Planul Guvernului irlandez de a elimina una dintre condițiile pentru trimiterea militarilor în misiuni externe provoacă tensiuni inclusiv în partidul premierului Micheál Martin. Un grup de deputați Fianna Fáil susține o modificare care ar păstra o legătură obligatorie cu Organizația Națiunilor Unite, în timp ce opoziția cere ca alegătorii să fie consultați prin referendum.
Disputa privind mecanismul cunoscut drept „triple lock” a intrat într-o etapă decisivă, potrivit unui reportaj publicat duminică, 22 noiembrie, de The Irish Times. Guvernul urmărește adoptarea legislației înainte de Crăciun, dar întâmpină rezistență atât în parlament, cât și în interiorul coaliției.
Ce înseamnă „triple lock”
Regulile actuale prevăd trei aprobări pentru desfășurarea în străinătate a mai mult de 12 militari irlandezi într-o misiune relevantă: acordul Guvernului, votul Dáil Éireann și un mandat al ONU.
Executivul dorește eliminarea cerinței privind mandatul ONU, păstrând aprobările interne. Argumentul său este că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate, inclusiv Rusia, pot bloca prin veto participarea Irlandei la anumite misiuni de menținere a păcii.
Criticii consideră însă că schimbarea ar slăbi o garanție importantă a neutralității militare irlandeze. Ei avertizează că viitoarele guverne ar putea avea o libertate mai mare de a participa la operațiuni externe fără autorizarea explicită a Națiunilor Unite.
Guvernul respinge ideea că reforma ar însemna aderarea la NATO sau abandonarea neutralității militare. Cele două întrebări sunt distincte: cine aprobă desfășurarea trupelor și dacă Irlanda face parte dintr-o alianță militară.
Dezacord în propriul partid al premierului
În centrul disputei se află fostul ministru al apărării Willie O’Dea, care a propus un amendament la proiectul legislativ. Acesta ar condiționa desfășurările de existența unei rezoluții relevante și actuale a Adunării Generale a ONU, iar ministrul responsabil ar trebui să explice compatibilitatea misiunii cu obiectivele rezoluției.
Propunerea a atras sprijinul mai multor parlamentari Fianna Fáil. The Irish Times relatează că, după o reuniune internă în care premierul a încercat să minimizeze importanța electorală a subiectului, cel puțin zece deputați ai partidului au susținut amendamentul.
Micheál Martin a arătat deschidere față de ideea consolidării legăturii cu ONU, dar nu dorește ca Adunarea Generală să dobândească un nou rol de blocare a misiunilor. Ministrul apărării, Helen McEntee, a declarat că poate accepta amendamente care întăresc această legătură, dar nu unele care ar recrea restricțiile pe care Guvernul încearcă să le elimine.
Ministrul de stat Thomas Byrne discută cu Willie O’Dea despre o formulă de compromis. Nu există însă, deocamdată, un acord final anunțat.
Opoziția cere referendum
Sinn Féin și alte formațiuni de opoziție susțin că alegătorii ar trebui să decidă asupra unei modificări atât de importante. Deputatul Sinn Féin Donnchadh Ó Laoghaire a argumentat că neutralitatea aparține populației și că aceasta trebuie să aibă un cuvânt de spus.
Guvernul consideră că nu este necesar un referendum, deoarece propunerea nu modifică prevederile constituționale privind neutralitatea și apartenența la alianțe militare. În octombrie, proiectul a trecut de o etapă parlamentară cu 79 de voturi pentru și 71 împotrivă, o majoritate relativ strânsă.
În paralel, organizații civice și parlamentari ai opoziției pregătesc campanii de informare, contacte directe cu deputații și manifestații. Presiunea se concentrează inclusiv asupra aleșilor coaliției care ar putea susține o variantă modificată a legii.
De ce contează misiunile din Liban
Discuția nu este doar una teoretică. Misiunea ONU UNIFIL din Liban se apropie de încheierea mandatului actual, iar Guvernul examinează posibilități de participare irlandeză la viitoare operațiuni internaționale în regiune.
Helen McEntee a respins afirmațiile potrivit cărora reforma ar duce la participarea militarilor irlandezi la lupte alături de armata israeliană. Potrivit ministrului, conducerea Forțelor de Apărare a avertizat că asemenea afirmații ar putea spori riscurile pentru personalul irlandez aflat deja în teren.
De cealaltă parte, reprezentanții opoziției insistă că regulile pentru misiunile viitoare trebuie analizate atent, mai ales într-un context internațional în care operațiunile europene de securitate se schimbă.
Ce urmează
Proiectul ar putea reveni în Dáil la începutul lunii decembrie. Până atunci, negocierile din Fianna Fáil și discuțiile cu Fine Gael vor fi esențiale pentru forma finală a legislației.
Pentru public, miza este dacă Irlanda își poate păstra tradiția de participare la misiuni de pace fără a depinde de un posibil veto în Consiliul de Securitate al ONU și, simultan, fără a reduce controlul asupra deciziilor de trimitere a trupelor.
Nicio modificare nu este încă definitiv adoptată. Următoarele dezbateri parlamentare vor arăta dacă Guvernul poate găsi un compromis sau dacă disputa privind neutralitatea va continua să domine agenda politică până la sfârșitul anului.



