Două dintre cele mai importante organizații irlandeze pentru drepturi civile și acces la justiție vor avertiza astăzi, la Geneva, că Irlanda riscă să facă pași înapoi în mai multe domenii esențiale legate de drepturile omului, egalitate și acces la instanță.
Free Legal Advice Centres, cunoscută sub acronimul FLAC, și Irish Council for Civil Liberties, ICCL, urmează să prezinte o declarație comună în fața reprezentanților statelor membre ONU, înaintea următoarei evaluări periodice a Irlandei în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
Procesul, cunoscut drept Universal Periodic Review, este mecanismul prin care situația drepturilor omului din fiecare stat membru ONU este analizată aproximativ o dată la patru ani și jumătate.
Înaintea examinării oficiale, organizațiile societății civile au posibilitatea să le prezinte diplomaților problemele pe care consideră că guvernele ar trebui să le ridice atunci când Irlanda va fi evaluată formal.
FLAC și ICCL spun că vor concentra intervenția pe patru domenii principale: accesul la asistență juridică, accesul la instanțe, legislația privind egalitatea și discriminarea, precum și drepturile comunităților Traveller și Roma.
Mesajul central este unul sever.
Christopher Bowes, responsabil pentru politici publice în cadrul FLAC, susține că agenda privind drepturile omului și egalitatea „a stagnat, dacă nu chiar a regresat” în cei aproximativ cinci ani care au trecut de la ultima evaluare a Irlandei.
Una dintre principalele preocupări este reforma pe care Guvernul o pregătește în domeniul controlului judiciar al deciziilor autorităților.
Prin această procedură, o persoană poate cere instanței să verifice dacă o instituție publică a acționat legal atunci când a luat o anumită decizie.
Nu este vorba despre rejudecarea întregului caz, ci despre verificarea modului în care autoritatea a aplicat legea și și-a exercitat puterea.
Propunerile Guvernului prevăd, printre altele, termene mai stricte pentru introducerea unor asemenea acțiuni și condiții mai dificile pentru ca instanțele să poată acorda anumite remedii.
De asemenea, proiectul ar introduce un test privind interesul public și ar limita posibilitatea de a deschide o asemenea acțiune la persoanele direct afectate de decizie și care pot demonstra un interes suficient în cauză.
FLAC avertizează că efectul poate fi mult mai mare decât pare la prima vedere.
Organizația spune că astfel de schimbări pot îngreuna accesul la instanță tocmai pentru persoanele vulnerabile care încearcă să conteste decizii privind servicii publice de bază.
Printre exemplele invocate se află accesul la locuințe sociale, cazarea de urgență pentru persoanele fără adăpost, sprijinul educațional suplimentar și anumite plăți sociale.
FLAC a cerut deja Guvernului o revizuire substanțială a proiectului și susține că nu ar trebui să fie adoptat în forma actuală.
Criticile nu vin doar din partea organizației.
Comisia parlamentară pentru Justiție și-a exprimat la rândul său preocuparea în legătură cu compatibilitatea unor propuneri cu legislația europeană, acordurile internaționale și Constituția irlandeză.
Un al doilea subiect important este sistemul de asistență juridică civilă.
FLAC și ICCL îl descriu drept un sistem ajuns într-un punct critic și avertizează că există riscul unui eșec structural dacă reformele continuă să fie amânate.
Asistența juridică civilă permite persoanelor cu venituri reduse să primească ajutor juridic și reprezentare în anumite tipuri de cauze, inclusiv probleme de familie sau alte litigii civile.
În practică, însă, timpul de așteptare poate fi foarte lung.
Cele două organizații spun că unele persoane trebuie să aștepte mai mult de un an pentru prima întâlnire cu un avocat din sistemul de asistență juridică.
O evaluare oficială a sistemului fusese finalizată în aprilie anul trecut, dar organizațiile susțin că de atunci nu au fost introduse reforme substanțiale și nici nu a fost publicat un plan clar pentru schimbări.
Presiunea asupra sistemului este vizibilă și în activitatea FLAC.
