Știrile dimineții Irlanda 30 iunie 2026

Două treimi dintre cetățenii Irlandei ar vota pentru menținerea țării în Uniunea Europeană dacă mâine ar avea loc un referendum privind ieșirea din blocul comunitar. În același timp, majoritatea consideră că Irlanda ar trebui să-și apere mai ferm interesele în relația cu celelalte state membre și să păstreze un control mai mare asupra propriilor decizii.

Concluziile apar într-un sondaj realizat de organizația More in Common pe un eșantion de peste 4.200 de persoane și publicat chiar în ziua în care Irlanda preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Rezultatele oferă o imagine detaliată asupra modului în care irlandezii privesc atât apartenența la UE, cât și provocările politice și economice din prezent.

Potrivit cercetării, 67% dintre respondenți spun că ar vota pentru rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce doar 17% ar susține ieșirea din blocul comunitar. De asemenea, 61% apreciază că apartenența Irlandei la UE este un lucru benefic, iar numai 16% au o opinie negativă.

Sprijin puternic pentru UE, indiferent de opțiunea politică

Unul dintre cele mai importante rezultate ale sondajului este că susținerea pentru apartenența la Uniunea Europeană se regăsește în rândul alegătorilor tuturor principalelor formațiuni politice.

Cei mai favorabili rămânerii în UE sunt votanții Fine Gael, dintre care 87% ar vota împotriva unui eventual „Irexit”. În rândul susținătorilor Fianna Fáil, procentul ajunge la 82%, iar printre alegătorii Sinn Féin, 63% spun că ar prefera ca Irlanda să rămână în Uniunea Europeană.

Chiar și în cazul partidelor considerate mai sceptice față de integrarea europeană, precum Independent Ireland și Aontú, cei care susțin continuarea apartenenței la UE sunt mai numeroși decât cei care ar vota pentru ieșire. În aceste formațiuni, 54% ar vota pentru rămânere, comparativ cu 37% care ar opta pentru ieșire.

Autorii studiului remarcă faptul că niciun segment important al electoratului irlandez nu poate fi considerat majoritar eurosceptic.

Totuși, sprijinul pentru Uniunea Europeană nu înseamnă că alegătorii își doresc o integrare tot mai profundă în toate domeniile.

Irlandezii vor mai multă autonomie în cadrul Uniunii Europene

Sondajul arată că mulți alegători preferă ca Irlanda să păstreze un control mai mare asupra propriilor politici, chiar dacă rămâne un membru activ al Uniunii Europene.

Întrebați dacă preferă o cooperare europeană mai strânsă sau mai mult control la nivel național, 45% au ales a doua variantă, în timp ce 41% au optat pentru extinderea cooperării europene.

Diferențele sunt vizibile și între electoratele partidelor. Alegătorii Fine Gael și Fianna Fáil sunt mai deschiși către o integrare europeană mai puternică, în timp ce votanții Independent Ireland, Aontú și o parte importantă dintre susținătorii Sinn Féin preferă ca deciziile importante să rămână în principal la nivel național.

În același timp, 76% dintre respondenți consideră că Irlanda ar trebui să fie mai dispusă să își susțină propriile poziții în fața statelor mari din Uniunea Europeană, în loc să accepte compromisuri doar pentru a menține consensul.

Autorii cercetării apreciază că această combinație între susținerea fermă pentru UE și dorința de autonomie va influența și modul în care publicul va evalua mandatul Irlandei la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Costul vieții și locuințele rămân principalele preocupări

Deși Irlanda începe un nou mandat important în politica europeană, preocupările oamenilor sunt în continuare concentrate asupra problemelor de acasă.

Costul vieții este indicat drept cea mai mare prioritate de 66% dintre participanții la sondaj, urmat de criza locuințelor, menționată de 58%.

În schimb, teme precum relațiile externe ale Uniunii Europene, politica de apărare sau războiul din Ucraina ocupă un loc secundar în lista preocupărilor publicului.

