Irlanda a devenit un punct important pentru înființarea unor companii-fantomă folosite în fraude fiscale transfrontaliere și operațiuni de spălare a banilor, avertizează unul dintre procurorii de rang înalt ai Parchetului European (EPPO). Oficialul susține că actualul sistem face țara atractivă pentru rețelele de criminalitate organizată, iar faptul că Irlanda nu este încă membră a EPPO îngreunează descoperirea întregii dimensiuni a acestor scheme.
Declarațiile au fost făcute de procurorul-șef adjunct al EPPO, Andrés Ritter, într-o întâlnire cu jurnaliștii la Bruxelles. Acesta a explicat că anchetatorii europeni întâlnesc frecvent societăți comerciale înregistrate în Irlanda atunci când urmăresc traseul banilor proveniți din fraude complexe cu TVA.
Subiectul este important deoarece Irlanda este una dintre cele doar trei state membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din Parchetul European. În opinia oficialilor europeni, această situație limitează schimbul de informații și face mai dificilă identificarea tuturor persoanelor implicate în fraude care se întind pe teritoriul mai multor țări.
Potrivit lui Ritter, anchetatorii pot demonstra existența unui număr semnificativ de companii-fantomă înregistrate în Irlanda, folosite atât în fraude cu TVA, cât și pentru ascunderea provenienței unor sume de bani obținute ilegal.
Cum funcționează fraudele cu TVA descoperite în mai multe state europene
Parchetul European investighează în special fraude de tip „carusel TVA”, considerate unele dintre cele mai costisitoare infracțiuni economice din Uniunea Europeană.
În astfel de scheme, mărfurile sunt transferate pe hârtie între mai multe firme înregistrate în diferite state membre. Aceste societăți există, de multe ori, doar formal și sunt create special pentru a ascunde faptul că TVA-ul nu a fost achitat.
Ulterior, una dintre companii solicită rambursarea TVA de la autoritățile fiscale, deși taxa nu a fost plătită niciodată. În paralel, bunurile sunt revândute pe piață, iar grupările implicate obțin profituri importante.
Andrés Ritter afirmă că aproximativ o cincime dintre anchetele privind aceste fraude au scos la iveală legături directe cu grupări de criminalitate organizată.
Potrivit acestuia, banii obținuți din alte activități ilegale sunt adesea reinvestiți în astfel de fraude fiscale, ceea ce permite organizațiilor criminale să își mărească rapid câștigurile și să le dea o aparență legală.
De ce este criticată lipsa Irlandei din Parchetul European
EPPO funcționează din 2021 și are rolul de a ancheta infracțiuni financiare care afectează bugetul Uniunii Europene, inclusiv fraude cu TVA, deturnări de fonduri europene și cazuri complexe de spălare a banilor.
În prezent, Irlanda, alături de alte două state membre ale Uniunii, nu participă la această structură.
Potrivit lui Ritter, această situație înseamnă că anchetatorii europeni nu pot avea întotdeauna o imagine completă asupra modului în care operează rețelele infracționale.
„Putem vedea o parte a mecanismului, însă tabloul rămâne incomplet”, a explicat oficialul european.
Acesta consideră că Irlanda este atractivă pentru astfel de rețele nu doar datorită mediului fiscal favorabil companiilor, ci și pentru că lipsa apartenenței la EPPO poate îngreuna cooperarea dintre autoritățile judiciare.
Totuși, oficialul a precizat că nu susține existența unei legături între autoritățile irlandeze și aceste activități, ci vorbește despre vulnerabilități exploatate de grupările infracționale.
Guvernul irlandez analizează aderarea la EPPO
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat anterior că sistemul juridic bazat pe dreptul comun face mai complicată aderarea Irlandei la Parchetul European.
Guvernul a însărcinat deja funcționarii din cadrul Department of Justice să pregătească documentația necesară înainte de luarea unei decizii finale.
Potrivit lui Ritter, Irlanda ar putea solicita oficial aderarea chiar anul viitor.
Dacă acest lucru se va întâmpla, EPPO ar urma să deschidă un birou în Irlanda, unde ar activa doi sau trei procurori irlandezi. Aceștia ar avea competența de a desfășura anchete penale și de a trimite dosare în fața instanțelor irlandeze, colaborând direct cu Garda și cu celelalte autorități competente.
Cooperarea dintre Irlanda și EPPO există deja
Chiar dacă nu este membră a Parchetului European, Irlanda colaborează deja cu instituția în anumite dosare.
Datele Department of Justice arată că între 2021 și sfârșitul anului 2025 autoritățile irlandeze au primit peste 50 de solicitări de informații și sprijin din partea EPPO.
Numai anul trecut au existat aproximativ 15 astfel de solicitări.
Ritter spune însă că acest număr ar crește considerabil dacă Irlanda ar deveni membră, deoarece schimbul de informații între procurorii europeni ar fi mult mai rapid și mai eficient.
În 2025, EPPO a procesat aproape 1.600 de cereri de cooperare între autorități judiciare din diferite state membre, ceea ce ilustrează amploarea fraudelor financiare investigate la nivel european.
Autoritățile europene vor să urmărească traseul banilor
Oficialii EPPO susțin că arestarea traficanților sau confiscarea drogurilor reprezintă doar o parte a luptei împotriva criminalității organizate.
La fel de importantă este identificarea circuitelor financiare prin care organizațiile își ascund profiturile și finanțează noi activități ilegale.
În opinia procurorului Andrés Ritter, o cooperare mai strânsă între statele membre ar permite anchetatorilor să ajungă mai ușor la persoanele care coordonează aceste rețele și la mecanismele financiare folosite pentru a ascunde proveniența banilor.
În perioada următoare, Guvernul irlandez va trebui să decidă dacă țara se va alătura Parchetului European, o decizie care ar putea schimba modul în care sunt anchetate fraudele financiare cu ramificații internaționale și ar consolida cooperarea dintre Irlanda și celelalte state membre ale Uniunii Europene.
