile fiscale mici nu sunt suficiente dacă, în același timp, facturile pentru energie, transport, școală și locuință continuă să crească.
Printre măsurile cerute de participanți s-au numărat ajutoare mai bine direcționate pentru energie, transport public gratuit sau mai ieftin și venituri mai apropiate de ceea ce organizațiile sindicale definesc drept un salariu suficient pentru un trai decent.
Organizatorii campaniei Affordable Ireland au cerut, de asemenea, plafonarea unor prețuri, reducerea costurilor pentru transport, energie și alimente, creșteri ale pensiilor și ajutoarelor sociale și măsuri pentru limitarea costurilor locuințelor.
În cazul persoanelor cu dizabilități, Irish Wheelchair Association a cerut introducerea unei plăți care să acopere costurile suplimentare pe care acestea le suportă în viața de zi cu zi.
Reprezentanții organizației spun că persoanele cu dizabilități au cheltuieli mai mari pentru transport, energie, echipamente și alte nevoi esențiale, iar sprijinul actual nu reflectă întotdeauna costurile reale.
Un alt subiect ridicat în timpul protestului a fost energia.
Unii participanți au criticat diferențele dintre tarifele plătite de gospodării și cele negociate de marii consumatori industriali, inclusiv centrele de date.
Nemulțumirea vine într-un moment în care facturile la electricitate și gaze rămân una dintre principalele preocupări ale gospodăriilor, iar presiunea asupra bugetelor familiale începe să crească din nou odată cu apropierea sezonului rece.
Protestul are loc într-un context în care Guvernul pregătește Bugetul 2027 și analizează mai multe măsuri legate de energie, taxe, transport și protecție socială.
Mai multe organizații și partide de opoziție susțin însă că ajutoarele temporare oferite în anii anteriori nu au rezolvat problemele structurale.
În special în domeniul locuințelor, criticii spun că subvențiile sau reducerile fiscale nu sunt suficiente atunci când oferta de locuințe rămâne limitată, iar chiriile continuă să fie foarte ridicate.
Guvernul se confruntă astfel cu presiunea de a găsi un echilibru între reducerea costului vieții și menținerea disciplinei bugetare.
Irlanda beneficiază în prezent de venituri fiscale foarte mari, în special din impozitul pe profit plătit de marile companii.
Totuși, autoritățile financiare avertizează că o parte dintre aceste venituri sunt concentrate într-un număr mic de multinaționale și nu pot fi considerate garantate pe termen lung.
În același timp, presiunea publică pentru măsuri mai consistente este în creștere.
Pentru familiile care plătesc chirii mari, pentru studenții obligați să facă naveta pe distanțe lungi și pentru persoanele care se confruntă cu facturi ridicate la energie, discuția despre excedente bugetare și creștere economică este tot mai greu de separat de realitatea cheltuielilor lunare.
Bugetul pentru 2027 va fi prezentat pe 6 octombrie.
Până atunci, sindicatele și organizațiile participante la protest spun că vor continua să ceară măsuri care să reducă direct costurile suportate de gospodării, nu doar ajutoare temporare sau reduceri fiscale de valoare mică.