Raportul evidențiază și un nivel ridicat de nemulțumire față de funcționarea sistemului politic și economic. Două persoane din cinci spun că actualul sistem are nevoie de schimbări radicale, iar aproximativ trei din cinci cred că regulile actuale îi avantajează pe unii în detrimentul celorlalți.

Cu toate acestea, sentimentul de apartenență națională rămâne puternic. Aproximativ 71% dintre respondenți afirmă că sunt mândri de Irlanda, procent care se menține ridicat indiferent de orientarea politică.

În privința politicii de neutralitate militară, opiniile sunt împărțite aproape în mod egal. O treime dintre participanți consideră că neutralitatea ar trebui păstrată în forma actuală, în timp ce o proporție similară acceptă ideea că Irlanda ar putea renunța la această poziție în anumite situații.

Relația cu Statele Unite se schimbă în percepția publicului

Sondajul surprinde și o modificare importantă în modul în care irlandezii privesc relațiile internaționale.

Majoritatea respondenților spun că Irlanda ar trebui să consolideze în primul rând legăturile economice cu Uniunea Europeană, nu cu Statele Unite. Diferența este una semnificativă, aproximativ trei la unu în favoarea UE.

În același timp, nivelul de încredere în Statele Unite a scăzut puternic. Potrivit cercetării, 73% dintre participanți spun că au puțină sau deloc încredere în SUA, iar raportul pune această schimbare pe seama evoluțiilor politice din timpul administrației lui Donald Trump.

În privința conflictelor internaționale, simpatia publicului este clar orientată către Ucraina în raport cu Rusia, iar în conflictul din Orientul Mijlociu majoritatea respondenților se declară mai apropiați de cauza palestiniană. Totodată, există un sprijin consistent pentru adoptarea legislației privind interzicerea comerțului cu produse provenite din teritoriile ocupate.

Rezultatele sondajului conturează imaginea unei societăți care continuă să susțină ferm apartenența la Uniunea Europeană, dar care dorește ca Irlanda să aibă o voce mai puternică în cadrul blocului comunitar. Pe măsură ce țara își asumă rolul de președinte al Consiliului UE, echilibrul dintre cooperarea europeană și apărarea intereselor naționale va rămâne unul dintre subiectele urmărite cu atenție atât la Dublin, cât și la Bruxelles.

Irlanda a devenit un punct important pentru înființarea unor companii-fantomă folosite în fraude fiscale transfrontaliere și operațiuni de spălare a banilor, avertizează unul dintre procurorii de rang înalt ai Parchetului European (EPPO). Oficialul susține că actualul sistem face țara atractivă pentru rețelele de criminalitate organizată, iar faptul că Irlanda nu este încă membră a EPPO îngreunează descoperirea întregii dimensiuni a acestor scheme.

Declarațiile au fost făcute de procurorul-șef adjunct al EPPO, Andrés Ritter, într-o întâlnire cu jurnaliștii la Bruxelles. Acesta a explicat că anchetatorii europeni întâlnesc frecvent societăți comerciale înregistrate în Irlanda atunci când urmăresc traseul banilor proveniți din fraude complexe cu TVA.

Subiectul este important deoarece Irlanda este una dintre cele doar trei state membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din Parchetul European. În opinia oficialilor europeni, această situație limitează schimbul de informații și face mai dificilă identificarea tuturor persoanelor implicate în fraude care se întind pe teritoriul mai multor țări.

Potrivit lui Ritter, anchetatorii pot demonstra existența unui număr semnificativ de companii-fantomă înregistrate în Irlanda, folosite atât în fraude cu TVA, cât și pentru ascunderea provenienței unor sume de bani obținute ilegal.

Cum funcționează fraudele cu TVA descoperite în mai multe state europene

Parchetul European investighează în special fraude de tip „carusel TVA”, considerate unele dintre cele mai costisitoare infracțiuni economice din Uniunea Europeană.

În astfel de scheme, mărfurile sunt transferate pe hârtie între mai multe firme înregistrate în diferite state membre. Aceste societăți există, de multe ori, doar formal și sunt create special pentru a ascunde faptul că TVA-ul nu a fost achitat.

