Taoiseach Micheál Martin a respins acuzațiile potrivit cărora Irlanda ar ceda competențe importante Uniunii Europene prin aplicarea Pactului european privind Migrația și Azilul, care intră în vigoare în această săptămână.
Subiectul a provocat un schimb dur de replici în Dáil Éireann între liderul Guvernului și președinta Sinn Féin, Mary Lou McDonald. Disputa are loc cu doar câteva zile înainte ca noile reguli europene să înceapă să fie aplicate în Irlanda, după aproape doi ani de pregătiri legislative.
Tema este importantă deoarece reforma va influența modul în care sunt procesate cererile de azil și procedurile de returnare în întreaga Uniune Europeană. În același timp, imigrația rămâne unul dintre cele mai dezbătute subiecte din politica irlandeză.
Potrivit Guvernului, pactul urmărește să uniformizeze regulile dintre statele membre și să accelereze atât examinarea cererilor de protecție internațională, cât și procedurile aplicabile persoanelor care nu au drept de ședere.
Disputa dintre Guvern și Sinn Féin s-a mutat în Dáil
În timpul sesiunii de întrebări adresate liderilor politici, Mary Lou McDonald a susținut că Irlanda a făcut o greșeală atunci când a ales să participe la pactul european.
Lidera Sinn Féin a declarat că deciziile privind imigrația ar trebui să rămână exclusiv în responsabilitatea statului irlandez și a afirmat că noul sistem nu ține cont de particularitățile Irlandei.
Printre argumentele invocate de aceasta se numără existența frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord, precum și funcționarea Common Travel Area dintre Irlanda și Regatul Unit.
Mary Lou McDonald a susținut că pactul nu va crea sistemul rapid și eficient promis de autorități și nici nu va oferi răspunsurile necesare pentru gestionarea migrației și a cererilor de azil.
Ea a atras atenția și asupra faptului că, deși numărul noilor solicitanți de azil a scăzut în ultimele luni, continuă să existe un volum mare de dosare și contestații aflate în așteptare.
Afirmațiile sale vin într-un moment în care presiunea asupra sistemului de azil din Irlanda rămâne ridicată, iar dezbaterea publică privind imigrația continuă să domine agenda politică.
Micheál Martin: Deciziile vor rămâne în mâinile autorităților irlandeze
Taoiseach a respins ferm ideea că Irlanda pierde controlul asupra politicilor sale în domeniul migrației.
Micheál Martin a declarat că funcționarii irlandezi vor continua să decidă cine primește statut de protecție internațională și cine nu.
El a subliniat că Garda va continua să gestioneze securitatea frontierelor și că statul irlandez va păstra controlul asupra procedurilor de deportare.
Potrivit premierului, pactul european stabilește reguli comune și mecanisme de cooperare între statele membre, însă nu transferă către Bruxelles puterea de a lua decizii individuale în locul autorităților naționale.
Martin a acuzat Sinn Féin că încearcă să transforme migrația într-o temă electorală și a afirmat că partidul transmite mesaje contradictorii pe acest subiect.
Liderul Guvernului a amintit că reprezentanți ai Sinn Féin din Parlamentul European au susținut anterior anumite componente ale pactului, argument pe care l-a folosit pentru a contesta poziția actuală a formațiunii.
Ce schimbări aduce Pactul european privind Migrația și Azilul
Pactul reprezintă una dintre cele mai ample reforme ale politicii europene de migrație din ultimii ani.
Scopul principal este reducerea diferențelor dintre sistemele de azil ale statelor membre și distribuirea mai echitabilă a responsabilităților în interiorul Uniunii Europene.
Noile reguli prevăd proceduri mai rapide pentru evaluarea cererilor de protecție internațională, schimburi mai eficiente de informații între state și mecanisme comune pentru gestionarea persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru a rămâne în Uniunea Europeană.
Guvernul irlandez susține că reforma va permite o administrare mai eficientă a sistemului și va reduce perioadele lungi de așteptare care au caracterizat în ultimii ani procesarea dosarelor.
Criticii pactului consideră însă că măsurile nu vor rezolva problemele structurale și că anumite prevederi ar putea limita flexibilitatea statelor membre.
Discuțiile despre efectele reale ale noilor reguli continuă atât la nivel european, cât și în Irlanda.
Campanie intensă pe rețelele sociale înainte de intrarea în vigoare
În ultimele zile, tema pactului a generat o mobilizare vizibilă pe rețelele sociale și în corespondența trimisă parlamentarilor.
Mai mulți deputați Sinn Féin au anunțat că au primit un număr mare de mesaje din partea cetățenilor preocupați de consecințele noii legislații și au cerut organizarea unei dezbateri speciale în Dáil.
Guvernul consideră însă că multe dintre informațiile care circulă online sunt exagerate sau prezentate într-un mod care poate crea confuzie.
Micheál Martin a afirmat că există încercări de a convinge populația că schimbările vor avea efecte dramatice imediate, deși procesul legislativ este cunoscut de aproape doi ani și a fost dezbătut în repetate rânduri în Parlament.
Un membru al Guvernului, citat de presa irlandeză, a remarcat că este neobișnuit ca o lege deja adoptată și promulgată să fie readusă în discuție în acest mod chiar înainte de intrarea sa în vigoare.
În paralel, autoritățile urmăresc cu atenție tensiunile apărute în jurul subiectului migrației, într-un context în care incidente recente din Irlanda și Irlanda de Nord au alimentat noi dezbateri publice.
Pentru românii care locuiesc în Irlanda, schimbările nu afectează drepturile de liberă circulație și de muncă garantate de apartenența României la Uniunea Europeană. Totuși, modul în care Irlanda va aplica noile reguli privind azilul și imigrația va rămâne un subiect important în lunile următoare, pe măsură ce autoritățile vor începe să pună în practică prevederile pactului și vor apărea primele rezultate concrete ale reformei.
