Irlanda are unele dintre cele mai mari taxe pe alcool din Europa, iar reprezentanții industriei cer Guvernului să reducă accizele în următorul buget, susținând că actualul nivel al taxării apasă tot mai greu asupra puburilor, restaurantelor și producătorilor locali.
Noile date readuc în atenție o problemă veche în Irlanda: prețul plătit de client pentru o halbă de bere, o sticlă de vin sau o băutură spirtoasă include o parte importantă de taxe.
Potrivit informațiilor prezentate de RTÉ, doar Finlanda are, per ansamblu, accize mai ridicate pe alcool decât Irlanda.
La vin, Irlanda se află printre țările cu cele mai mari taxe din Uniunea Europeană. Pentru o sticlă obișnuită de vin, acciza ajunge la aproximativ 3,19 euro înainte de TVA și de celelalte costuri care intră în prețul final.
În cazul vinului spumant, taxa este și mai mare.
Și berea este puternic taxată. Industria susține că, după adăugarea TVA-ului și a celorlalte taxe, o parte importantă din prețul unei halbe ajunge direct la stat.
Reprezentanții sectorului încearcă acum să convingă Guvernul că următorul buget ar trebui să aducă o reducere a accizelor.
Argumentul lor este simplu: problema nu mai ține doar de prețul băuturilor, ci de costul tot mai mare al funcționării unei afaceri.
Puburile și restaurantele plătesc mai mult pentru energie, salarii, asigurări, chirii și materii prime. Pentru afacerile mici, în special cele din afara marilor orașe, aceste costuri se adună și lasă tot mai puțin spațiu pentru a absorbi noi scumpiri.
În final, o parte din această presiune ajunge la client.
În multe puburi din Dublin, prețul unei halbe a trecut deja de șapte euro, iar în zonele centrale poate fi și mai mare.
În afara capitalei, prețurile sunt în general mai mici, dar și numărul de clienți poate fi mai redus, iar marjele de profit sunt adesea mai mici.
Industria spune că o reducere a accizelor ar putea ajuta puburile și restaurantele să evite alte scumpiri.
Asta nu înseamnă însă că o eventuală reducere de taxe s-ar vedea automat, în întregime, în prețul plătit de client.
Guvernul nu poate obliga un pub sau un magazin să reducă prețurile exact cu suma economisită din taxe.
O parte din avantaj ar putea fi folosită de afaceri pentru a acoperi alte costuri, cum ar fi salariile, energia sau asigurările.
De aceea, discuția este mai amplă decât întrebarea dacă o halbă s-ar ieftini imediat cu 20 sau 30 de cenți.
Industria încearcă să convingă Guvernul că miza este supraviețuirea unui număr tot mai mare de afaceri.
În ultimii aproximativ 20 de ani, peste 2.000 de puburi s-au închis în Irlanda.
Asta înseamnă, în medie, peste 100 de puburi dispărute în fiecare an.
Zonele rurale au fost afectate cel mai puternic.
În unele comitate, o parte importantă dintre puburile care existau în urmă cu două decenii nu mai funcționează.
Pentru multe localități mici, dispariția pubului înseamnă mai mult decât pierderea unei afaceri.
În sate și orașe mici, pubul este adesea unul dintre puținele locuri în care oamenii se întâlnesc, sunt organizate evenimente și există viață socială seara.
Industria spune că și acest rol ar trebui luat în calcul atunci când Guvernul decide nivelul taxelor.
Pe de altă parte, există și argumentul de sănătate publică.
Accizele ridicate pe alcool nu sunt doar o sursă de bani pentru stat.
Ele sunt folosite și pentru a descuraja consumul excesiv, mai ales în cazul băuturilor ieftine.
Organizațiile din domeniul sănătății publice susțin de mult timp că prețul este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea consumului problematic de alcool.
Irlanda a introdus deja și prețul minim pe unitatea de alcool, tocmai pentru ca băuturile foarte ieftine să nu poată fi vândute sub un anumit prag.
Din această perspectivă, o reducere importantă a accizelor ar putea fi privită cu rezerve.
Industria răspunde însă că irlandezii beau deja mai puțin decât în trecut.
Consumul de alcool pe cap de locuitor a scăzut semnificativ în ultimele două decenii și se apropie de media europeană.
Tinerii, în special, consumă mai puțin alcool decât generațiile anterioare.
În același timp, băuturile fără alcool au devenit mult mai populare.
Berea fără alcool, de exemplu, ocupă acum un loc mult mai important în puburi și magazine decât în urmă cu doar câțiva ani.
Aceste schimbări afectează și modelul tradițional de afaceri al puburilor.
