Tánaiste și ministrul de Finanțe, Simon Harris, vrea ca bugetul Irlandei pentru anul viitor să includă reduceri de taxe pentru angajați, inclusiv o posibilă majorare a pragului de la care veniturile sunt impozitate cu 40%.
Bugetul pentru 2027 urmează să fie prezentat la 6 octombrie, însă dimensiunea pachetului și măsurile concrete nu au fost încă stabilite. Guvernul se află în etapa negocierilor, iar limitele generale privind cheltuielile și reducerile fiscale vor fi conturate prin Summer Economic Statement, programat pentru luna iulie.
Harris susține că bugetul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe majorarea plăților sociale sau pe ajutoare temporare. În opinia sa, o parte importantă a sprijinului trebuie să ajungă la angajații cu venituri medii prin reducerea impozitării muncii.
Principalii beneficiari ar fi cei descriși frecvent în Irlanda drept „squeezed middle”: angajați și familii care resimt puternic creșterea costurilor, dar care nu se califică pentru multe dintre ajutoarele acordate persoanelor cu venituri reduse.
Pragul pentru impozitul de 40% ar putea fi majorat
Una dintre variantele analizate este creșterea pragului de la care se aplică rata superioară a impozitului pe venit.
În 2026, o persoană singură plătește impozit de 20% pentru veniturile de până la 44.000 de euro pe an. Partea din venit care depășește acest nivel este impozitată cu 40%. Pentru o persoană căsătorită sau aflată într-un parteneriat civil, cu un singur venit în familie, pragul este de 53.000 de euro.
O majorare a acestor praguri ar permite ca o parte mai mare din salariu să rămână taxată cu 20%.
Harris consideră că benzile de impozitare trebuie adaptate la creșterea salariilor. Fără ajustări periodice, angajații pot ajunge să plătească rata de 40% doar pentru că venitul nominal a crescut, chiar dacă scumpirile le-au redus puterea reală de cumpărare.
Guvernul analizează oficial majorarea punctului de la care începe impozitarea cu rata superioară, dar valoarea noului prag nu a fost decisă.
Potrivit estimărilor publicate de Revenue, creșterea cu 1.000 de euro a benzilor standard de impozitare ar costa statul aproximativ 265 de milioane de euro într-un an complet. O majorare cu 1.500 de euro ar avea un cost anual estimat la aproximativ 393 de milioane de euro.
Mărimea bugetului va fi stabilită în urma negocierilor
Simon Harris a indicat că viitorul buget ar putea fi cel puțin comparabil cu pachetul precedent, însă suma disponibilă pentru reducerile fiscale depinde de negocierile din coaliție și de situația finanțelor publice.
Ministrul de Finanțe discută prioritățile bugetare cu Taoiseach Micheál Martin, cu ministrul Cheltuielilor Publice, Jack Chambers, și cu ceilalți parteneri de guvernare.
Abia după stabilirea dimensiunii totale a pachetului vor putea fi împărțite fondurile între reducerile de taxe, protecția socială, sănătate, locuințe, infrastructură și alte servicii publice.
Pe lângă taxele pe venit, Guvernul analizează măsuri privind costurile pentru îngrijirea copiilor și alte cheltuieli importante pentru familii. Reducerile fiscale și sprijinul pentru childcare au fost deja prezentate de Harris drept două dintre prioritățile sale pentru buget.
Rămâne însă de văzut cât de amplu va fi pachetul fiscal și dacă partenerii de coaliție vor accepta ca o parte mai mare din resurse să fie direcționată spre angajați, în locul unor noi plăți sociale generale.
Revenirea accizelor la carburanți poate aduce noi scumpiri
O altă problemă aflată pe masa Guvernului este retragerea reducerilor temporare aplicate accizelor pentru carburanți.
Restabilirea taxelor urmează să înceapă etapizat din septembrie și să se desfășoare pe parcursul a patru luni. Simon Harris a susținut că aplicarea treptată ar trebui să facă majorările mai ușor de suportat pentru șoferi.
Evoluția prețului internațional al petrolului ar putea însă complica planul. Dacă prețurile la pompă cresc din nou, Guvernul va fi presat să decidă dacă merge mai departe cu restabilirea accizelor sau dacă prelungește o parte din sprijin.
Harris nu a exclus noi intervenții în cazul în care carburanții, energia sau alimentele se vor scumpi semnificativ înainte de prezentarea bugetului.
Datele Central Statistics Office arată că inflația anuală a scăzut de la 3,6% în mai la 3,4% în iunie. Totuși, costurile pentru locuințe, apă, electricitate, gaze și combustibili au fost cu 7,3% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Prin urmare, scăderea ușoară a ratei generale a inflației nu înseamnă că presiunea asupra bugetelor familiale a dispărut.
Reduceri fiscale sau ajutoare sociale
Direcția susținută de Simon Harris marchează o diferență de accent față de bugetele în care Guvernul a intervenit în principal prin bonusuri sociale, plăți unice și reduceri temporare ale facturilor.
Ministrul de Finanțe argumentează că ajustarea pragurilor fiscale ar oferi un sprijin mai stabil persoanelor care lucrează și plătesc impozit pe venit.
Reducerile de taxe nu îi ajută însă în aceeași măsură pe cei cu venituri foarte mici, pe pensionari sau pe persoanele care depind de prestații sociale. Din acest motiv, bugetul va trebui să combine probabil măsurile fiscale cu ajutoare țintite pentru categoriile vulnerabile.
Deciziile finale vor depinde de dimensiunea pachetului bugetar, de evoluția prețurilor în lunile următoare și de compromisul la care vor ajunge partidele aflate la guvernare.
În acest moment, majorarea pragului pentru impozitul de 40% reprezintă o prioritate politică anunțată de Simon Harris, nu o măsură deja aprobată. Forma exactă a reducerilor de taxe va fi cunoscută abia odată cu prezentarea bugetului din 6 octombrie.