Ulterior, una dintre companii solicită rambursarea TVA de la autoritățile fiscale, deși taxa nu a fost plătită niciodată. În paralel, bunurile sunt revândute pe piață, iar grupările implicate obțin profituri importante.

Andrés Ritter afirmă că aproximativ o cincime dintre anchetele privind aceste fraude au scos la iveală legături directe cu grupări de criminalitate organizată.

Potrivit acestuia, banii obținuți din alte activități ilegale sunt adesea reinvestiți în astfel de fraude fiscale, ceea ce permite organizațiilor criminale să își mărească rapid câștigurile și să le dea o aparență legală.

De ce este criticată lipsa Irlandei din Parchetul European

EPPO funcționează din 2021 și are rolul de a ancheta infracțiuni financiare care afectează bugetul Uniunii Europene, inclusiv fraude cu TVA, deturnări de fonduri europene și cazuri complexe de spălare a banilor.

În prezent, Irlanda, alături de alte două state membre ale Uniunii, nu participă la această structură.

Potrivit lui Ritter, această situație înseamnă că anchetatorii europeni nu pot avea întotdeauna o imagine completă asupra modului în care operează rețelele infracționale.

„Putem vedea o parte a mecanismului, însă tabloul rămâne incomplet”, a explicat oficialul european.

Acesta consideră că Irlanda este atractivă pentru astfel de rețele nu doar datorită mediului fiscal favorabil companiilor, ci și pentru că lipsa apartenenței la EPPO poate îngreuna cooperarea dintre autoritățile judiciare.

Totuși, oficialul a precizat că nu susține existența unei legături între autoritățile irlandeze și aceste activități, ci vorbește despre vulnerabilități exploatate de grupările infracționale.

Guvernul irlandez analizează aderarea la EPPO

Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat anterior că sistemul juridic bazat pe dreptul comun face mai complicată aderarea Irlandei la Parchetul European.

Guvernul a însărcinat deja funcționarii din cadrul Department of Justice să pregătească documentația necesară înainte de luarea unei decizii finale.

Potrivit lui Ritter, Irlanda ar putea solicita oficial aderarea chiar anul viitor.

Dacă acest lucru se va întâmpla, EPPO ar urma să deschidă un birou în Irlanda, unde ar activa doi sau trei procurori irlandezi. Aceștia ar avea competența de a desfășura anchete penale și de a trimite dosare în fața instanțelor irlandeze, colaborând direct cu Garda și cu celelalte autorități competente.

Cooperarea dintre Irlanda și EPPO există deja

Chiar dacă nu este membră a Parchetului European, Irlanda colaborează deja cu instituția în anumite dosare.

Datele Department of Justice arată că între 2021 și sfârșitul anului 2025 autoritățile irlandeze au primit peste 50 de solicitări de informații și sprijin din partea EPPO.

Numai anul trecut au existat aproximativ 15 astfel de solicitări.

Ritter spune însă că acest număr ar crește considerabil dacă Irlanda ar deveni membră, deoarece schimbul de informații între procurorii europeni ar fi mult mai rapid și mai eficient.

În 2025, EPPO a procesat aproape 1.600 de cereri de cooperare între autorități judiciare din diferite state membre, ceea ce ilustrează amploarea fraudelor financiare investigate la nivel european.

Autoritățile europene vor să urmărească traseul banilor

Oficialii EPPO susțin că arestarea traficanților sau confiscarea drogurilor reprezintă doar o parte a luptei împotriva criminalității organizate.

La fel de importantă este identificarea circuitelor financiare prin care organizațiile își ascund profiturile și finanțează noi activități ilegale.

În opinia procurorului Andrés Ritter, o cooperare mai strânsă între statele membre ar permite anchetatorilor să ajungă mai ușor la persoanele care coordonează aceste rețele și la mecanismele financiare folosite pentru a ascunde proveniența banilor.