Un client poate petrece la fel de mult timp într-un local, dar să consume mai puțin alcool și să lase mai puțini bani.
Costurile fixe ale afacerii rămân însă aceleași sau chiar cresc.
De aici vine și presiunea exercitată asupra Guvernului.
Industria spune că taxele nu s-au adaptat suficient la schimbarea obiceiurilor de consum.
Solicitarea nu este nouă.
Înaintea bugetelor precedente, organizațiile din sector au cerut reduceri de 7,5% sau chiar 10% ale accizelor.
Guvernele succesive nu au acceptat însă reduceri importante.
Faptul că accizele nu au fost majorate în ultimii ani nu înseamnă că impactul lor a rămas același.
Pe măsură ce salariile, energia, asigurările și celelalte cheltuieli cresc, taxele existente apasă tot mai greu asupra afacerilor.
Pentru Guvern, decizia nu este simplă.
O reducere a accizelor ar însemna mai puțini bani încasați la buget.
Statul colectează anual sute de milioane de euro din taxele aplicate alcoolului.
Orice reducere procentuală, aplicată la scară largă, poate costa bugetul zeci sau chiar sute de milioane de euro.
În același timp, Guvernul trebuie să decidă dacă o reducere ar putea fi compensată prin mai multe vânzări, mai multe afaceri menținute deschise și mai multe venituri din TVA și taxe salariale.
Industria susține că da.
Este însă dificil de calculat exact cât din banii pierduți prin reducerea accizelor s-ar întoarce ulterior la stat.
Discuția vine și într-un moment în care Guvernul trebuie să ia alte decizii importante privind costul vieții.
Există deja presiuni legate de prețurile la combustibili și de revenirea treptată a accizelor la benzină și motorină după reducerile temporare introduse anterior.
Asta înseamnă că alcoolul nu este singurul domeniu în care există cereri pentru taxe mai mici.
Guvernul trebuie să decidă unde poate interveni și cât își permite să piardă din venituri.
În cazul alcoolului, industria cere însă o schimbare permanentă, nu doar o măsură temporară.
Reprezentanții sectorului spun că Irlanda ar trebui să reducă treptat taxele și să se apropie de nivelurile întâlnite în alte țări europene.
Ei susțin că actuala combinație dintre accize ridicate, TVA și costurile mari de funcționare face viața foarte dificilă pentru puburi și restaurante.
Un alt argument invocat este turismul.
Puburile sunt una dintre imaginile cele mai asociate cu Irlanda.
Pentru mulți turiști, o vizită într-un pub tradițional face parte din experiența unei vacanțe aici.
Industria avertizează că închiderea localurilor, în special în zonele rurale, poate afecta și oferta turistică.
Există însă și un alt adevăr care trebuie spus clar.
Prețul unei băuturi într-un pub nu este determinat doar de acciză.
Salariile, chiria, energia, asigurările, costul băuturii cumpărate de la furnizor și TVA-ul au toate un rol important.
De aceea, reducerea taxelor nu ar rezolva singură problemele sectorului.
Ar putea oferi un ajutor, dar nu ar opri automat închiderea puburilor.
Schimbările sociale contează și ele.
Oamenii beau mai puțin, ies mai rar în pub decât în trecut, iar generațiile mai tinere au alte obiceiuri de petrecere a timpului liber.
În zonele rurale există și problema transportului.
Regulile stricte privind alcoolul la volan sunt necesare pentru siguranță, dar au schimbat profund modul în care funcționează puburile din localitățile unde transportul public este slab.
Toate acestea înseamnă că taxele sunt doar o parte din problemă.
Totuși, noile date oferă industriei un argument simplu înainte de buget: Irlanda este una dintre țările europene care taxează cel mai mult alcoolul.
Pentru clientul obișnuit, întrebarea va fi probabil mai directă: dacă Guvernul reduce accizele, se vor ieftini berea, vinul și celelalte băuturi?
Teoretic, da.
Practic, nu există nicio garanție că întreaga reducere ar fi transferată către client.
O parte s-ar putea vedea în preț, iar alta ar putea fi folosită de afaceri pentru a acoperi costurile tot mai mari.
Decizia finală va fi cunoscută odată cu următorul buget.
Până atunci, Guvernul va trebui să aleagă între două argumente puternice: sprijinirea unui sector care spune că este tot mai greu de menținut pe linia de plutire și păstrarea unor taxe ridicate care aduc bani la buget și descurajează consumul excesiv.
Cert este că Irlanda rămâne una dintre cele mai scumpe țări din Europa când vine vorba despre taxele aplicate alcoolului.
Iar industria spune că a venit momentul ca această situație să se schimbe.