Organizația a raportat că în 2025 linia sa de informare și îndrumare juridică a răspuns la peste 14.000 de solicitări, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Numărul total al apelurilor primite a fost mult mai mare, depășind 66.000, inclusiv persoane care au revenit de mai multe ori încercând să obțină informații sau sprijin.
Un alt punct ridicat la Geneva privește legislația împotriva discriminării.
FLAC și ICCL susțin că actualele legi nu oferă suficientă protecție atunci când discriminarea apare în relația directă dintre cetățean și stat.
Problemele indicate includ accesul la locuințe, servicii medicale, educație și plăți sociale.
Există un proiect de reformă a legislației privind egalitatea care ar aduce mai multe schimbări, inclusiv creșterea despăgubirii maxime disponibile în unele cazuri de discriminare de la 15.000 la 75.000 de euro.
Proiectul nu a fost însă adoptat.
Organizațiile consideră că această întârziere este încă un exemplu al modului în care angajamentele asumate anterior de Irlanda nu au fost transformate suficient de repede în măsuri concrete.
Una dintre cele mai sensibile teme este însă locuința.
FLAC și ICCL intenționează să atragă atenția ONU asupra unor modificări legislative adoptate luna trecută, prin care au fost introduse condiții privind perioada de rezidență în Irlanda pentru accesul la locuințe sociale și la cazare de urgență pentru persoanele fără adăpost.
Criticii avertizează că schimbările ar putea lăsa anumite persoane fără acces la ceea ce până acum funcționa ca o ultimă plasă de siguranță.
FLAC a avertizat anterior că, în practică, unele familii și persoane aflate deja într-o situație vulnerabilă ar putea ajunge să nu mai fie eligibile pentru cazare de urgență și să fie expuse riscului de a dormi pe stradă.
Organizațiile consideră că efectul ar putea fi resimțit disproporționat de cetățenii străini, migranți și minorități etnice.
În documentul prezentat ONU sunt menționate explicit și comunitățile Traveller și Roma.
Potrivit celor mai recente date oficiale citate de organizații, peste 1.900 de familii Traveller locuiesc în continuare pe amplasamente neautorizate sau în condiții de supraaglomerare ori în spații împărțite cu alte familii.
FLAC și ICCL critică și faptul că nicio organizație reprezentativă a comunităților Traveller sau Roma nu a primit timp pentru a vorbi direct în cadrul sesiunii de astăzi de la Geneva.
Cele două organizații descriu situația drept regretabilă și fără precedent.
Joe O’Brien, directorul executiv al ICCL, avertizează că Irlanda nu este izolată de tendința internațională prin care protecțiile democratice și drepturile civile sunt puse sub presiune.
El indică blocarea sau întârzierea unor reforme privind egalitatea, precum și măsurile care pot face mai dificil accesul oamenilor la justiție.
Criticile adresate Guvernului nu înseamnă că ONU a constatat deja că Irlanda încalcă drepturile omului în toate aceste domenii.
Intervenția FLAC și ICCL reprezintă poziția organizațiilor societății civile înaintea evaluării formale.
În cadrul procesului ONU, alte state vor putea pune întrebări Irlandei și vor putea formula recomandări.
Guvernul va avea la rândul său posibilitatea să își prezinte poziția, să explice reformele aflate în pregătire și să răspundă criticilor.
Importanța acestei etape constă însă în faptul că probleme care, în Irlanda, pot părea dezbateri legislative separate ajung să fie prezentate împreună ca parte a unei imagini mai largi.
Accesul la un avocat, posibilitatea de a contesta o decizie a statului, accesul la cazare de urgență sau protecția împotriva discriminării sunt tratate de organizațiile pentru drepturile omului ca părți ale aceleiași întrebări: cât de ușor își poate apăra un om drepturile atunci când se confruntă cu statul sau cu un serviciu public.
Pentru FLAC și ICCL, răspunsul actual este că Irlanda nu a avansat suficient în ultimii ani și că, în unele domenii, schimbările propuse riscă chiar să reducă protecțiile existente.
Acesta este mesajul pe care cele două organizații îl duc acum la Geneva, înainte ca Irlanda să fie chemată să își apere oficial bilanțul privind drepturile omului în fața ONU.
