O nouă analiză realizată la Kiev susține că alumina produsă la rafinăria Aughinish din comitatul Limerick poate fi urmărită prin lanțul industrial rusesc până la companii implicate în fabricarea rachetelor de croazieră. Concluziile adaugă informații noi unei controverse care durează de luni de zile, dar nu reprezintă o dovadă directă că o anumită cantitate de alumină plecată din Irlanda a ajuns într-o anumită rachetă.
Analiza aparține Economic Security Council of Ukraine, o organizație independentă înființată la Kiev în 2021, care studiază lanțurile de aprovizionare ale industriei militare ruse. Potrivit The Journal, cercetătorii au combinat date comerciale, informații despre lanțurile de aprovizionare și documente fiscale rusești pentru a urmări traseul materialelor de la Aughinish către topitoriile grupului Rusal și, ulterior, către companii din industria de apărare.
Aughinish Alumina este cea mai mare rafinărie de alumină din Europa și este deținută de grupul rus Rusal. Uzina transformă bauxita în alumină, materia primă din care se obține aluminiul. Alumina nu este în prezent un produs interzis de sancțiunile Uniunii Europene, iar compania a susținut în repetate rânduri că respectă legislația și că materialul produs în Limerick este o marfă de bază folosită într-o gamă foarte largă de industrii civile.
Datele analizate anterior de presa irlandeză au arătat însă că volume foarte mari de alumină din Limerick sunt trimise către Rusia. Investigația publicată în martie de The Irish Times împreună cu OCCRP a arătat că materialul ajunge la topitorii Rusal precum Krasnoyarsk și Sayanogorsk, unde este transformat în aluminiu. În 2024, aproximativ două treimi din alumina primită de topitoria Krasnoyarsk ar fi provenit de la Aughinish, potrivit documentelor analizate în acea investigație.
Noua analiză ucraineană încearcă să ducă traseul mai departe. Cercetătorii susțin că aluminiul produs în aceste unități este vândut prin intermediari unor întreprinderi care lucrează pentru complexul militar-industrial rus. Printre utilizările identificate se numără aviația militară, vehiculele blindate și producția de rachete. ESCU a arătat anterior că topitoriile Bratsk, Sayanogorsk și Krasnoyarsk au importat împreună alumină în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari între aprilie 2024 și martie 2025 și că structurile Rusal au reprezentat 93% din importurile rusești de alumină în perioada analizată.
Există însă o limită importantă a acestor concluzii. Alumina provenită din surse diferite este amestecată în procesul industrial, ceea ce face imposibilă identificarea unei anumite cantități de materie primă irlandeză într-un produs militar final. Nici investigația OCCRP din martie nu a putut demonstra că o anumită livrare de la Aughinish a fost transformată într-o anumită armă. Legătura este construită prin documentarea succesivă a companiilor și tranzacțiilor din lanțul de aprovizionare.
Această distincție este esențială și pentru poziția Guvernului irlandez. O analiză comandată de Department of Enterprise și finalizată în iulie nu a făcut constatări negative împotriva Aughinish și a concluzionat că nu existau informații la un nivel probator suficient pentru a confirma că alumina produsă în Irlanda ajunge la fabricanții ruși de armament. Ministrul Peter Burke a precizat însă atunci că autoritățile nu dispun de date verificabile privind comerțul intern din Rusia, astfel încât nici afirmația companiei că materialul este folosit exclusiv pentru producția civilă nu poate fi verificată independent.
Subiectul are deja și consecințe politice. Ucraina a sancționat în august mai multe companii din grupul Rusal, inclusiv topitoriile Bratsk, Sayanogorsk și Krasnoyarsk. Autoritățile de la Kiev susțin că aceste unități fac parte din lanțul de aprovizionare al industriei militare ruse și cer de mai multe luni Irlandei și Uniunii Europene să oprească exporturile de alumină către Rusia.
Pentru Dublin, problema este complicată de rolul economic al rafinăriei din Limerick. Aughinish este un angajator important în regiune și furnizează o parte semnificativă din alumina necesară industriei europene. Guvernul a avertizat că sancționarea uzinei sau a produsului ar putea afecta locurile de muncă și aprovizionarea europeană, argumentând că orice măsură trebuie evaluată la nivelul Uniunii Europene.
Noua documentare nu închide disputa și nici nu transformă o legătură de aprovizionare într-o dovadă directă privind o armă anume. Ea adaugă însă un nou set de date într-un moment în care autoritățile ucrainene încearcă să demonstreze că materiile prime care intră legal în Rusia pot continua să susțină industria militară. Pentru Irlanda, întrebarea rămâne dacă informațiile noi schimbă evaluarea făcută în iulie și dacă vor determina Dublinul sau Comisia Europeană să reanalizeze regimul aplicat exporturilor de alumină.
