Guvernul irlandez se pregătește să respingă proiectul Sinn Féin care ar obliga statul să înceapă pregătirile oficiale pentru o posibilă reunificare a Irlandei.
Inițiativa, dezbătută în Dáil Éireann, prevede publicarea unui document guvernamental privind unitatea irlandeză și organizarea unei Citizens’ Assembly, un forum civic folosit în Irlanda pentru teme majore de interes public.
Lidera Sinn Féin, Mary Lou McDonald, susține că Irlanda trebuie să se pregătească din timp pentru un eventual referendum privind reunificarea insulei. Guvernul consideră însă că proiectul impune termene nerealiste și riscă să transforme o temă sensibilă într-o confruntare politică.
Sinn Féin cere un plan oficial pentru unitatea Irlandei
Proiectul Sinn Féin, numit Planning for Constitutional Change Bill, cere Guvernului să publice în termen de 18 luni un Green Paper privind unitatea irlandeză. Un astfel de document ar trebui să analizeze implicațiile politice, economice și sociale ale unei eventuale reunificări.
Formațiunea condusă de Mary Lou McDonald vrea și organizarea unei Citizens’ Assembly la nivelul întregii insule. Scopul ar fi implicarea cetățenilor, comunităților, mediului de afaceri, sindicatelor, mediului academic și partidelor politice într-o discuție structurată despre viitorul constituțional al Irlandei.
Sinn Féin susține că proiectul nu stabilește rezultatul unui viitor referendum și nu forțează reunificarea. Partidul afirmă că vrea doar ca statul irlandez să fie pregătit, în cazul în care un astfel de vot va fi convocat.
Mary Lou McDonald spune că întrebarea nu mai este dacă Irlanda trebuie să se pregătească, ci cât de repede pot instituțiile să înceapă această muncă. În opinia sa, unitatea irlandeză a trecut din zona aspirației politice în zona deciziilor publice concrete.
Taoiseach respinge calendarul propus
Taoiseach Micheál Martin a respins abordarea Sinn Féin și a spus că proiectul nu oferă o cale credibilă pentru o temă de asemenea amploare.
Potrivit Guvernului, termenul de 18 luni este prea scurt pentru analizarea unor domenii precum economia, sistemele de sănătate și educație, taxele, infrastructura, poliția, justiția, drepturile constituționale, moneda și statutul comunităților din Irlanda de Nord.
Micheál Martin a spus că abordarea Guvernului rămâne ancorată în Good Friday Agreement, acordul de pace din 1998 care a pus bazele actualului echilibru politic din Irlanda de Nord. Acesta prevede că orice schimbare constituțională trebuie să aibă la bază consimțământul populației.
Taoiseach a criticat ideea că presiunea politică sau schimbările demografice ar putea înlocui munca de convingere și dialog. El a avertizat că istoria ultimului secol arată cât de adânci pot deveni diviziunile atunci când tema unității este tratată prin confruntare.
Guvernul consideră că nu este nevoie de o lege pentru redactarea unui Green Paper sau pentru organizarea unei dezbateri publice. De asemenea, surse guvernamentale spun că o Citizens’ Assembly nu ar fi cel mai potrivit cadru pentru un subiect atât de complex și sensibil politic.
Fine Gael promite propriul document
Liderul Fine Gael, Simon Harris, a spus că partidul său va publica în cursul acestui an un document propriu privind întrebările care ar apărea în cazul unei Irlande unite.
Harris a insistat însă că dezbaterea nu trebuie transformată într-un calendar politic impus artificial. Potrivit acestuia, consultarea publică este necesară, dar nu trebuie confundată cu o numărătoare inversă spre referendum.
El a spus că o Irlandă unită ar trebui construită pe consimțământ, nu pe presiune, și că persuasiunea trebuie să vină înaintea calculelor politice.
Poziția Fine Gael reflectă rezervele existente în coaliția de guvernare față de modul în care Sinn Féin încearcă să aducă subiectul în prim-plan. Tema reunificării are sprijin emoțional puternic în anumite zone ale societății irlandeze, dar ridică întrebări dificile privind costurile, instituțiile și relația cu comunitatea unionistă din Irlanda de Nord.
McDonald invocă lecția Brexit
Mary Lou McDonald a criticat opoziția Guvernului și a descris-o drept greu de explicat. Ea susține că Irlanda nu își poate permite să ajungă nepregătită în fața unui eventual referendum.
Lidera Sinn Féin a invocat exemplul Brexit, spunând că lipsa de pregătire a produs haos și consecințe de durată în Regatul Unit. În opinia sa, un vot privind unitatea Irlandei trebuie să fie precedat de informații clare, cercetări independente și o discuție sinceră despre efectele reunificării.
McDonald spune că o eventuală Irlandă unită ar trebui să ofere garanții pentru toate tradițiile de pe insulă, inclusiv pentru cei care se identifică drept britanici. Ea a subliniat că Good Friday Agreement recunoaște dreptul oamenilor din Irlanda de Nord de a se considera irlandezi, britanici sau ambele.
Sinn Féin susține că reunificarea ar putea deschide calea pentru servicii publice mai coerente, un sistem de sănătate la nivelul întregii insule și o economie mai integrată. Guvernul răspunde că aceste idei trebuie analizate serios, dar nu printr-un proiect cu termene considerate nerealiste.
Social Democrats sprijină proiectul Sinn Féin, iar unii parlamentari din afara partidului au participat la lansarea inițiativei. Totuși, opoziția Guvernului face foarte probabilă respingerea proiectului în Dáil.
Dezbaterea arată că tema unității irlandeze intră într-o etapă mai concretă, dar și mai tensionată politic. Chiar dacă proiectul Sinn Féin va fi respins, presiunea pentru o discuție mai detaliată despre viitorul constituțional al Irlandei nu pare să dispară.
