Șase autorități locale din Irlanda nu au aplicat nicio amendă timp de cinci ani persoanelor care nu au strâns mizeria lăsată de câini în spațiile publice, deși problema continuă să provoace numeroase reclamații din partea locuitorilor.
Datele obținute în baza legislației privind accesul la informații publice arată că autoritățile respective nu au emis nicio sancțiune pentru această abatere între 2021 și 2025.
Consiliile locale recunosc că principala problemă nu este lipsa legii, ci dificultatea de a surprinde proprietarul în momentul în care câinele murdărește spațiul public și de a demonstra că acesta nu a curățat zona.
De la 1 septembrie 2026, amenda aplicată pe loc pentru aruncarea deșeurilor și pentru mizeria lăsată de câini va crește de la 150 la 250 de euro. Autoritățile admit însă că o sancțiune mai mare nu va produce efecte importante dacă persoanele responsabile nu pot fi identificate.
La nivel național, în 2025 au fost aplicate numai 48 de amenzi pentru această abatere, în ciuda reclamațiilor frecvente privind trotuarele, parcurile și zonele de promenadă.
Șase consilii locale nu au aplicat nicio sancțiune
Autoritățile locale care nu au emis nicio amendă în perioada 2021–2025 sunt Cavan County Council, Kilkenny County Council, Tipperary County Council, Carlow County Council, Leitrim County Council și Cork City Council.
Cavan County Council a explicat că este extrem de dificil să fie surprinsă o persoană care nu strânge după animalul său.
Agenții autorității patrulează în unele zone încă de la ora 7:00 dimineața, în special acolo unde sunt primite frecvent reclamații. Cu toate acestea, consiliul spune că inspectorii nu au reușit să constate direct o abatere care să permită aplicarea unei amenzi.
Pentru sancționare, agentul trebuie să observe câinele murdărind spațiul public, să constate că proprietarul nu curăță zona și să poată identifica fără dubiu persoana responsabilă.
În lipsa acestor elemente, o amendă poate fi contestată și anulată.
O situație asemănătoare a fost prezentată de Cork City Council. Inspectorii au lucrat inclusiv în weekend și au desfășurat unele acțiuni fără uniformă, în zone frecventate de proprietarii de câini.
Chiar și în aceste condiții, consiliul nu a aplicat nicio amendă în cei cinci ani analizați.
Autoritatea spune că sancțiunile pentru mizeria lăsată de câini sunt printre cele mai greu de emis, deoarece inspectorii trebuie să fie suficient de aproape pentru a observa întreaga faptă și pentru a identifica persoana.
Unele autorități nu păstrează statistici separate
Longford County Council nu înregistrează separat amenzile pentru mizeria lăsată de câini. Acestea sunt incluse în statisticile generale privind încălcarea legislației referitoare la deșeuri și curățenia spațiilor publice.
Reprezentanții autorității au precizat însă că, din câte își amintesc inspectorii, în 2025 nu a fost emisă nicio amendă pentru această faptă.
Lipsa unor evidențe uniforme îngreunează stabilirea dimensiunii reale a problemei la nivel național.
Unele consilii publică separat numărul sancțiunilor pentru mizeria lăsată de câini, în timp ce altele le includ în categorii mai generale. Din acest motiv, comparațiile între județe nu oferă întotdeauna o imagine completă.
Datele disponibile arată totuși că aplicarea legii rămâne redusă în cea mai mare parte a țării.
Kerry a emis cele mai multe amenzi
Kerry County Council a aplicat cele mai multe sancțiuni din Irlanda în perioada analizată: 76 de amenzi în cinci ani.
Chiar și în acest caz, media a fost de aproximativ 15 amenzi pe an. Autoritatea a emis 27 de sancțiuni în 2022, cel mai ridicat număr anual din perioada analizată, dar numai două în 2024 și 12 în 2025.
Pe locul al doilea s-a aflat Cork County Council, cu 42 de amenzi în cinci ani.
Fingal County Council a emis 31, Kildare County Council a aplicat 20, iar Louth County Council a înregistrat 18 sancțiuni.
