Aproape 2.300 de incidente de violență, amenințări și abuz împotriva angajaților Tusla au fost raportate anul trecut, pe fondul unei creșteri accentuate a agresiunilor asupra personalului care lucrează în protecția copilului și al preocupărilor tot mai mari legate de hărțuirea online.
Cifrele arată cât de dificil a devenit mediul de lucru pentru angajații agenției irlandeze pentru copii și familie, în special pentru cei care lucrează direct cu copii și adolescenți aflați în situații complexe.
O parte importantă dintre incidente au avut loc în serviciile rezidențiale, acolo unde Tusla îngrijește copii și adolescenți care nu pot locui temporar cu familiile lor și care, în unele cazuri, au nevoi foarte complexe.
Violența nu se limitează însă la aceste centre.
Angajații Tusla raportează și amenințări verbale, intimidare, hărțuire și alte forme de comportament agresiv în timpul întâlnirilor cu familiile, al vizitelor la domiciliu sau în alte situații legate de activitatea lor profesională.
Conducerea agenției a avertizat anterior că intensitatea unor incidente a crescut considerabil.
În cadrul unei audieri în Parlamentul irlandez, conducerea Tusla descria nivelurile de violență și hărțuire împotriva personalului drept „extreme”, iar responsabilii agenției spuneau că ajunseseră să înregistreze în medie zeci de incidente raportabile în fiecare săptămână.
În anumite servicii rezidențiale au fost angajate inclusiv persoane specializate în protecția personalului.
Problema a devenit suficient de serioasă încât Tusla să introducă programe și cursuri dedicate modului în care angajații trebuie să gestioneze violența, hărțuirea și agresivitatea.
În prima jumătate a anului trecut, sute de angajați au participat la cursuri specifice privind astfel de incidente.
O componentă tot mai importantă a problemei este însă mutarea abuzului în mediul online.
Angajații care iau decizii sensibile privind protecția copilului se pot trezi identificați pe rețelele sociale, fotografiați, filmați sau menționați nominal în postări publice.
În unele situații, criticile depășesc exprimarea unei nemulțumiri față de activitatea instituției și se transformă în campanii personale împotriva angajaților.
Tusla avertizează că hărțuirea online poate include mesaje amenințătoare, afirmații defăimătoare, publicarea informațiilor personale, încercări de intimidare sau chemări adresate altor persoane să contacteze ori să confrunte un anumit angajat.
Agenția a publicat chiar recomandări speciale pentru personal privind hărțuirea prin e-mail și rețele sociale.
Angajaților li se recomandă să nu răspundă mesajelor provocatoare, să păstreze toate comunicările ofensatoare ca dovezi, să își protejeze datele personale și, atunci când amenințările devin serioase, să discute cu superiorii și să contacteze Garda.
Documentele Tusla avertizează și asupra situațiilor în care cineva încearcă să afle unde locuiește sau unde lucrează un angajat.
Problema nu este nouă.
Conducerea Tusla a avertizat încă din anii anteriori că unele campanii de pe rețelele sociale încurajau oamenii să meargă la locuințele private ale angajaților sau ale oficialilor implicați în protecția copilului.
Pentru personalul Tusla, această diferență este esențială: critica publică, protestul și contestarea unei decizii sunt legitime, însă amenințarea sau încercarea de intimidare a unui angajat în afara cadrului profesional poate deveni o problemă de siguranță.
Un studiu publicat anul acesta privind experiența asistenților sociali și a managerilor din protecția copilului din Irlanda confirmă că abuzul prin rețele sociale și alte forme de hărțuire digitală au devenit o parte reală a activității lor.
Cercetătorii au constatat că Tusla și-a dezvoltat între timp proceduri mai clare pentru astfel de situații, inclusiv posibilitatea de a solicita platformelor online eliminarea anumitor materiale.
Serviciul juridic al agenției are angajați care s-au specializat în solicitările de eliminare a conținutului, iar reprezentanții Tusla au discutat direct cu unele dintre marile platforme pentru a explica riscurile cu care se confruntă lucrătorii din protecția copilului.
Problema rămâne însă dificilă.
Odată ce numele, fotografia sau datele personale ale unui angajat sunt distribuite online, informațiile pot fi copiate rapid pe alte conturi și platforme.
Pentru asistenții sociali, riscul este cu atât mai mare cu cât activitatea lor presupune luarea unor decizii care pot provoca reacții puternice.
Tusla poate ajunge, de exemplu, să recomande ca un copil să fie scos temporar dintr-o familie, să participe la proceduri judiciare privind custodia sau protecția unui copil ori să investigheze acuzații de abuz sau neglijare.
Aceste decizii pot avea un impact enorm asupra familiilor implicate și sunt, în multe cazuri, luate în situații în care tensiunile sunt deja foarte ridicate.
În același timp, agenția se confruntă cu un volum de muncă fără precedent.
În 2025, Tusla a primit 106.444 de sesizări privind siguranța și bunăstarea copiilor, pentru prima dată când numărul a depășit pragul de 100.000 într-un singur an.
Asta înseamnă echivalentul unei sesizări pentru aproximativ unul din 23 de copii din Irlanda.
Numărul este cu atât mai relevant pentru situația personalului cu cât în 2024 Tusla primise deja aproape 97.000 de sesizări, un record la momentul respectiv.
În doar un deceniu, volumul cazurilor gestionate de agenție a crescut foarte puternic.
În 2014, primul an complet de funcționare al Tusla, fuseseră înregistrate aproximativ 43.600 de sesizări privind protecția și bunăstarea copiilor.
Presiunea asupra personalului nu vine, așadar, doar din situațiile de violență.
Angajații trebuie să gestioneze tot mai multe cazuri, multe dintre ele extrem de complexe, într-un sistem care continuă să aibă dificultăți în recrutarea și păstrarea asistenților sociali.
Conducerea Tusla a avertizat că unele dintre problemele întâlnite astăzi sunt diferite de cele de acum câțiva ani.
Printre riscurile tot mai frecvente se numără exploatarea și manipularea copiilor prin internet, consumul de droguri, lipsa locuințelor, problemele de sănătate mintală și comportamentele extrem de agresive ale unor copii și adolescenți aflați în îngrijirea statului.
În serviciile speciale și rezidențiale, angajații lucrează uneori cu tineri care au trecut prin traume severe și care pot manifesta comportamente violente față de ei înșiși sau față de persoanele care îi îngrijesc.
În anii anteriori, violența și îmbolnăvirile au dus deja la pierderea a mii de zile de muncă în unele dintre centrele de îngrijire specială.
Riscul este ca această presiune să contribuie la plecarea personalului exact într-un moment în care serviciul are nevoie de mai mulți angajați.
Pentru Tusla, problema celor aproape 2.300 de incidente nu este, prin urmare, doar una de sănătate și siguranță la locul de muncă.
Este și una de funcționare a sistemului de protecție a copilului.
Dacă asistenții sociali și ceilalți angajați ajung să considere că activitatea îi expune constant la agresiuni fizice, amenințări sau campanii personale pe internet, recrutarea și păstrarea personalului devin și mai dificile.
Iar într-un sistem care a primit peste 100.000 de sesizări într-un singur an, orice reducere a capacității de lucru riscă să se traducă în întârzieri pentru copiii și familiile care au nevoie de intervenție.
