Un adolescent din Lithuania, adus în Irlanda de tatăl său fără acordul mamei, poate rămâne în țară după ce High Court a decis că întoarcerea sa ar putea să îl expună unor riscuri serioase.
Hotărârea a fost pronunțată joi de judecătoarea Nuala Jackson, care a concluzionat că băiatul în vârstă de 14 ani a demonstrat un nivel ridicat de maturitate și că dorința sa de a rămâne în Irlanda trebuie luată în considerare.
Cazul a fost analizat în baza prevederilor Convenției de la Haga privind răpirea internațională de copii, după ce mama adolescentului a susținut că fiul ei a fost scos din Lituania în mod ilegal de către tată în august 2025.
Potrivit documentelor prezentate instanței, procedurile pentru întoarcerea copilului au fost inițiate în septembrie anul trecut.
Tatăl nu a contestat faptul că mama avea drepturi de custodie la momentul respectiv și a acceptat că plecarea copilului din Lituania s-a făcut fără acordul acesteia. Cu toate acestea, el a susținut că situația intră sub incidența unor excepții prevăzute de Convenția de la Haga, invocând atât riscul la care ar fi fost expus copilul dacă s-ar întoarce, cât și opoziția exprimată de acesta față de revenirea în țara de origine.
În fața instanței, tatăl a afirmat că mama se confruntă cu probleme legate de consumul excesiv de alcool și cu dificultăți medicale care au afectat capacitatea acesteia de a avea grijă de copil.
Mărturia adolescentului a avut o greutate decisivă
Un element central al dosarului a fost raportul și declarațiile prezentate de adolescent, pe care judecătoarea le-a descris drept deosebit de convingătoare.
Potrivit hotărârii, băiatul a oferit detalii despre mediul în care a trăit în Lituania și despre experiențele care l-au făcut să se simtă nesigur.
El a relatat că a fost martor la episoade violente petrecute în locuința familiei și că persoane necunoscute frecventau casa. În unele situații, susține adolescentul, acești vizitatori consumau alcool împreună cu mama sa.
Băiatul a declarat că a văzut-o pe mamă agresată de persoane care veneau în locuință și că unele dintre bunurile sale au fost furate. Aceste experiențe, a spus el, i-au creat o stare permanentă de teamă.
Judecătoarea Jackson a remarcat că adolescentul și-a exprimat punctul de vedere într-un mod echilibrat și nuanțat. Deși a descris problemele din mediul familial, el nu și-a negat atașamentul față de mama sa.
Instanța a reținut că băiatul are o relație afectivă puternică cu aceasta și că este preocupat de starea ei de sănătate și de bunăstarea ei.
„Este foarte clar că acest copil își iubește mama și îi este loial”, a remarcat judecătoarea în motivarea deciziei.
Viața din Lituania nu era respinsă de copil
Un aspect care a atras atenția instanței a fost faptul că adolescentul nu a prezentat o imagine exclusiv negativă a vieții sale din Lituania.
Potrivit hotărârii, el a vorbit pozitiv despre școala pe care o frecventa, despre prieteni și despre viața socială pe care o avea înainte de plecarea în Irlanda.
De asemenea, băiatul a explicat că atunci când a venit în Irlanda a crezut inițial că se află într-o vacanță și nu că se mută definitiv.
Acest lucru a fost considerat relevant deoarece arată că dorința sa actuală de a rămâne în Irlanda nu este rezultatul unei rupturi totale față de țara natală.
Judecătoarea a subliniat că poziția copilului este una „mai complexă și mai echilibrată” decât o simplă preferință pentru o anumită țară.
El a afirmat că apreciază multe aspecte ale vieții din Lituania, însă consideră că în Irlanda se simte mai în siguranță.
Potrivit instanței, adolescentul a confirmat că problemele legate de consumul de alcool al mamei au continuat și după plecarea sa și că situațiile care îi provocau teamă nu dispăruseră.
Convenția de la Haga permite excepții în cazuri speciale
În mod obișnuit, Convenția de la Haga urmărește întoarcerea rapidă a copiilor care au fost mutați dintr-o țară în alta fără acordul persoanei care deține custodia.
Scopul convenției este să împiedice situațiile în care unul dintre părinți mută copilul într-o altă jurisdicție pentru a obține un avantaj într-un conflict familial.
Totuși, legislația permite și anumite excepții.
Printre acestea se numără situațiile în care întoarcerea copilului ar crea un risc grav pentru siguranța sau bunăstarea acestuia ori cazurile în care copilul are suficientă maturitate pentru ca opinia sa să fie luată în considerare.
În acest dosar, instanța a analizat ambele argumente.
Judecătoarea Jackson a concluzionat că adolescentul a demonstrat o maturitate considerabilă și că opiniile sale nu pot fi ignorate. În același timp, a apreciat că există motive serioase pentru a considera că revenirea sa în mediul descris în fața instanței ar putea să îl expună unor riscuri.
Instanța a refuzat să ordone întoarcerea copilului
Deși judecătoarea a precizat că tatăl nu a reușit să demonstreze toate argumentele prezentate în apărare, concluzia finală a fost că excepțiile prevăzute de Convenția de la Haga se aplică în acest caz.
Un rol important l-a avut declarația adolescentului, descrisă de instanță drept una dintre cele mai convingătoare probe prezentate în proces.
Judecătoarea a remarcat și faptul că băiatul nu a exclus complet posibilitatea unei reveniri în Lituania în alte condiții. El a indicat că nu s-ar opune întoarcerii dacă ar exista alte aranjamente care să îi asigure siguranța și stabilitatea.
În aceste circumstanțe, Înalta Curte a decis să nu emită un ordin prin care copilul să fie trimis înapoi în Lituania.
Hotărârea înseamnă că adolescentul poate continua să locuiască în Irlanda alături de tatăl său, cel puțin pentru moment. Decizia evidențiază modul în care instanțele irlandeze încearcă să găsească un echilibru între obligațiile internaționale privind custodia copiilor și interesul superior al minorului atunci când apar situații familiale complexe.
