☘️ Peste 300 de refugiați ucraineni s-au mutat în locuințele modulare din Clonmel
Un total de 328 de refugiați ucraineni locuiesc acum pe Heywood Road, în Clonmel, comitatul Tipperary, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Local.
Pe teren au fost ridicate 82 de unități modulare, parte a programului guvernamental de construcții rapide destinat adăpostirii persoanelor forțate să își părăsească locuințele din cauza războiului din Ucraina. Proiectul a fost coordonat de Departamentul de Justiție, împreună cu Tuath Housing Association.
De la început, amplasarea acestor locuințe a stârnit controverse și proteste repetate. În mai 2024, un incident grav a dus la spitalizarea unui agent de securitate, după ce mai multe persoane au atacat personalul care păzea șantierul. Tot atunci, mai multe vehicule au fost incendiate, iar alți agenți au raportat agresiuni.
O parte dintre protestatari au blocat accesul către șantier, așezându-se pe drum și confruntându-se direct cu Garda. Câteva persoane implicate au fost aduse ulterior în fața instanței.
Nemulțumirile exprimate de unii locuitori s-au axat pe lipsa de consultare publică înainte de aprobarea proiectului și pe îngrijorarea că infrastructura din zonă – școli, servicii medicale și transport – nu este pregătită să facă față noii presiuni.
„Nu suntem împotriva refugiaților, dar ni se pare că autoritățile au luat o decizie peste capetele noastre, fără să ne explice ce urmează să se întâmple,” a declarat un locuitor din Clonmel pentru un ziar local.
În același timp, există și voci în comunitate care au încercat să îi primească pe noii veniți cu brațele deschise. Voluntari locali, organizații caritabile și grupuri religioase au organizat donații de haine, mâncare și materiale școlare.
„Acești oameni au fugit dintr-un război și au pierdut totul. Cred că datoria noastră este să le oferim un început decent aici, mai ales pentru copii,” a spus o profesoară din Clonmel implicată în activități de sprijin.
Consiliul Local Tipperary a transmis că sprijinul pentru integrarea noilor rezidenți este o prioritate. „Am înființat echipa de Integrare a Autorităților Locale (LAIT) tocmai pentru a ne asigura că refugiații primesc sprijin educațional, medical și social, dar și pentru a menține un dialog constant cu comunitatea locală,” a declarat un purtător de cuvânt.
De asemenea, Departamentul de Justiție a subliniat că aceste unități modulare fac parte dintr-o strategie națională de urgență. „Irlanda se află în fața unei situații umanitare fără precedent. Avem obligația morală și legală de a oferi adăpost persoanelor care fug din calea războiului. În același timp, lucrăm împreună cu consiliile locale pentru a răspunde nevoilor comunităților gazdă,” a declarat ministrul responsabil de migrație.
Guvernul a anunțat că, pe lângă construcția de locuințe modulare, vor fi alocate fonduri suplimentare pentru infrastructura locală – inclusiv extinderea capacității școlilor și îmbunătățirea accesului la servicii medicale.
În întreg comitatul Tipperary, datele oficiale arată că se află 1.942 de Beneficiari ai Protecției Temporare (BOTP) din Ucraina. În paralel, există și 1.034 de solicitanți de protecție internațională (IPA) proveniți din alte zone de conflict.
La nivel național, autoritățile estimează că peste 100.000 de ucraineni se află în Irlanda de la începutul invaziei ruse. Din cauza presiunii asupra sistemului de locuințe, guvernul a accelerat construcțiile modulare, dar și închirierea de hoteluri și clădiri private pentru cazare temporară.
Clonmel rămâne un exemplu al tensiunilor și speranțelor care se intersectează în multe locuri din țară: pe de o parte teama și îngrijorarea localnicilor, pe de altă parte nevoia urgentă de a oferi refugiaților un adăpost sigur și demn. Autoritățile spun că dialogul constant și investițiile în infrastructură sunt cheia pentru a reduce tensiunile și a sprijini o integrare reușită.
☘️ Caz șocant la Dublin: o femeie le-a arătat gardaí locul unde ar fi îngropat un băiat dispărut
Un caz extrem de tulburător se desfășoară în nordul Dublinului, unde o femeie i-a condus pe detectivi către o zonă de teren viran din Donabate, susținând că acolo a îngropat, împreună cu fostul său partener, trupul unui copil dispărut. Până în prezent, căutările nu au dus la descoperirea niciunor rămășițe.
