1. ✝️ SĂRBĂTORI RELIGIOASE și originea lor ✝️
Ortodoxe
Cinstirea lanţului Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Danact citeţul
Greco-catolice
Cinstirea lanţului Sf. Apostol Petru
Romano-catolice
Sf. Marcel I, pp.
Sărbătoarea “Închinarea cinstitului lanţ al Sfântului Apostol Petru” este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 16 ianuarie.
În această zi, Biserica Ortodoxă mărturiseşte minunea eliberării din temniţa a Sfântului Petru, care a fost închis de către regele Irod (Agripa), în timpul sărbătorii Azimelor (Paştele mozaic), pe fondul prigoanei împotriva creştinilor.
Faptul este menţionat în cartea “Faptele Apostolilor”, cuprinsă în Sfânta Scriptură: “Şi iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumina. Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Şi lanţurile i-au căzut de la mâini”. (Fap. Ap. 12-7)
Sfântul Apostol Petru (Simon) a fost un pescar din localitatea Betsaida, fratele Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul Hristos l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Apostol Andrei, iar mai apoi a venit şi fratele acestuia, Simon (Petru): “Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan (Botezătorul) şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: Am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos)” (Ioan 1, 40-41).
În anul 42, Irod a poruncit ca Sfântul Apostol Petru să fie întemniţat şi legat în lanţuri. Dar aşa cum se cunoaşte, a fost dezlegat şi eliberat de un înger.
Lanţurile cu care a fost legat Sfântul Apostol Pavel şi care au ros trupul său au luat putere tămăduitoare, iar cel ce se atingea de aceste lanţuri se vindeca de boli şi se sfinţea. Pentru puterea lor vindecătoare au fost păstrate de credincioşii din Ierusalim, trecând de la unii la alţii, până când patriarhul Iuvenalie le-a dat împărătesei Evdochia, soţia împăratului Teodosie cel Mic (408-450).
De aici, unul dintre lanţuri a ajuns la Roma, la fiica împărătesei Evdochia, Eudoxia, care era căsătorit cu împăratul Imperiului Roman de Apus, Valentinian al III-lea (424-455) (sursa: vol. “Vieţile Sfinţilor”)