☘️ Bărbat arestat în Irlanda, suspectat că ar fi fost „mercenar” pentru o grupare de extremă dreaptă europeană
DUBLIN / PORTLAOISE – Autoritățile irlandeze investighează dacă un cetățean străin, arestat în cadrul unei operațiuni antiterorism, ar fi fost recrutat de extremiști de dreapta pentru a acționa ca „mercenar” pe teritoriul Irlandei.
Bărbatul, originar din Europa Centrală, a fost reținut miercuri, alături de un cetățean irlandez cunoscut pentru legături cu mișcări radicale de extremă dreaptă. Cei doi au fost opriți de o echipă înarmată a Garda Síochána în apropiere de Portlaoise, în cadrul unei anchete coordonate la nivel transfrontalier, care implică și Poliția din Irlanda de Nord (PSNI).
Descoperiri alarmante
În urma percheziției mașinii în care se aflau suspecții, Gardaí au descoperit componente ce ar putea fi folosite pentru fabricarea de bombe artizanale, precum și mai multe arme albe.
În același timp, PSNI a efectuat o operațiune paralelă în localitatea Annalong, comitatul Down, unde au fost găsite patru dispozitive explozive suspecte în curtea unei case. Specialiștii în muniții au fost chemați pentru a le examina, iar zona a fost evacuată temporar.
Posibilă legătură cu o nouă organizație extremistă
Surse apropiate anchetei au confirmat pentru Irish Independent că cei doi bărbați ar avea legături cu o nouă grupare de extremă dreaptă aflată sub observația Unității Speciale de Investigații (SDU).
Deși Garda nu a dezvăluit numele grupării, anchetatorii cred că bărbatul străin ar fi fost recrutat ca „om înarmat la comandă”, fiind plătit pentru a participa la o posibilă acțiune violentă sau pentru a intimida membri ai unor minorități.
Un oficial al anchetei a declarat sub anonimat:
„Acest individ nu se potrivește tiparului obișnuit al mișcărilor de extremă dreaptă irlandeze, ceea ce sugerează că ar fi fost adus din afară, cu o misiune precisă.”
Reacția autorităților
Ambii suspecți, în vârstă de 30 și 40 de ani, se află în custodia poliției și pot fi reținuți până la 72 de ore, conform legislației antiterorism.
Comisarul adjunct Michael McElgunn, șeful Serviciului Național de Securitate și Informații, a declarat că acțiunea demonstrează eficiența cooperării dintre Garda și PSNI:
„Această operațiune comună arată angajamentul nostru de a identifica și elimina amenințările la adresa comunităților de pe insula Irlanda.”
Un fenomen îngrijorător
În ultimii ani, autoritățile irlandeze au semnalat o creștere îngrijorătoare a activităților radicale de extremă dreaptă, în special în mediul online, unde anumite grupuri promovează ură împotriva refugiaților și minorităților.
Serviciile de securitate din Irlanda și Marea Britanie colaborează intens pentru a preveni ca aceste mișcări să se transforme în acțiuni violente coordonate.
Pentru comunitatea românească din Irlanda:
Garda Síochána reamintește că orice informație privind activități suspecte sau materiale extremiste poate fi raportată anonim la linia 1800 666 111. Autoritățile subliniază că nu există, în acest moment, un risc direct pentru publicul larg.
☘️ Femeie rămasă fără doi dinți în urma unei altercații violente într-un pub din Dublin
DUBLIN — O seară obișnuită într-un pub din Blanchardstown s-a transformat într-o scenă violentă, după ce o ceartă între două tinere a degenerat într-un atac fizic brutal. Incidentul a avut loc în decembrie 2022 la The Greyhound Inn, un local cunoscut din centrul suburbiei dublinez.