Potrivit mărturiei date la stația Garda din Swords, femeia a declarat că băiatul, care ar fi avut patru ani la momentul dispariției, a murit în somn din cauze naturale. În panică, ea și partenerul său de atunci ar fi decis să îl îngroape pe ascuns.
Dacă ar fi în viață, copilul ar avea acum șapte ani. Ultima dată când ar fi fost văzut datează de aproximativ patru ani.
Ofițerii tratează cazul cu toată seriozitatea, folosind resursele specifice unei anchete de omor, deși până acum nu a fost confirmată nicio crimă.
„Narațiunea s-a schimbat în timp, dar este clar că avem de-a face cu un caz extrem de tulburător,” a declarat o sursă apropiată anchetei.
Specialiștii se tem că, chiar dacă trupul ar fi găsit, ar putea fi imposibil de stabilit cauza morții, având în vedere trecerea timpului și posibila intervenție a animalelor sălbatice.
La apartamentul din complexul The Gallery, Donabate, unde băiatul locuia anterior, nu au fost găsite dovezi de violență sau activități suspecte.
Agenția pentru copii și familii, Tusla, a ridicat semnalul de alarmă vineri trecut, ceea ce a declanșat ampla operațiune de căutare. Femeia le-a indicat gardaí o zonă precisă, dar terenul este vast și acoperit de vegetație, ceea ce face misiunea dificilă.
Tusla a confirmat că familia băiatului intrase în atenția sa acum cinci ani. Inițial, părinții au recunoscut că nu se pot ocupa de copil și fusese luată în calcul o plasare în sistemul de foster. Totuși, după o perioadă de sprijin, au decis să îl păstreze.
Acesta este al doilea caz recent al unui copil dispărut de mai mulți ani înainte ca situația să fie raportată oficial. Anul trecut, dispariția lui Kyran Durnin, care ar fi trebuit să împlinească acum nouă ani, a condus la deschiderea unei anchete de omor.
Ministrul pentru copii, Norma Foley, a declarat că agenția desfășoară în prezent o verificare extinsă a tuturor cazurilor închise în timpul pandemiei de Covid-19, pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii.
Bernard Gloster, fost șef al Tusla și actual director al HSE, a cerut opiniei publice „să lase autoritățile să își facă treaba”, subliniind că protecția copilului este un domeniu „excepțional de complex” și fără soluții simple.
Totuși, Duncan Smith, deputat laburist din zonă, a spus că situația ar trebui să „zguduie din temelii” modul în care Tusla își desfășoară activitatea. „Această agenție are întrebări foarte serioase la care trebuie să răspundă,” a adăugat el.
Atât femeia care a condus gardaí pe teren, cât și fostul său partener, cooperează cu ancheta. Bărbatul a oferit până acum declarații informale, dar ar putea fi audiat oficial în perioada următoare.
Între timp, Garda a ridicat garduri de protecție și continuă să cerceteze zona indicată, într-o operațiune care ar putea dura mai multe zile.
☘️ Doctor pakistanez agresat la Limerick într-un atac rasist: și-a consolat agresorul care a izbucnit în plâns
Un incident tulburător a avut loc duminică dimineața în fața departamentului de urgențe al University Hospital Limerick, unde un medic pakistanez a fost victima unui atac rasist.
Dr. Asif Iqbal, în vârstă de 31 de ani, se îndrepta spre locul de muncă în jurul orei 10:00 când un bărbat l-a împins și l-a lovit cu pumnul în spate, spunându-i să „se întoarcă acasă”.
Incidentul s-a oprit rapid după ce agenții de securitate ai spitalului au intervenit. Întrebat de ce a lovit un doctor, atacatorul a izbucnit în plâns și și-a cerut scuze.
În ciuda durerilor fizice, medicul a reacționat cu empatie. „Acest bărbat tocmai mă agresase, dar plângea în hohote. Sunt doctor, nu pot să văd pe cineva în asemenea stare și să nu încerc să-l liniștesc. I-am spus ‘Nu plânge’, i-am dat geaca mea și l-am invitat să intre înăuntru. Asta face un doctor, are grijă de oameni,” a povestit Dr. Iqbal.
