O femeie din Ucraina a fost condamnată la zece luni de închisoare după ce a încasat 9.103 euro din sistemul irlandez de protecție socială, deși nu locuia în Irlanda. Timp de aproximativ șase luni, Tetiana Stakhiv, în vârstă de 51 de ani, a călătorit cu avionul în țară la fiecare două săptămâni pentru a ridica prestația destinată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Sentința a fost pronunțată joi, 15 octombrie 2026, la Dublin Circuit Criminal Court. Femeia a pledat vinovată la acuzația de furt al banilor de la Department of Social Protection, pentru perioada octombrie 2025–aprilie 2026. Judecătorul Martin Nolan a stabilit pedeapsa de zece luni și a dispus calcularea ei începând cu 25 mai, data de la care inculpata se afla deja în detenție.
Ancheta a pornit de la verificările Departamentului pentru Protecție Socială asupra adreselor furnizate de femeie. Autoritățile au constatat că Stakhiv nu locuise niciodată la niciuna dintre adresele pe care le declarase instituției pentru obținerea plăților.
În instanță, polițista Louise Keane a explicat că femeia trăia în afara Irlandei, dar revenea periodic pentru a încasa Jobseeker’s Allowance, prestație acordată în anumite condiții persoanelor care nu au un loc de muncă. Verificarea călătoriilor a arătat că mai multe zboruri între Dublin și Polonia coincideau îndeaproape cu datele la care erau ridicați banii.
Anchetatorii au comparat informațiile privind zborurile cu înregistrările din pașaportul femeii. Potrivit declarațiilor prezentate judecătorului, acestea confirmau tiparul deplasărilor la intervale de aproximativ două săptămâni. Nu s-a stabilit în ședința relatată cât a cheltuit pe biletele de avion sau din ce venituri a suportat costul călătoriilor.
Stakhiv a fost arestată în mai 2026. Ea le-a spus polițiștilor că venise inițial în Irlanda la sfârșitul anului 2023 pentru a-și lua fiica, care era atunci minoră, și pentru a reveni împreună în Ucraina. Instanța a aflat că femeia nu vorbește limba engleză și nu are familie ori alte legături stabile în Irlanda.
Apărarea, reprezentată de avocata Jennifer Jackson, a cerut instanței să țină seama de situația personală dificilă a femeii. Aceasta suferă de o afecțiune medicală gravă și primise tratament în Ucraina, însă, odată cu izbucnirea războiului, tratamentul nu i-a mai fost disponibil. Avocata a spus că Stakhiv a ajuns să cumpere medicamente pe piața neagră.
Reprezentanta apărării a subliniat că banii nu au fost folosiți pentru vacanțe luxoase sau pentru un stil de viață extravagant. Polițista care a investigat cazul a confirmat că femeia nu avea asupra sa numerar, bunuri personale de valoare sau alte semne de prosperitate atunci când a fost arestată.
Garda Louise Keane a acceptat că situația femeii fusese afectată de război și a declarat că nutrește un anumit grad de compasiune față de ea. Totodată, a precizat că inculpata nu părea să fie o persoană care conducea o schemă infracțională complexă. Aceste împrejurări au fost prezentate ca elemente de context și atenuare, nu ca o justificare legală pentru încasarea banilor.
Avocata a arătat că Stakhiv regretă faptele și că, după eliberare, intenționează să locuiască în Bulgaria împreună cu fiica sa, care are acum 24 de ani. Nu a fost anunțată o dată exactă pentru eliberarea femeii, iar hotărârea pronunțată prevede calcularea celor zece luni de pedeapsă din ziua în care a intrat în detenție.
Judecătorul Martin Nolan a considerat că este grav ca o persoană să pretindă că locuiește în Irlanda pentru a obține ajutor social și să revină în țară doar pentru încasarea plăților. Magistratul a descris fapta drept una planificată, care presupunea deplasări repetate și menținerea unor informații false despre domiciliu.
Cazul ridică și o întrebare practică: de ce nu este suficientă simpla prezență în Irlanda pentru a beneficia de Jobseeker’s Allowance? Această prestație nu este acordată automat oricui intră în țară. Solicitantul trebuie, între altele, să fie rezident obișnuit în Irlanda, să îndeplinească cerințele privind veniturile, să fie apt și disponibil pentru muncă și să caute efectiv un loc de muncă.
Department of Social Protection evaluează rezidența obișnuită în funcție de legăturile reale ale persoanei cu Irlanda, durata și continuitatea șederii, situația profesională și intențiile privind locuirea în țară. O adresă trecută pe un formular nu dovedește, de una singură, îndeplinirea acestor condiții. Regulile se aplică solicitanților în funcție de situația lor legală și de tipul prestației, nu exclusiv după cetățenie.
Pentru cetățenii români stabiliți în Irlanda, cazul este o reamintire a importanței declarării corecte a adresei și a oricărei schimbări relevante pentru dreptul la prestații. Plecarea din țară poate avea consecințe diferite în funcție de ajutorul primit și de durata absenței; situațiile concrete trebuie verificate direct cu instituția care administrează plata.
Instanța a analizat atât recunoașterea vinovăției și împrejurările umanitare invocate de apărare, cât și caracterul repetat al încasărilor fără drept. Condamnarea privește faptele concrete ale acestei persoane și nu constituie o constatare despre beneficiarii ucraineni ai protecției temporare sau despre migranți în general.