Potrivit detaliilor prezentate în fața instanței districtuale din Blanchardstown, tânăra Catelyn Fitzgerald, în vârstă de 21 de ani, s-a angajat într-o dispută verbală cu o altă femeie, pe care o cunoștea. Cearta s-a transformat rapid într-o confruntare fizică, iar în timpul altercației, Fitzgerald a prins-o pe femeie de păr, a tras-o pe scări și a lovit-o cu pumnul în față.
Lovitura a fost atât de puternică încât victima a pierdut doi dinți din față, a suferit vânătăi la nivelul feței și al picioarelor, precum și răni la mâini, pierzând și două unghii în timpul luptei.
Imagini surprinse de camerele de supraveghere
Procurorii au arătat că incidentul a fost parțial surprins pe camerele CCTV din interiorul pubului. În înregistrări se vede cum ambele femei se lovesc reciproc, însă momentul critic, în care Fitzgerald lovește victima în gură, a fost confirmat și de martorii prezenți.
Sergentul Maria Callaghan a declarat în instanță că imaginile confirmă faptul că disputa a escaladat dintr-o simplă ceartă într-o confruntare periculoasă. „A fost un moment scurt, dar extrem de violent. Ambele persoane erau implicate activ, însă lovitura finală a avut consecințe grave pentru partea vătămată”, a spus aceasta.
Victima a fost transportată ulterior la un centru medical, însă pentru reparațiile dentare a fost nevoită să călătorească în Spania, unde a plătit peste 4.000 de euro pentru două implanturi dentare și lucrări estetice temporare și permanente.
Agresoarea, fără antecedente penale
Avocata apărării, Valerie Buckley, a declarat că tânăra Fitzgerald „regretă profund incidentul” și că, la momentul faptei, aceasta trecea printr-o perioadă dificilă. În prezent, inculpata este angajată în domeniul cateringului, dar se află în concediu de maternitate.
Instanța a fost informată că Fitzgerald nu are antecedente penale, iar după incident, a colaborat pe deplin cu Garda Síochána (poliția irlandeză). Ea și-a recunoscut vina și a pledat vinovată pentru lovire și vătămare corporală gravă.
Avocata a subliniat că tânăra este dispusă să despăgubească victima, aducând o ofertă de 2.500 de euro drept compensație, sumă pe care judecătorul a acceptat-o.
Instanța amână pronunțarea sentinței
Judecătorul John Brennan, analizând circumstanțele cazului, a remarcat că „incidentul a fost extrem de neplăcut, dar ambele persoane au contribuit la conflict”. El a decis să amâne pronunțarea sentinței până în martie 2026, oferind astfel lui Fitzgerald timp să plătească suma de compensație stabilită.
„Este evident că violența nu a fost unilaterală, dar rezultatul a fost unul grav. Sper ca acest caz să servească drept lecție pentru ambele părți”, a declarat magistratul.
Contextul incidentului
Cazul a atras atenția publică asupra violențelor în spațiile publice din Dublin, un fenomen aflat în creștere în ultimii ani, mai ales în rândul tinerilor. Garda Síochána a lansat mai multe campanii de prevenție privind agresiunile în puburi, baruri și cluburi, subliniind că incidentele alimentate de alcool sau de conflicte minore pot avea consecințe penale serioase.
În cazul de față, instanța a ținut cont de faptul că tânăra agresoare s-a prezentat voluntar la audieri și a manifestat cooperare deplină. Totuși, judecătorul a avertizat că o eventuală neplată a despăgubirii ar putea duce la o condamnare efectivă.
O lecție despre responsabilitate
Deși ambele femei au fost implicate în altercație, verdictul instanței transmite un mesaj clar privind răspunderea pentru faptele violente. Orice gest de agresiune, chiar și într-un moment de furie, poate produce traume de durată și consecințe juridice severe.
Tânăra de 21 de ani va reveni în fața instanței din Blanchardstown în primăvara anului viitor, când judecătorul va decide dacă sentința va include și o pedeapsă privativă de libertate, în funcție de plata despăgubirii și de comportamentul acesteia între timp.
