Reducerea TVA acordată restaurantelor, cafenelelor și saloanelor de coafură din Irlanda nu a produs, în prima lună de aplicare, o scădere vizibilă a prețurilor pentru consumatori.
O verificare realizată de Irish Independent asupra a 60 de produse și servicii arată că doar unul avea un preț mai mic după intrarea în vigoare a noii cote de TVA. În cele mai multe dintre cazurile analizate, prețurile au rămas neschimbate, iar unele au fost chiar majorate.
Rezultatul nu reprezintă o analiză completă a întregului sector, însă oferă un prim indiciu despre modul în care afacerile au folosit avantajul fiscal primit de la stat: în principal pentru a-și acoperi costurile, nu pentru a reduce imediat nota de plată a clienților.
Doar un singur preț mai mic dintre cele 60 verificate
Publicația a comparat prețurile afișate de restaurante, cafenele, localuri care vând mâncare la pachet și saloane de coafură înainte și după 1 iulie 2026, data la care TVA a fost redusă de la 13,5% la 9%.
Din cele 60 de produse și servicii urmărite, unul singur s-a ieftinit. Restul au rămas la același nivel sau au fost scumpite.
Verificarea a fost făcută la aproximativ o lună după introducerea cotei reduse și trebuie privită ca o fotografie punctuală a pieței, nu ca o concluzie definitivă despre toate afacerile din Irlanda.
Cu toate acestea, rezultatele sunt importante deoarece reducerea TVA reprezintă una dintre cele mai costisitoare măsuri fiscale acordate sectorului, iar dezbaterea publică s-a concentrat încă de la început asupra întrebării dacă avantajul va ajunge și la consumatori.
Reducerea TVA nu obligă firmele să scadă prețurile
De la 1 iulie, cota aplicată anumitor servicii de restaurant și catering, mâncării calde vândute la pachet și serviciilor de coafură a fost redusă permanent de la 13,5% la 9%.
Guvernul nu a introdus însă nicio obligație prin care firmele să fie constrânse să reducă prețurile proporțional cu economia realizată.
Afacerile pot păstra aceeași sumă plătită de client și pot folosi diferența pentru salarii, energie, asigurări, chirii, materii prime sau alte costuri de funcționare.
Autoritățile au precizat încă de la lansarea măsurii că scopul principal este susținerea locurilor de muncă și a întreprinderilor mici și mijlocii, nu garantarea unor prețuri mai mici pentru consumatori.
Cu cât s-ar fi redus prețurile dacă economia era transmisă integral
Scăderea TVA de la 13,5% la 9% nu înseamnă că prețul final trebuia să fie mai mic cu 4,5%.
Pentru un produs cu un preț fără TVA de 100 de euro, clientul plătea anterior 113,50 euro. La noua cotă, prețul ar fi de 109 euro, dacă firma ar păstra neschimbat prețul de bază.
Economia reală pentru consumator ar fi astfel de aproximativ 3,96% din prețul final anterior.
Un produs care costa 10 euro ar fi putut ajunge, teoretic, la aproximativ 9,60 euro, dacă întreaga reducere fiscală era transferată clientului.
În practică, multe afaceri au susținut că marjele lor au fost erodate de majorarea costurilor și că reducerea TVA era necesară tocmai pentru a preveni alte scumpiri, concedieri sau închideri.
Măsura nu se aplică întregului sector al ospitalității
Cota de 9% nu acoperă toate produsele și serviciile asociate restaurantelor, turismului sau ospitalității.
Ea se aplică, printre altele, serviciilor eligibile de restaurant și catering, cafelei și ceaiului cald, anumitor produse alimentare servite în localuri, mâncării calde la pachet și serviciilor de coafură.
Alcoolul, băuturile răcoritoare, apa îmbuteliată, băuturile sportive și o serie de sucuri continuă să fie taxate la cota standard. În cazul ofertelor care combină mâncare și băuturi taxate diferit, prețul trebuie împărțit între cotele aplicabile.