Medicul, care încă suferă de dureri la spate, spune că momentul l-a afectat și emoțional: „M-a durut și fizic, dar mai mult m-a rănit ca om. Am ales Irlanda pentru că oamenii erau calzi și primitori, dar acum soția mea vrea să plecăm. Avem o fetiță de doar o lună și mă tem pentru viitorul ei aici.”
Originar din Pakistan, Dr. Iqbal trăiește în Irlanda de peste trei ani. El spune că avea opțiunea de a merge în Canada, Australia sau Marea Britanie, dar a rămas aici tocmai pentru atmosfera umană pe care o simțea. „Un medic poate câștiga mult mai mult în alte țări, dar eu am ales Irlanda pentru oameni. Din păcate, acum povestea mea începe să se schimbe.”
Atacul a fost raportat imediat Garda, care a deschis o anchetă.
Asociația Profesioniștilor Pakistanezi din Irlanda (IPPA) a trimis scrisori oficiale ministrului sănătății, ministrului justiției, Tánaiste și altor reprezentanți locali, semnalând creșterea alarmantă a incidentelor rasiste.
Secretarul general al IPPA, Mustafa Mehmood, a declarat: „E foarte ușor să dai vina pe imigranți și să-i transformi în țapi ispășitori, dar realitatea este că vedem efectele unor politici eșuate de ani de zile în domenii precum locuințele și sănătatea. Guvernul trebuie să ia măsuri ferme împotriva celor care răspândesc ură online și, la fel de important, avem nevoie ca și irlandezii să ia atitudine împotriva rasismului.”
Cazul ridică din nou întrebări despre siguranța medicilor străini care lucrează în sistemul de sănătate irlandez. Mii de profesioniști din afara Uniunii Europene activează în spitale și clinici din Irlanda, fiind esențiali pentru funcționarea sistemului medical, însă un număr tot mai mare semnalează incidente de discriminare și atacuri.
„Suntem aici să muncim, să ajutăm oamenii și să contribuim la societate. Dar când cineva îți spune să ‘te întorci acasă’, simți brusc că nu ești dorit. Și doare,” a concluzionat Dr. Iqbal.
☘️ Ministrul Patrick O’Donovan acuză hotelierii din Irlanda: „Jefuiesc oamenii până peste cap”
Industria hotelieră din Irlanda se află din nou sub presiune, după ce ministrul pentru Arte, Cultură și Sport, Patrick O’Donovan, a lansat un atac dur la adresa operatorilor, acuzându-i că „jefuiesc oamenii până peste cap” prin prețuri exagerate, mai ales în perioadele cu evenimente majore.
Declarațiile vin în contextul în care Guvernul urmează să decidă, în Bugetul 2026, o reducere a TVA-ului pentru sectorul ospitalității, de la 13,5% la 9%, însă ministrul a avertizat că hotelurile nu ar trebui să se bazeze pe acest avantaj dacă nu își schimbă politica de prețuri.
O’Donovan a comparat comportamentul unor hoteluri cu „uciderea gâștii care face ouă de aur”, subliniind că practicile de majorare bruscă a tarifelor – așa-numitul dynamic pricing – dăunează pe termen lung turismului irlandez.
„Nu are rost să vii să plângi după aceea, cerând sprijin de la Guvern, dacă între timp i-ai jefuit pe oameni până peste cap,” a spus acesta. „Dacă hotelierii vor ca statul să îi sprijine prin Fáilte Ireland, Tourism Ireland și măsuri fiscale, trebuie să demonstreze că sunt sinceri în dorința de a menține costurile la un nivel rezonabil. Este un drum cu dublu sens.”
Președintele Irish Hotels Federation (IHF), Michael Magner, a spus că este „surprins” de tonul folosit de ministru, dar a recunoscut că există cazuri în care tarifele depășesc limitele acceptabile.
„Nu pot apăra pe cei care cer prețuri absurde, dar majoritatea operatorilor din Irlanda practică tarife corecte,” a declarat Magner. Acesta a subliniat că, în multe situații, costurile de funcționare au crescut semnificativ – cu 47% față de 2019, în timp ce prețurile camerelor au crescut doar cu 30%.
El a mai atras atenția că „dynamic pricing” nu este specific doar hotelurilor, ci se aplică și la bilete de avion, concerte sau publicitate. „Problema noastră este transparența – tarifele se văd imediat online și atrag critici.”
