Două treimi dintre cetățenii Irlandei ar vota pentru menținerea țării în Uniunea Europeană dacă mâine ar avea loc un referendum privind ieșirea din blocul comunitar. În același timp, majoritatea consideră că Irlanda ar trebui să-și apere mai ferm interesele în relația cu celelalte state membre și să păstreze un control mai mare asupra propriilor decizii.
Concluziile apar într-un sondaj realizat de organizația More in Common pe un eșantion de peste 4.200 de persoane și publicat chiar în ziua în care Irlanda preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Rezultatele oferă o imagine detaliată asupra modului în care irlandezii privesc atât apartenența la UE, cât și provocările politice și economice din prezent.
Potrivit cercetării, 67% dintre respondenți spun că ar vota pentru rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce doar 17% ar susține ieșirea din blocul comunitar. De asemenea, 61% apreciază că apartenența Irlandei la UE este un lucru benefic, iar numai 16% au o opinie negativă.
Sprijin puternic pentru UE, indiferent de opțiunea politică
Unul dintre cele mai importante rezultate ale sondajului este că susținerea pentru apartenența la Uniunea Europeană se regăsește în rândul alegătorilor tuturor principalelor formațiuni politice.
Cei mai favorabili rămânerii în UE sunt votanții Fine Gael, dintre care 87% ar vota împotriva unui eventual „Irexit”. În rândul susținătorilor Fianna Fáil, procentul ajunge la 82%, iar printre alegătorii Sinn Féin, 63% spun că ar prefera ca Irlanda să rămână în Uniunea Europeană.
Chiar și în cazul partidelor considerate mai sceptice față de integrarea europeană, precum Independent Ireland și Aontú, cei care susțin continuarea apartenenței la UE sunt mai numeroși decât cei care ar vota pentru ieșire. În aceste formațiuni, 54% ar vota pentru rămânere, comparativ cu 37% care ar opta pentru ieșire.
Autorii studiului remarcă faptul că niciun segment important al electoratului irlandez nu poate fi considerat majoritar eurosceptic.
Totuși, sprijinul pentru Uniunea Europeană nu înseamnă că alegătorii își doresc o integrare tot mai profundă în toate domeniile.
Irlandezii vor mai multă autonomie în cadrul Uniunii Europene
Sondajul arată că mulți alegători preferă ca Irlanda să păstreze un control mai mare asupra propriilor politici, chiar dacă rămâne un membru activ al Uniunii Europene.
Întrebați dacă preferă o cooperare europeană mai strânsă sau mai mult control la nivel național, 45% au ales a doua variantă, în timp ce 41% au optat pentru extinderea cooperării europene.
Diferențele sunt vizibile și între electoratele partidelor. Alegătorii Fine Gael și Fianna Fáil sunt mai deschiși către o integrare europeană mai puternică, în timp ce votanții Independent Ireland, Aontú și o parte importantă dintre susținătorii Sinn Féin preferă ca deciziile importante să rămână în principal la nivel național.
În același timp, 76% dintre respondenți consideră că Irlanda ar trebui să fie mai dispusă să își susțină propriile poziții în fața statelor mari din Uniunea Europeană, în loc să accepte compromisuri doar pentru a menține consensul.
Autorii cercetării apreciază că această combinație între susținerea fermă pentru UE și dorința de autonomie va influența și modul în care publicul va evalua mandatul Irlandei la conducerea Consiliului Uniunii Europene.
Costul vieții și locuințele rămân principalele preocupări
Deși Irlanda începe un nou mandat important în politica europeană, preocupările oamenilor sunt în continuare concentrate asupra problemelor de acasă.
Costul vieții este indicat drept cea mai mare prioritate de 66% dintre participanții la sondaj, urmat de criza locuințelor, menționată de 58%.
În schimb, teme precum relațiile externe ale Uniunii Europene, politica de apărare sau războiul din Ucraina ocupă un loc secundar în lista preocupărilor publicului.
Raportul evidențiază și un nivel ridicat de nemulțumire față de funcționarea sistemului politic și economic. Două persoane din cinci spun că actualul sistem are nevoie de schimbări radicale, iar aproximativ trei din cinci cred că regulile actuale îi avantajează pe unii în detrimentul celorlalți.
Cu toate acestea, sentimentul de apartenență națională rămâne puternic. Aproximativ 71% dintre respondenți afirmă că sunt mândri de Irlanda, procent care se menține ridicat indiferent de orientarea politică.
În privința politicii de neutralitate militară, opiniile sunt împărțite aproape în mod egal. O treime dintre participanți consideră că neutralitatea ar trebui păstrată în forma actuală, în timp ce o proporție similară acceptă ideea că Irlanda ar putea renunța la această poziție în anumite situații.
Relația cu Statele Unite se schimbă în percepția publicului
Sondajul surprinde și o modificare importantă în modul în care irlandezii privesc relațiile internaționale.
Majoritatea respondenților spun că Irlanda ar trebui să consolideze în primul rând legăturile economice cu Uniunea Europeană, nu cu Statele Unite. Diferența este una semnificativă, aproximativ trei la unu în favoarea UE.
În același timp, nivelul de încredere în Statele Unite a scăzut puternic. Potrivit cercetării, 73% dintre participanți spun că au puțină sau deloc încredere în SUA, iar raportul pune această schimbare pe seama evoluțiilor politice din timpul administrației lui Donald Trump.
În privința conflictelor internaționale, simpatia publicului este clar orientată către Ucraina în raport cu Rusia, iar în conflictul din Orientul Mijlociu majoritatea respondenților se declară mai apropiați de cauza palestiniană. Totodată, există un sprijin consistent pentru adoptarea legislației privind interzicerea comerțului cu produse provenite din teritoriile ocupate.
Rezultatele sondajului conturează imaginea unei societăți care continuă să susțină ferm apartenența la Uniunea Europeană, dar care dorește ca Irlanda să aibă o voce mai puternică în cadrul blocului comunitar. Pe măsură ce țara își asumă rolul de președinte al Consiliului UE, echilibrul dintre cooperarea europeană și apărarea intereselor naționale va rămâne unul dintre subiectele urmărite cu atenție atât la Dublin, cât și la Bruxelles.