☘️ Criminal din Dublin primește o pedeapsă suplimentară după ce a fost prins cu 7.000 € în numerar, droguri și un ceas Rolex
Un fost director de vânzări din Dublin, „până peste cap” implicat în activități criminale, va petrece mai mult timp în închisoare după ce a fost prins într-o operațiune de supraveghere a poliției (gardaí) având asupra sa mii de euro în numerar și un ceas Rolex autentic.
Daniel Gilligan, în vârstă de 25 de ani, din Whitethorn Park, Artane (Co. Dublin), a fost prezentat în fața Judecătoriei Districtuale din Dublin, unde a pledat vinovat la acuzația de spălare de bani.
Tânărul ispășește deja o pedeapsă de 18 luni de închisoare, primită anterior după ce a fost prins într-o altă anchetă cu droguri, bani și articole vestimentare de firmă.
Garda Shaun Caffrey, din unitatea divizională antidrog din Clontarf, a declarat în instanță că îl supraveghea pe Gilligan la centrul comercial Artane Castle pe 7 august 2022. Când a fost abordat de polițiști, inculpatul părea să ascundă ceva în pantaloni și a încercat să fugă.
Potrivit declarației polițistului, Gilligan a fost imobilizat la sol, moment în care a încercat să scape de un ceas Rolex, evaluat ulterior la 5.300 €. În timpul arestării au fost confiscate, de asemenea, peste 7.000 € în numerar. Ulterior, gardaí au percheziționat locuința sa, unde au descoperit două pungi cu canabis, în valoare totală de 100 €.
Judecătorul John Hughes a examinat ceasul în sala de judecată și a remarcat ironic: „5.300 € pentru asta?”.
În timpul contrainterogatoriului, Garda Caffrey a precizat că Gilligan a fost „dificil” la momentul arestării, dar „într-o anumită măsură cooperant” ulterior.
Avocatul apărării a explicat că inculpatul acumulase o datorie legată de droguri și se temea pentru propria viață. „Nu era el cel care conducea operațiunea”, a declarat avocatul, adăugând că părinții săi au contractat un împrumut de 8.000 € pentru a-i achita datoria.
Instanța a fost informată că Gilligan avusese o carieră stabilă, lucrând ca manager de cont și director de vânzări, iar recent finalizase un curs de marketing digital.
Când judecătorul l-a întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă nu și-ar fi plătit datoria, Gilligan a răspuns din boxă: „Ceva rău, oricum”. Judecătorul a continuat ironic: „Ți-ar fi ars casa? Ți-ar fi pus capul pe un țăruș în mijlocul râului Liffey?”, la care inculpatul a replicat: „Da, probabil”.
Judecătorul Hughes a luat în considerare recunoașterea vinovăției și circumstanțele personale, dar a subliniat și existența altor condamnări anterioare. Faptul că infracțiunea fusese comisă în timp ce Gilligan se afla în libertate provizorie pentru alte acuzații de droguri a constituit un factor agravant.
„Nu e de mirare că se afla sub supraveghere”, a spus judecătorul, adăugând că tânărul era „până peste cap în treaba asta” în momentul arestării.
Gilligan a fost condamnat la nouă luni de închisoare, pedeapsă care se adaugă celor 18 luni pe care le execută deja. Ultimele trei luni ale sentinței au fost suspendate, cu condiția ca acesta să finalizeze un curs educațional în termen de șase luni de la eliberare.
Judecătorul a dispus confiscarea sumei de bani și a ceasului Rolex, stabilind totodată o cauțiune de 500 € în cazul unui apel.
Luna trecută, Gilligan fusese condamnat la 18 luni de închisoare de către Curtea Penală din Dublin pentru alte infracțiuni de droguri și spălare de bani, după ce poliția găsise în locuința sa 17.000 € în canabis, 6.400 € în numerar și haine de designer evaluate la aproximativ 20.000 €.
