Supermarketurile din Irlanda comercializează mezeluri cu cel mai mic conținut mediu de grăsimi dintre țările europene analizate într-un nou studiu al Comisiei Europene. În schimb, unele iaurturi și deserturi de pe rafturile magazinelor irlandeze se numără printre produsele cu cele mai ridicate concentrații de zahăr din Europa.
Cercetarea realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Centre – JRC) scoate la iveală diferențe importante între alimentele procesate comercializate în 21 de țări europene. Au fost analizate etichetele nutriționale a peste 180.000 de produse, inclusiv aproximativ 5.100 de alimente și băuturi din Irlanda.
Studiul a urmărit conținutul de zahăr, grăsimi totale și saturate, sare, fibre și proteine, concentrându-se în special asupra mezelurilor, produselor lactate și deserturilor, cerealelor pentru micul dejun, produselor de panificație și băuturilor răcoritoare.
În categoria mezelurilor și a produselor similare, media înregistrată în Irlanda a fost de 14,2 grame de grăsimi la 100 de grame de produs, comparativ cu media europeană de 20,5 grame. Și în cazul grăsimilor saturate diferența este semnificativă: 5,3 grame la 100 de grame în Irlanda, față de 7,8 grame în ansamblul țărilor analizate.
Rezultatele nu înseamnă însă că toate mezelurile vândute în Irlanda au un conținut mic de grăsimi. Unele produse, inclusiv pepperoni și pateul, s-au situat printre variantele cu cele mai mari cantități de grăsimi din Europa. În schimb, baconul disponibil în magazinele irlandeze a avut cel mai redus conținut de grăsimi în comparație cu produsele similare analizate în alte țări.
Irlanda s-a clasat, de asemenea, pe locul al patrulea în privința celui mai mic conținut mediu de sare din mezeluri. Totuși, cercetătorii avertizează că alimentele din această categorie pot conține suficientă sare și grăsimi încât consumul lor frecvent sau în cantități mari să îngreuneze respectarea recomandărilor nutriționale.
Situația este diferită la produsele lactate proaspete. În timp ce în cea mai mare parte a Europei nivelul zahărului din această categorie a scăzut, Irlanda s-a numărat printre doar patru țări în care analiza a identificat o tendință de creștere.
Iaurturile îndulcite cu îndulcitori artificiali comercializate în Irlanda aveau, în medie, 5,65 grame de zaharuri la 100 de grame, a treia cea mai ridicată valoare dintre țările comparate. Prezența îndulcitorilor nu înseamnă, așadar, că un produs nu conține zaharuri: o parte dintre acestea pot proveni în mod natural din lapte.
Un rezultat și mai pronunțat apare în categoria cremelor pentru desert și a deserturilor lactate gelificate. Media din Irlanda a ajuns la 23,6 grame de zaharuri la 100 de grame de produs, cea mai mare valoare înregistrată în această subcategorie în comparația europeană.
Există totuși și evoluții favorabile. În cazul produselor lactate proaspete, conținutul mediu de sare din Irlanda a scăzut de la 0,20 grame la 100 de grame în 2016 la 0,14 grame în 2021. Irlanda a fost una dintre puținele țări care au mers în direcția opusă tendinței generale de creștere. Aceste cifre provin din perioadele de colectare comparate de cercetători, nu din măsurători efectuate exclusiv în 2026.
În privința băuturilor răcoritoare, produsele comercializate în Irlanda au ajuns printre cele cu cel mai redus conținut de zahăr din Europa. Rezultatul contrastează cu situația anumitor deserturi lactate și arată că evoluțiile nu sunt identice pentru toate categoriile de alimente.
Cerealele pentru micul dejun au avut în Irlanda o medie de 14,35 grame de zaharuri și 0,35 grame de sare la 100 de grame, ambele sub mediile europene. Cercetarea a identificat însă o creștere a cantităților de grăsimi totale și saturate din unele cereale. Printre produsele cu valori ridicate s-au numărat sortimentele crocante cu nuci și semințe, precum și cele cu ciocolată.
Pentru produsele de panificație, cifrele din Irlanda au fost, în general, apropiate de valorile europene. Studiul a constatat la nivelul categoriilor analizate tendințe de creștere a grăsimilor și zahărului, dar și de reducere a sării, fibrelor și proteinelor. Cercetătorii subliniază că îmbunătățirea unui indicator nutrițional poate fi însoțită de deteriorarea altuia.
De aceea, concluzia nu este că un produs cu mai puține grăsimi este automat sănătos. Specialiștii JRC arată că există diferențe mari chiar și între produse foarte asemănătoare. De pildă, cerealele analizate au avut între 1 și 28 de grame de zaharuri la 100 de grame, iar mezelurile au prezentat variații foarte mari ale conținutului de grăsimi saturate.
Pentru consumatorii din Irlanda, comparația cea mai utilă se face direct pe etichetă. În conformitate cu regulile de etichetare aplicate în Irlanda, tabelul nutrițional trebuie să prezinte valorile la 100 de grame sau 100 de mililitri. Astfel pot fi comparate corect două iaurturi, două sortimente de șuncă ori două cutii de cereale, chiar dacă ambalajele au dimensiuni diferite.
Merită urmărite împreună grăsimile saturate, zaharurile, sarea și, unde este indicat, conținutul de fibre. Rubrica „din care zaharuri” cuprinde atât zaharurile adăugate, cât și pe cele prezente natural în ingrediente; ea nu arată separat cât zahăr a fost adăugat în procesul de fabricație.
Autorii studiului consideră că industria alimentară poate îmbunătăți compoziția produselor, dar avertizează că nu este suficientă reducerea unui singur ingredient. În Irlanda, diferența dintre mezelurile relativ sărace în grăsimi și deserturile bogate în zahăr arată de ce alegerea alimentelor trebuie făcută pe baza întregului profil nutrițional, nu a unei singure afirmații de pe ambalaj.