În perioada următoare, Guvernul irlandez va trebui să decidă dacă țara se va alătura Parchetului European, o decizie care ar putea schimba modul în care sunt anchetate fraudele financiare cu ramificații internaționale și ar consolida cooperarea dintre Irlanda și celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Un tânăr care încerca să găsească o locuință în Dublin a rămas fără 1.800 de euro după ce a căzut victima unei escrocherii bine puse la punct, în care infractorii au folosit un apartament închiriat pe termen scurt pentru a convinge potențialii chiriași că oferta este reală.

Cazul scoate în evidență o metodă de fraudă tot mai sofisticată pe fondul crizei locuințelor din Irlanda. Victima a vizitat apartamentul, a discutat cu persoana care pretindea că locuiește acolo și a primit chiar un contract de închiriere înainte de a transfera banii. Abia câteva zile mai târziu și-a dat seama că fusese înșelată.

Povestea este un nou semnal de alarmă pentru românii și ceilalți rezidenți din Irlanda aflați în căutarea unei locuințe, într-o piață în care cererea depășește cu mult oferta și unde escrocii profită de disperarea celor care caută chirie.

În cazul de față, victima este un inginer software în vârstă de 30 de ani, originar din Palestina, stabilit în Irlanda din 2023. Acesta a răspuns în luna ianuarie la un anunț publicat pe platforma Daft.ie pentru o cameră într-un apartament din zona Sundrive Road, Dublin 12, oferită spre închiriere cu 900 de euro pe lună.

La scurt timp după primul contact, presupusul proprietar, care s-a prezentat drept Timothy O’Callaghan, i-a spus că se află în afara țării și că vizionarea va fi făcută de viitorul coleg de apartament, un bărbat care s-a recomandat drept Jeremy.

Vizionarea a avut loc într-un apartament de pe Old County Road, în Crumlin. Totul părea autentic. Locuința exista, era mobilată, iar persoana care l-a întâmpinat s-a comportat ca un chiriaș obișnuit.

După întâlnire, presupusul proprietar i-a cerut referințe și documente privind veniturile. A doua zi i-a transmis că a fost acceptat și i-a trimis un contract de închiriere împreună cu datele unui cont AIB în care trebuia să vireze chiria pe prima lună și garanția.

Convins că urmează procedura normală pentru închirierea unei locuințe, tânărul a transferat 1.800 de euro.

Cheile apartamentului nu au mai ajuns niciodată

Câteva zile mai târziu, victima trebuia să se întâlnească din nou cu Jeremy pentru a primi cheile.

Întâlnirea a fost amânată în repetate rânduri prin mesaje pe WhatsApp. Tânărul a așteptat ore întregi în fața clădirii, fără ca cineva să mai apară.

Mesajele trimise ulterior au rămas fără răspuns, iar presupusul proprietar a încetat și el orice comunicare.

În dimineața următoare, victima s-a întors la apartament, sperând că este vorba despre o neînțelegere. Nimeni nu i-a mai răspuns la telefon sau la mesaje.

Abia atunci și-a dat seama că pierduse cei 1.800 de euro.

Apartamentul exista, dar era închiriat prin Booking.com

Investigația ulterioară a arătat că apartamentul folosit pentru vizionare era, de fapt, o locuință destinată închirierilor pe termen scurt prin Booking.com.

În perioada în care a avut loc vizionarea, apartamentul fusese rezervat legal de o altă persoană.

Fotografia folosită în anunțul publicat pe Daft.ie era identică cu cea din anunțul de pe Booking.com, fiind modificată doar în detalii minore, precum culoarea lenjeriei de pat.

Această metodă permite escrocilor să organizeze vizionări reale într-o locuință la care au acces temporar, ceea ce face înșelătoria mult mai greu de depistat.

Administratorul imobilului a declarat că a fost șocat când a aflat că apartamentul fusese folosit într-o asemenea schemă.

Acesta a precizat că organizația pe care o conduce nu are nicio legătură cu frauda și că, după incident, supravegherea apartamentului a fost intensificată pentru a preveni situații similare.