Cazurile de scumpiri bruște nu mai sunt rare, mai ales în Dublin. O analiză recentă arăta că hotelurile din zona Ballsbridge au crescut prețurile cu peste 30% pentru datele în care au loc meciurile din Six Nations sau concerte internaționale.
Turiștii străini s-au plâns pe platforme online că o cameră care costa în mod normal 150 de euro pe noapte a ajuns la 400 sau chiar 500 de euro în weekendurile cu evenimente. „Am plătit mai mult pe două nopți la Dublin decât pe o săptămână întreagă de vacanță în Portugalia,” scria un vizitator german pe un forum de turism.
Nici irlandezii nu sunt scutiți. Mulți provin din afara capitalei și sunt obligați să rămână peste noapte pentru concerte sau evenimente sportive. „Când mergem la un meci pe Aviva, de multe ori cazarea e mai scumpă decât biletul la stadion,” a declarat un suporter din Limerick.
Aceste tarife au început să afecteze și comunitățile locale, care constată că evenimentele mari nu mai aduc aceleași beneficii economice. „Oamenii vin, plătesc o avere pe hotel și cheltuiesc mai puțin în restaurante sau magazine,” spun comercianții din centrul Dublinului.
Pentru turiștii internaționali, Irlanda riscă să devină sinonimă cu prețurile prohibitive. „Trimite un mesaj prost pentru turismul irlandez,” a avertizat O’Donovan.
Într-o piață competitivă, unde orașe precum Lisabona, Budapesta sau Praga oferă cazare mult mai accesibilă, Dublin riscă să piardă din atractivitate.
Guvernul a anunțat că reducerea TVA la 9% va viza în special sectorul de alimentație publică, servicii de înfrumusețare și divertisment, fără a garanta că această măsură se va aplica și cazării hoteliere.
Taoiseach Micheál Martin și ministrul de finanțe Paschal Donohoe au indicat că două treimi din spațiul fiscal disponibil vor fi direcționate către reducerea TVA în ospitalitate, lăsând un fond limitat pentru scăderi de taxe personale. Totuși, există temeri că alegătorii ar putea sancționa Guvernul dacă reducerile de TVA nu se reflectă în scăderea prețurilor pentru consumatori.
„Dacă industria vrea sprijin, trebuie să demonstreze responsabilitate,” a conchis O’Donovan.
☘️ Troll online condamnat la închisoare pentru atacuri „revoltătoare” la adresa fostei șefe AGSI
Un bărbat din comitatul Westmeath a fost condamnat la șapte luni de închisoare pentru o serie de mesaje „sinistre și profund false” publicate pe rețeaua X (fostul Twitter) împotriva Antoinettei Cunningham, fosta secretară generală a Asociației Serjenților și Inspectorilor Garda (AGSI).
Andrew McGovern, în vârstă de 38 de ani, din Rathowen, Co. Westmeath, a pledat vinovat pentru distribuirea unor comunicări amenințătoare și ofensatoare, cu intenția de a provoca suferință. Infracțiunea s-a petrecut între 16 și 30 martie 2023, perioadă în care Cunningham conducea încă AGSI. Mesajele sale au inclus cinci trimise în privat, dar și două postări vizibile public, care au amplificat impactul și i-au afectat imaginea.
Judecătoarea Bernadette Owens de la Mullingar District Court a atras atenția că McGovern nu și-a exprimat niciun regret sincer, ba chiar a încercat să se prezinte drept victimă. „Scuzele aduse prin avocat au venit târziu și fără sinceritate,” a spus aceasta, subliniind că mesajele erau „revoltătoare și profund jignitoare”. Deși pedeapsa maximă era de 12 luni, instanța a hotărât o condamnare de 10 luni, din care ultimele trei au fost suspendate cu condiția ca McGovern să nu mai comită infracțiuni timp de doi ani.
Într-o audiere anterioară, Antoinette Cunningham a descris impactul psihologic devastator pe care l-au avut asupra ei atacurile online. Ea a relatat că a fost nevoită să afișeze „o fațadă de normalitate” în timp ce, în realitate, se confrunta cu presiuni intense, frustrare și teamă. „A fost o experiență devastatoare să văd niște acuzații complet false și revoltătoare despre mine, menite să îmi afecteze reputația și integritatea. Mi-au distrus liniștea sufletească și m-au făcut să mă simt lipsită de apărare,” a declarat Cunningham.