Cazarea în hoteluri și alte forme de cazare turistică nu a fost inclusă în noua reducere și rămâne la o altă cotă de TVA.
Sectorul spune că reducerea este folosită pentru acoperirea costurilor
Organizațiile din industria restaurantelor au cerut ani la rând revenirea la cota de 9%, susținând că numeroase afaceri nu mai puteau suporta creșterile succesive ale costurilor.
Restaurantele și cafenelele au fost afectate de scumpirea alimentelor, a energiei, a asigurărilor și a chiriilor comerciale, dar și de majorarea costurilor salariale și introducerea unor noi drepturi pentru angajați.
Reprezentanții industriei au prezentat reducerea TVA drept o măsură pentru menținerea afacerilor deschise și protejarea locurilor de muncă, în special în cazul restaurantelor independente și al firmelor mici.
Din această perspectivă, menținerea prețurilor la același nivel este descrisă de sector ca o formă de stabilizare, chiar dacă pentru client nu apare o economie imediată.
Unele afaceri au ales totuși să reducă prețurile și să transfere economia către consumatori. Aceste cazuri par însă să fi fost excepții în eșantionul verificat de publicație.
O măsură care costă statul sute de milioane de euro
Reducerea a fost anunțată în Bugetul pentru 2026 și a intrat în vigoare la jumătatea anului, pentru a limita costul inițial asupra finanțelor publice.
Impactul estimat pentru perioada iulie-decembrie 2026 este de aproximativ 232 de milioane de euro. Pentru primul an complet de aplicare, în 2027, costul este evaluat la aproximativ 681 de milioane de euro.
Spre deosebire de reducerile temporare introduse în timpul pandemiei, actuala cotă de 9% a fost concepută ca o măsură permanentă.
Aceasta înseamnă că statul va renunța anual la o parte considerabilă din veniturile fiscale pentru a sprijini afacerile eligibile.
Criticii măsurii au susținut că sprijinul este prea larg și că de el beneficiază nu doar restaurantele independente aflate în dificultate, ci și marile lanțuri internaționale sau afacerile profitabile.
Experiențele anterioare arată că reducerile sunt transferate doar parțial
Analizele făcute asupra modificărilor anterioare de TVA din sectorul ospitalității au arătat că reducerile fiscale nu sunt întotdeauna transferate integral către clienți.
În cazul unei reduceri anterioare, doar aproximativ jumătate din avantajul fiscal s-a reflectat în prețurile plătite de consumatori.
În schimb, atunci când TVA a fost majorată, o proporție mult mai mare din creștere a fost transferată rapid în prețuri.
Acest tipar sugerează că firmele tind să reflecte mai repede majorările fiscale decât reducerile. Cu alte cuvinte, prețurile cresc mai ușor atunci când taxele urcă decât scad atunci când taxele sunt diminuate.
Constatarea oferă un context important pentru rezultatele verificării celor 60 de produse și servicii. Faptul că aproape niciun preț nu a fost redus în prima lună urmează un model observat și în trecut.
Este prea devreme pentru o concluzie definitivă
Verificarea realizată după o singură lună nu poate arăta impactul complet al măsurii.
Unele afaceri își modifică meniurile doar periodic, iar efectele reducerii TVA ar putea apărea mai târziu sub forma unor prețuri menținute neschimbate, deși costurile continuă să crească.
Este posibil și ca firmele să folosească economia pentru a evita scumpiri care, în lipsa reducerii, ar fi fost inevitabile. Acest efect este însă dificil de observat direct de către consumatori.
O evaluare mai exactă va necesita date oficiale privind inflația din restaurante și cafenele, evoluția prețurilor serviciilor de coafură, numărul afacerilor închise și situația locurilor de muncă din sector.
Pentru moment, primul test arată clar că reducerea fiscală nu s-a transformat într-o ieftinire generală. Statul încasează mai puțin TVA, însă consumatorii continuă, în cele mai multe dintre cazurile analizate, să plătească aceleași prețuri.