De asemenea, el s-a întâlnit cu victima și i-a pus la dispoziție informațiile privind rezervarea apartamentului din perioada respectivă.

Victima a cerut ajutorul Garda, AIB și Daft.ie

După ce și-a dat seama că a fost înșelat, tânărul a sesizat Garda, banca AIB și platforma Daft.ie.

Potrivit declarațiilor sale, în primele două săptămâni după depunerea plângerii nu a primit nicio actualizare din partea poliției.

La începutul lunii februarie, Daft.ie i-a transmis un e-mail în care îl avertiza că anunțul respectiv ar fi putut fi compromis și îl sfătuia să manifeste maximă prudență dacă mai este contactat în legătură cu acea proprietate.

Platforma nu a precizat când a aflat despre fraudă și nici câte persoane au răspuns la acel anunț înainte ca acesta să fie eliminat.

Reprezentanții AIB au declarat că banca încearcă să își protejeze clienții împotriva fraudelor și recomandă ca astfel de cazuri să fie raportate imediat atât băncii, cât și Garda, pentru a exista șanse cât mai mari de recuperare a banilor.

În acest caz însă, transferul fusese autorizat de client, iar suma nu a mai putut fi recuperată.

Organizațiile pentru chiriași avertizează că astfel de fraude devin tot mai sofisticate

Organizația Threshold, care oferă sprijin chiriașilor din Irlanda, spune că astfel de înșelătorii apar tot mai des pe măsură ce criza locuințelor se agravează.

Potrivit reprezentanților organizației, escrocii nu se mai limitează la anunțuri false publicate pe internet. În unele cazuri închiriază pe termen scurt apartamente reale și organizează vizionări, pretinzând că sunt proprietari, agenți imobiliari sau chiriași care caută colegi de apartament.

Threshold recomandă tuturor celor care caută o locuință să verifice cât mai atent identitatea persoanei care închiriază proprietatea, să nu transfere bani înainte de toate verificările necesare și să ceară ajutor atunci când ceva pare suspect.

Pentru mulți oameni aflați în căutarea unei locuințe în Irlanda, presiunea de a găsi rapid o chirie îi determină să ia decizii în grabă. Tocmai de aceea, astfel de escrocherii devin tot mai convingătoare, iar diferența dintre o ofertă reală și una frauduloasă este, uneori, foarte greu de observat.

Guvernul irlandez pregătește o nouă strategie prin care speră să reducă numărul obiecțiilor și al proceselor care întârzie proiectele majore de infrastructură. Planul pune accent pe informarea comunităților locale încă din primele etape ale proiectelor, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine beneficiile acestora înainte ca lucrările să înceapă.

Inițiativa urmează să fie prezentată marți în ședința Cabinetului de ministrul pentru Cheltuieli Publice, Jack Chambers, în cadrul unui nou Benefits Realisation Framework, un set de reguli care va trebui aplicat de toate instituțiile publice implicate în dezvoltarea proiectelor de investiții.

Autoritățile consideră că lipsa unei comunicări eficiente a alimentat în ultimii ani temerile localnicilor și a contribuit la creșterea opoziției față de investiții precum stații de tratare a apei, rețele energetice, drumuri sau alte lucrări de interes public.

În multe cazuri, întârzierile au avut efecte directe asupra dezvoltării locuințelor, a infrastructurii și asupra costurilor suportate de contribuabili.

Guvernul vrea să explice mai bine avantajele proiectelor

Noua strategie schimbă modul în care statul comunică cu cetățenii înainte de lansarea unui proiect important.

În loc ca informațiile tehnice să fie prezentate doar în fazele finale ale procesului de planificare, instituțiile vor trebui să explice încă de la început ce beneficii concrete aduce fiecare investiție comunității.

Executivul susține că oamenii trebuie să afle nu doar detalii despre lucrări, ci și modul în care acestea pot îmbunătăți viața de zi cu zi. Printre argumentele care vor fi prezentate se numără creșterea capacității de construire a locuințelor, dezvoltarea serviciilor publice, modernizarea infrastructurii și impactul economic pe termen lung.