☘️ Șef al lumii interlope din Dublin, cunoscut drept „Mr Big”, arestat în cadrul unei anchete majore privind crima organizată
Unul dintre cei mai temuți lideri ai lumii interlope din Dublin, cunoscut sub porecla „Mr Big”, a fost arestat de Garda ca parte a unei ample anchete împotriva crimei organizate. Potrivit surselor din cadrul anchetei, reținerea sa vine după luni întregi de monitorizare atentă și face parte dintr-o acțiune coordonată care vizează rețele criminale aflate în centrul conflictelor violente ce au zguduit Irlanda în ultimii ani.
Arestarea lui „Mr Big” survine la scurt timp după ce o femeie, profesionistă din domeniul juridic și cunoscută pentru relația ei cu asasinul notoriu Robbie Lawlor, a fost reținută în cadrul aceleiași investigații. Femeia se află acum în custodie la secția de Garda din Coolock, în timp ce un bărbat de aproximativ 40 de ani, suspectat că ar fi coordonat activitățile criminale ale lui Lawlor înainte ca acesta să fie ucis la Belfast, este deținut la Clontarf.
Ancheta este condusă de Garda National Bureau of Criminal Investigation (GNBCI) și se bazează, potrivit informațiilor obținute de presă, pe probe provenite din rețeaua de mesagerie criptată EncroChat, infiltrată de autorități europene în ultimii ani. Datele extrase ar fi oferit suficiente dovezi pentru arestarea mai multor suspecți implicați în războaiele dintre bandele din Dublin și Drogheda, conflicte care au dus la moartea a cel puțin patru persoane.
Rivalități și asasinate care au zguduit Irlanda
„Mr Big” și Robbie Lawlor erau considerați inamici de moarte încă din 2018, când asociatul lui „Mr Big”, Kenneth Finn, a fost împușcat mortal în Coolock – crimă pentru care Lawlor era principalul suspect. De atunci, conflictul dintre cele două tabere a escaladat într-o serie de asasinate și acte de răzbunare.
Lawlor, descris drept un „enforcer” nemilos, a fost implicat în sângerosul război al drogurilor din Drogheda, unde s-a confruntat cu gruparea Maguire. Prietenul său apropiat, traficanul Richie Carberry, a fost ucis în 2019 în fața locuinței sale din Bettystown, comitatul Meath, o crimă atribuită de Lawlor chiar lui „Mr Big”.
În 2020, Lawlor a fost asasinat la Belfast, într-o operațiune complexă orchestratată, potrivit surselor judiciare, de „Mr Big” și aliații săi. Uciderea sa a fost legată și de una dintre cele mai brutale crime din Irlanda ultimului deceniu – moartea adolescentului Keane Mulready-Woods, al cărui trup a fost dezmembrat, unele părți fiind abandonate în nordul Dublinului.
Legături periculoase și amenințări cu moartea
Femeia arestată recent – o cunoscută profesionistă, despre care se spune că ar fi avut o relație romantică cu Lawlor – a fost, la rândul ei, ținta unor amenințări după moartea acestuia. Ea ar fi primit o scrisoare în care era avertizată că legătura sa cu Lawlor era cunoscută de rivalii acestuia. Documentul făcea referire inclusiv la o tentativă de asasinat asupra lui Lawlor, care ar fi fost dejucată de declanșarea unei lumini de securitate la domiciliul femeii.
Relația dintre cei doi a fost atent monitorizată de Garda, iar fostul șef al diviziei din Louth, Christy Mangan, a semnalat chiar conducerii Garda îngrijorarea legată de această legătură, considerată riscantă și neobișnuită pentru o persoană din mediul juridic.
Operațiunea Stratus și destrămarea rețelelor interlope
Ancheta actuală face parte dintr-o campanie mai amplă – Operation Stratus – inițiată de Garda pentru a pune capăt războiului drogurilor din Drogheda. Până în prezent, zeci de persoane apropiate de facțiunea anti-Maguire au fost identificate, iar liderii principali, printre care se numără și bărbatul de 47 de ani arestat acum, sunt considerați responsabili pentru violențele care au terorizat comunitatea locală.
