Un nou raport publicat de organizația Hope and Courage Collective arată că alegerile parțiale desfășurate recent în Dublin și Galway au fost marcate de un val de atacuri online îndreptate în special împotriva femeilor și a candidaților născuți în afara Irlandei. Cercetarea evidențiază o creștere a mesajelor rasiste, misogine și a campaniilor de dezinformare distribuite pe rețelele sociale în perioada premergătoare votului din 22 mai.
Raportul analizează activitatea online din cele patru săptămâni dinaintea alegerilor din Dublin Central și Galway West și susține că fenomenul nu mai reprezintă cazuri izolate, ci face parte dintr-un tipar care reapare la fiecare scrutin important din Irlanda.
Două candidate au fost cele mai vizate
Potrivit cercetătorilor, cele mai frecvente ținte ale mesajelor ofensatoare au fost candidata Partidului Laburist din Galway West, Helen Ogbu, și reprezentanta Sinn Féin din Dublin Central, Janice Boylan.
Autorii raportului spun că o parte semnificativă a mesajelor distribuite online încerca să pună sub semnul întrebării dreptul unor candidați de a participa la viața politică din Irlanda din cauza originii lor etnice sau a trecutului migrator.
„Rasismul și misoginia au fost elemente centrale ale discursului online din timpul campaniei”, se arată în raportul Hope and Courage Collective. Organizația avertizează că astfel de atacuri pot descuraja implicarea în viața publică și pot afecta participarea unor comunități deja vulnerabile.
Cercetătorii susțin că multe dintre mesajele analizate nu au fost simple reacții individuale, ci parte a unor rețele online care amplifică ostilitatea și încearcă să influențeze percepția publicului asupra unor candidați.
Helen Ogbu, vizată de atacuri rasiste
Helen Ogbu este membră a Galway City Council și locuiește în Irlanda din 2006, după ce a plecat din Nigeria împreună cu familia sa din motive de siguranță. Soțul ei, activist politic în Nigeria, a fost ucis câțiva ani mai târziu.
Raportul arată că, pe durata campaniei electorale, Ogbu a fost ținta unor mesaje rasiste repetate, a insultelor și a comentariilor care îi contestau dreptul de a trăi în Irlanda sau de a candida pentru o funcție publică.
Autorii documentului spun că unele postări foloseau un limbaj degradant și încercau să îi pună sub semnul întrebării legitimitatea politică exclusiv pe baza originii sale.
În timpul campaniei electorale, Helen Ogbu declara pentru presa irlandeză că primește frecvent mesaje rasiste pe internet, însă experiențele directe cu oamenii din Galway au fost complet diferite. Ea spunea atunci că localnicii au fost primitori și că familia sa s-a simțit acceptată în comunitate.
Rețele sociale și conturi din afara Irlandei
Raportul atrage atenția și asupra faptului că o parte dintre conturile care distribuie constant conținut extremist sau dezinformări despre imigrație sunt administrate din afara Irlandei.
Cercetătorii au identificat un cont anonim activ pe X și Facebook, numit „Real Irish News”, care ar fi fost responsabil pentru aproximativ 21% dintre incidentele analizate în cadrul studiului.
Hope and Courage Collective spune că această tendință confirmă concluziile unui raport anterior publicat de organizație, potrivit căruia aproximativ 75% din conținutul asociat extremei drepte despre Irlanda provine din afara țării.
În ultimii ani, autoritățile și mai multe organizații civice au atras atenția asupra creșterii campaniilor de dezinformare legate de imigrație și asupra modului în care acestea sunt amplificate online înaintea alegerilor sau în perioade tensionate politic.
Îngrijorări privind impactul asupra vieții publice
Raportul publicat după alegerile parțiale vine într-un moment în care discursul anti-imigrație și teoriile conspirației circulă tot mai des pe platformele sociale din Irlanda.
Autorii documentului avertizează că normalizarea insultelor rasiste și misogine poate afecta nu doar candidații vizați direct, ci și încrederea publicului în procesul democratic.
Organizația spune că există riscul ca persoane din comunități minoritare sau femei interesate de politică să renunțe să mai candideze din cauza climatului online tot mai agresiv.
Subiectul este urmărit atent și de alte organizații civice din Irlanda, în contextul în care țara se pregătește pentru noi campanii electorale în următorii ani, iar rețelele sociale continuă să joace un rol tot mai important în formarea opiniei publice.