Potrivit unui purtător de cuvânt al ministrului Jack Chambers, comunicarea avantajelor proiectelor va deveni o componentă esențială a procesului de dezvoltare.

Autoritățile speră că o informare mai clară va reduce opoziția și va evita situațiile în care proiectele ajung să fie blocate ani întregi în instanță.

Întârzierile au devenit o problemă majoră în Irlanda

Guvernul afirmă că unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării infrastructurii îl reprezintă numărul tot mai mare de contestații și acțiuni în justiție formulate împotriva deciziilor de planificare.

Accelerating Infrastructure Taskforce, grupul creat pentru identificarea soluțiilor de accelerare a investițiilor publice, a arătat că procesele intentate împotriva proiectelor reprezintă una dintre principalele cauze ale întârzierilor.

Potrivit autorităților, numărul acestor acțiuni în instanță s-a triplat în ultimul deceniu.

În același timp, Guvernul susține că întârzierile nu afectează doar proiectele în sine, ci și bugetul public. Cu cât lucrările sunt amânate mai mult, cu atât costurile finale cresc, iar investițiile necesare comunităților sunt împinse tot mai departe.

În noul cadru de comunicare va exista și un accent mai mare asupra acestor costuri suplimentare, pentru ca publicul să înțeleagă impactul financiar al întârzierilor.

Întâlniri publice și mai mult dialog cu locuitorii

Printre măsurile propuse se numără organizarea unor întâlniri publice înainte de demararea proiectelor, sesiuni de întrebări și răspunsuri, distribuirea de materiale informative și folosirea presei locale pentru explicarea investițiilor.

Executivul consideră că această abordare poate reduce apariția zvonurilor și a temerilor care se răspândesc atunci când oamenii nu primesc informații suficiente.

Modelul este inspirat, în parte, din experiența Marii Britanii, unde autoritățile spun că o comunicare mai bună cu locuitorii a contribuit la diminuarea fenomenului cunoscut drept NIMBY – expresia provenită din englezescul Not In My Back Yard („Nu în curtea mea”), folosită pentru a descrie opoziția față de proiecte considerate utile la nivel general, dar nedorite în apropierea propriei locuințe.

Guvernul irlandez consideră că multe dintre obiecțiile formulate în prezent pornesc din lipsa informațiilor și că acestea pot fi reduse printr-un dialog mai timpuriu și mai transparent.

Suspiciuni privind obiecții formulate din interese financiare

Articolul publicat de Irish Independent arată că autoritățile privesc cu îngrijorare și existența unor persoane care contestă în mod repetat proiectele de dezvoltare.

Potrivit sursei citate, există suspiciuni că unii contestatari ar încerca să obțină bani de la dezvoltatorii privați pentru a renunța la obiecțiile formulate. În anumite situații, opoziția ar implica chiar grupuri întregi de locuitori din zonele vizate de proiecte.

Deși astfel de cazuri nu sunt prezentate ca fiind regula, Guvernul consideră că ele contribuie la întârzieri suplimentare și complică dezvoltarea infrastructurii de care Irlanda are nevoie.

În acest context, noul Critical Infrastructure Act, semnat recent de președintele James Connolly, vine să completeze măsurile prin care statul încearcă să accelereze realizarea proiectelor considerate esențiale.

Autoritățile spun că noul cadru de comunicare va fi transmis tuturor instituțiilor publice și va deveni parte integrantă a modului în care sunt pregătite și prezentate investițiile majore.

Pentru românii care locuiesc în Irlanda, schimbările ar putea avea efecte indirecte asupra ritmului în care vor fi dezvoltate proiecte importante, de la construcția de locuințe și extinderea rețelelor de apă și energie până la modernizarea infrastructurii de transport. Rămâne însă de văzut dacă o comunicare mai eficientă va reuși să reducă opoziția locală și să grăbească proiectele pe care Guvernul le consideră prioritare.

Un bărbat a fost arestat după incendiul izbucnit luni după-amiază la un centru de rugăciune islamic de pe Talbot Street, în centrul orașului Dublin. Garda consideră că focul a fost provocat intenționat și tratează cazul ca pe un act de incendiere.