În trecut, acest bărbat fusese condamnat cu suspendare pentru un atac legat de o datorie de droguri și a fost de asemenea vizat în percheziții în care Garda a descoperit arme de foc.
Deocamdată, Garda nu a făcut publice detalii suplimentare, declarând doar că cei doi suspecți reținuți în Dublin sunt anchetați în baza Secțiunii 50 din Criminal Justice Act. Ei pot fi ținuți în arest până la o săptămână, timp în care anchetatorii vor decide dacă vor fi inculpați oficial sau eliberați.
Cazul, extrem de complex și sensibil, este urmărit îndeaproape de autoritățile din Irlanda și Irlanda de Nord, colaborarea dintre Garda și PSNI (Police Service of Northern Ireland) fiind esențială pentru destructurarea uneia dintre cele mai violente rețele criminale din ultimii ani.
☘️ Îngrijorări în Europa: lipsurile militare ale Irlandei ar putea pune în pericol summitul major al UE de anul viitor
Pe măsură ce Irlanda se pregătește să preia președinția rotativă a Uniunii Europene în iulie anul viitor, tot mai multe voci din rândul liderilor militari și de securitate din Europa își exprimă îngrijorarea față de capacitatea limitată a țării de a asigura protecția adecvată a evenimentelor oficiale, în special a summitului de nivel înalt al liderilor europeni ce va avea loc pe teritoriul irlandez.
Situația devine și mai tensionată în contextul creșterii incidentelor cu drone în mai multe țări europene. În ultimele luni, roiuri de drone au determinat închiderea temporară a spațiilor aeriene în Danemarca și Belgia, cel mai recent episod ducând la suspendarea zborurilor pe aeroportul din Bruxelles.
Frica unei posibile breșe de securitate la cel mai important eveniment al anului viitor
Principalul moment al președinției irlandeze va fi Summitul Comunității Politice Europene, la care vor participa toți liderii statelor membre ale UE, dar și invitați importanți, printre care s-ar putea număra din nou președintele Statelor Unite, Donald Trump, sau președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy, care a fost prezent la ediția din acest an din Danemarca.
Există deja discuții ca summitul să nu aibă loc în Dublin, ci într-o locație alternativă din Munster, pentru a reduce riscurile legate de securitate și trafic aerian.
Irlanda, vulnerabilă în fața războiului hibrid
Surse din Irlanda și din alte state europene afirmă că activitatea recentă a dronelor este analizată ca parte a unui amplu război hibrid, suspectându-se implicarea Rusiei, deși acest lucru nu a fost confirmat public. Totuși, agențiile de informații și polițiile din mai multe țări europene investighează fenomenul coordonat.
Problema majoră pentru Irlanda este lipsa capacităților de apărare aeriană: statul nu are un sistem național de monitorizare radar performant, nici mijloace de interceptare a aeronavelor suspecte sau a dronelor. În prezent, singurul sistem funcțional care poate detecta drone este unul civil – Dedrone – instalat pe aeroportul din Dublin.
În ultimele luni, Irlanda a pierdut chiar și o parte esențială din dotarea sa militară: radarul mobil Giraffe, folosit pentru dirijarea rachetelor antiaeriene, a fost donat Ucrainei. Absența acestui sistem a redus drastic capacitatea de a detecta și contracara aparatele de zbor ostile.
Avertismente din partea aliaților europeni
La începutul acestei săptămâni, o delegație dintr-o țară baltică ar fi ridicat direct problema vulnerabilităților Irlandei în cadrul unei întâlniri oficiale la Dublin. În timp ce Garda conduce planificarea generală pentru președinția UE, responsabilitatea pentru protecția aeriană și maritimă revine Forțelor de Apărare Irlandeze – însă dotările și pregătirea militarilor sunt insuficiente.