Ea a mai explicat că a încercat inițial să ignore mesajele, însă când a aflat de postările publice, a realizat amploarea problemei. Mesajele îl prezentau pe McGovern ca având o legătură personală cu ea, susținând în mod fals că ar fi fost nașa lui, și făceau afirmații complet nefondate despre cariera și reputația ei. „Nu puteam înțelege de ce cineva ar alege să posteze asemenea lucruri și să continue să o facă. M-am simțit complet neputincioasă, lipsită de sprijin și expusă unui val de ură și dispreț,” a spus aceasta.
Antoinette Cunningham a criticat și compania care administrează rețeaua X, arătând că, deși în Irlanda aceste fapte constituie infracțiune, platforma nu a considerat că mesajele reprezintă o încălcare a regulilor interne. „Este profund deranjant să constați că ceea ce legea definește ca infracțiune, o platformă globală nu ia în serios. Această lipsă de reacție lasă victimele și mai vulnerabile,” a spus ea.
Avocatul lui McGovern, Diarmiud Quinn, a încercat să obțină clemență, invocând faptul că inculpatul își îngrijește mama în vârstă și că are probleme psihice pentru care primește tratament medical. Totuși, instanța a remarcat că el nu a colaborat cu evaluările psihiatrice cerute și că, în discuțiile cu ofițerul de probațiune, a continuat să susțină veridicitatea mesajelor sale. Această atitudine a arătat lipsă de asumare și a cântărit greu în decizia judecătoarei.
Antoinette Cunningham, originară din Limerick, are o carieră impresionantă în cadrul Garda și a intrat în istorie în 2018, când a devenit prima femeie care a deținut toate funcțiile executive în cadrul AGSI și prima oficială cu normă întreagă într-o organizație reprezentativă a forței de ordine irlandeze. După 33 de ani de activitate, și-a anunțat retragerea anul trecut, iar în prezent este director executiv pentru relații cu angajatorii în cadrul IBEC.
Cazul său a scos în evidență nu doar vulnerabilitatea personalităților publice la hărțuirea online, ci și dificultatea de a obține protecție reală în mediul digital. Declarațiile sale au subliniat cât de traumatizantă poate fi expunerea la atacuri repetate și cât de urgent este ca autoritățile și companiile tehnologice să acționeze mai ferm pentru a proteja victimele.
În Irlanda, cazurile de hărțuire online ajung tot mai des în atenția instanțelor, deși puține se finalizează cu condamnări la închisoare. Până recent, majoritatea atacurilor din mediul digital erau tratate prin amenzi sau ordine de restricție, însă acest caz marchează o schimbare de abordare și transmite un mesaj puternic că justiția nu va mai tolera campaniile de denigrare. În ultimii ani, Garda a raportat o creștere semnificativă a plângerilor legate de abuzuri online, în special pe rețelele sociale, unde anonimatul și răspândirea rapidă a conținutului încurajează comportamentele agresive.
Guvernul irlandez a introdus în 2021 Legea privind siguranța online (Online Safety and Media Regulation Act), menită să întărească responsabilitatea platformelor digitale și să ofere un cadru legal pentru sancționarea conținutului abuziv. În paralel, Oficiul pentru Siguranța Online, aflat sub autoritatea Comisiei pentru Media, are rolul de a superviza implementarea acestor reguli și de a impune sancțiuni companiilor care nu elimină conținutul ilegal sau dăunător. Totuși, criticii susțin că măsurile sunt încă insuficiente, iar platformele globale continuă să reacționeze prea lent în fața cazurilor grave de hărțuire.
Cazul McGovern poate fi privit ca un precedent care deschide calea pentru pedepse mai severe în viitor și pentru o aplicare mai strictă a legislației. Totodată, ridică întrebări despre sprijinul oferit victimelor și despre nevoia unor mecanisme mai rapide prin care cei afectați să își poată proteja reputația și sănătatea psihică. Pentru Cunningham, experiența a fost o lecție dură despre cât de vulnerabile sunt chiar și persoanele cu poziții înalte, dar și o oportunitate de a cere public schimbări care să îi protejeze pe toți cei expuși atacurilor online.