Incidentul s-a produs în jurul orei 15:40, într-o clădire în care funcționează sala de rugăciune Al-Madinah. Mai multe echipaje ale Dublin Fire Brigade și ale Garda au intervenit rapid pentru stingerea incendiului și evacuarea persoanelor aflate în interior.

Din fericire, nu au fost raportate victime, însă zona a fost închisă circulației timp de câteva ore, iar traficul din nordul centrului orașului a fost puternic afectat. Pentru o perioadă, și circulația tramvaielor Luas pe Linia Verde a fost suspendată.

Polițiștii au anunțat luni seară că au reținut un bărbat în jurul vârstei de 40 de ani. Acesta este audiat într-o secție Garda din nordul Dublinului, în baza prevederilor legislației irlandeze privind procedura penală.

Autoritățile încearcă acum să stabilească exact cum a izbucnit incendiul și cine este responsabil.

Garda analizează toate pistele privind incendiul

Primele echipaje de poliție ajunse la fața locului au încercat să limiteze extinderea focului folosind stingătoare, înainte ca pompierii să preia intervenția. Martorii au observat un fum dens ridicându-se deasupra clădirii, iar întreaga zonă a fost izolată din motive de siguranță.

După stingerea incendiului, Garda a început cercetările și analizează imaginile surprinse de camerele de supraveghere din apropiere. Deși principala ipoteză este că focul a fost pus intenționat, autoritățile spun că verifică toate variantele înainte de a stabili cu exactitate circumstanțele incidentului.

Până în acest moment, Garda nu a făcut nicio legătură între incendiu și eventuale motive rasiste sau activitatea unor grupări de extremă dreaptă. Polițiștii spun că este prea devreme pentru a trage o concluzie și că toate informațiile vor fi analizate în cadrul anchetei.

În același timp, Garda face apel la orice persoană care s-a aflat în zonă în momentul izbucnirii incendiului și care poate oferi informații relevante să ia legătura cu poliția.

Circulația în centrul Dublinului a fost afectată timp de mai multe ore

Intervenția serviciilor de urgență a dus la închiderea unei porțiuni importante din Talbot Street, între Gardiner Street și Marlborough Street. Mai multe echipaje Garda au restricționat accesul în zonă pentru a permite pompierilor să intervină în siguranță.

Dublin Fire Brigade a mobilizat patru autospeciale și peste 20 de pompieri. La intervenție au participat și echipe ale ESB Networks, pentru verificarea instalațiilor electrice din clădire.

Pompierii au precizat că toate persoanele aflate în interior au fost evacuate imediat după izbucnirea incendiului, ceea ce a făcut ca intervenția să se concentreze exclusiv asupra localizării și stingerii focului.

Circulația tramvaielor Luas pe Linia Verde a fost suspendată temporar, însă serviciul a fost reluat după ce incendiul a fost adus sub control și zona a fost declarată sigură.

Deși traficul rutier a revenit treptat la normal în cursul serii, poliția a menținut perimetrul securizat pentru efectuarea cercetărilor tehnice.

Centrul de rugăciune Al-Madinah rămâne închis după incendiu

Clădirea afectată găzduiește Al-Madinah Prayer Hall, un centru de rugăciune și întâlnire pentru comunitatea musulmană din Dublin.

Specialiștii urmează să examineze în detaliu imobilul pentru a stabili punctul din care a pornit incendiul și modul în care focul s-a propagat. Rezultatele acestor verificări vor avea un rol important în stabilirea încadrării juridice a faptei.

Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre amploarea pagubelor produse în interiorul clădirii și nici despre momentul în care aceasta ar putea fi redeschisă.

Reținerea suspectului reprezintă doar primul pas al cercetărilor, iar Garda continuă să adune probe și declarații pentru a clarifica toate împrejurările în care a avut loc incendiul. Situația rămâne în evoluție, iar noi informații sunt așteptate pe măsură ce ancheta avansează.