Guvernul încearcă să accelereze implementarea unui sistem de radar primar pentru a contracara amenințarea dronelor, dar surse din armată avertizează că lipsa personalului instruit ar putea face ca noua tehnologie să rămână inutilizabilă. Mai mult, Irlanda nu dispune de poligoane militare unde să se poată testa sistemele de rachete, ceea ce obligă militarii să călătorească în Scandinavia pentru antrenamente.
„Suntem pe ultima treaptă a scării de securitate”
Un raport prezentat ieri în fața Comisiei parlamentare pentru Apărare și Securitate Națională nu a adus clarificări privind strategia autorităților. Deși Garda, Departamentul Apărării și cel al Afacerilor Externe au oferit asigurări că „situația este sub control”, surse din domeniul apărării susțin că aceste garanții „sună gol”.
„Adevărul este că nu avem capacitate reală de interceptare a dronelor sau a aeronavelor. Tot ce avem sunt câteva avioane de antrenament PC-9, care nu sunt suficiente. Dacă un avion ușor ar intra în spațiul aerian restricționat, ar fi o provocare să reacționăm rapid”, a declarat o sursă din domeniul apărării.
Aceeași sursă a adăugat: „Nu este nevoie de un atac armat – un simplu roi de drone ar fi suficient pentru a bloca complet evenimentul. Imaginați-vă că sosește Donald Trump și apare o dronă în spațiul aerian interzis; toată lumea ar pleca imediat, iar Irlanda ar fi ridiculizată pe scena internațională.”
Aliați, dar fără control operațional
Deși există un acord secret între Irlanda și Regatul Unit privind supravegherea aeriană, specialiștii ridică întrebarea crucială: cine ar ordona doborârea unei aeronave suspecte? „Dacă pilotul este britanic sau danez, cine decide momentul acțiunii – ministrul apărării, șeful statului major sau însuși Taoiseach-ul?”, a întrebat retoric un expert militar.
În timpul vizitelor trecute ale președinților americani, SUA au trimis portavioane și avioane de luptă în apropierea coastelor irlandeze pentru a suplini lipsurile locale. În trecut, Forțele Terestre Irlandeze amplasau mitraliere grele de calibru .50 la puncte strategice, însă astăzi aceste măsuri sunt considerate insuficiente fără sistemele de urmărire radar.
Pregătiri în derulare, dar timp puțin
Pe mare, vulnerabilitățile sunt similare. Navele irlandeze nu dispun de radare antiaeriene performante, iar detectarea dronelor sau a aeronavelor se bazează adesea pe observație vizuală – ceea ce militarii numesc „mark one eyeball”. În plus, există îngrijorări legate de posibilitatea ca drone ostile să fie lansate de pe nave comerciale rusești din „flota umbră”, aflate în largul coastelor irlandeze.
Singura veste pozitivă vine din partea Gardei, care și-a modernizat recent unitățile de intervenție, precum Public Order Unit și Emergency Response Unit, ajunse la niveluri de pregătire similare cu ale forțelor europene de elită. Totuși, Garda așteaptă încă aprobarea legislativă pentru utilizarea propriei flote de drone în operațiuni de supraveghere.
Un oficial din domeniul securității a descris situația cu frustrare:
„Impresia generală este că nu s-a tras încă semnalul de alarmă. Totul se bazează pe mentalitatea tipic irlandeză de ‘ah, sigur va fi bine’. Dar dacă nu se acționează acum, la vară s-ar putea ca ‘binele’ să nu fie suficient.”
Într-o declarație oficială transmisă presei, Forțele de Apărare Irlandeze, conduse de generalul-locotenent Mulcahy, au precizat:
„Óglaigh na hÉireann vor sprijini Garda, care este agenția principală responsabilă, cu personal și competențe specializate acolo unde va fi necesar. Planurile pentru președinția UE vor include o gamă de opțiuni de suport, conform sarcinilor stabilite de guvern.”
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a liniști partenerii europeni și pentru a asigura desfășurarea fără incidente a unuia dintre cele mai importante evenimente politice ale anului 2026.