Diferențele dintre autorități pot reflecta atât amploarea fenomenului, cât și nivelul resurselor alocate pentru control, practicile inspectorilor sau disponibilitatea cetățenilor de a furniza dovezi.
Numărul relativ mare dintr-un județ nu înseamnă neapărat că problema este mai gravă acolo. Poate indica și faptul că autoritatea locală desfășoară mai multe patrule sau reușește să obțină probe suficiente.
Douăsprezece autorități au emis cel mult cinci amenzi
În alte douăsprezece zone administrative au fost aplicate cel mult cinci amenzi pe parcursul întregii perioade de cinci ani.
Consiliile din Donegal, Monaghan, Wexford, Westmeath, Mayo și Meath au emis câte o singură sancțiune fiecare.
La Dublin City Council au fost aplicate opt amenzi, însă numai două dintre acestea au fost achitate.
Autoritatea din Dublin spune că identificarea persoanelor responsabile poate necesita uneori sprijinul Garda, poliția națională a Irlandei.
În practică, polițiștii sunt rareori disponibili pentru astfel de operațiuni, deoarece trebuie să acorde prioritate incidentelor mai grave și altor obligații operative.
Dublin City Council a desfășurat în trecut acțiuni comune cu Garda, dar rezultatele au fost limitate în raport cu timpul și personalul implicat.
Consiliul consideră că organizarea unor patrule îndelungate pentru a surprinde un număr foarte mic de persoane nu reprezintă întotdeauna cea mai eficientă utilizare a resurselor.
Cetățenii pot furniza dovezi autorităților
În lipsa constatării directe de către inspectori, autoritățile locale se pot baza și pe informațiile oferite de public.
Kildare County Council a explicat că o persoană care observă abaterea poate furniza dovezi și poate identifica proprietarul câinelui.
Pentru ca autoritatea să poată continua procedura, reclamantul trebuie să fie dispus să își susțină declarația și, dacă este necesar, să ofere probe în cadrul unei proceduri judiciare.
O simplă sesizare anonimă sau o fotografie în care persoana nu poate fi identificată clar nu este întotdeauna suficientă pentru emiterea unei amenzi.
În plus, o imagine trebuie să arate nu doar prezența câinelui și a proprietarului, ci și faptul că persoana nu a curățat locul.
Această cerință explică de ce numeroase reclamații nu duc la sancțiuni, chiar dacă locuitorii trimit fotografii sau indică zone în care problema apare frecvent.
Kildare County Council a emis zece amenzi în 2021. Autoritatea consideră că perioada pandemiei a influențat numărul controalelor și al abaterilor observate, deoarece mai multe persoane lucrau de acasă și își plimbau câinii în timpul zilei.
În anii următori, numărul sancțiunilor a scăzut.
De ce este mizeria lăsată de câini o problemă de sănătate publică
Mizeria lăsată de câini nu este doar o problemă de aspect sau de curățenie.
Aceasta poate conține bacterii și paraziți care prezintă riscuri pentru oameni și pentru alte animale. Copiii sunt deosebit de expuși atunci când se joacă în parcuri, pe spații verzi sau pe terenuri unde proprietarii nu au strâns după câini.
Problema afectează și persoanele cu dizabilități de vedere, utilizatorii de scaune rulante, părinții cu cărucioare și angajații care se ocupă de întreținerea spațiilor publice.
Dejecțiile pot ajunge și în sistemele de scurgere sau în cursurile de apă, în special după ploi abundente.
Department of the Environment consideră că fenomenul are efecte asupra mediului, sănătății publice și calității spațiilor folosite în comun.
Autoritățile locale primesc frecvent reclamații referitoare la trotuare, parcuri, zone rezidențiale, plaje și trasee pentru plimbare.
Amenzile cresc de la 150 la 250 de euro
Amenda aplicată pe loc pentru încălcarea regulilor privind curățenia spațiilor publice va crește de la 150 la 250 de euro începând cu 1 septembrie.
Sancțiunea se aplică atât pentru aruncarea deșeurilor, cât și proprietarilor care nu curăță mizeria lăsată de câini în locurile publice.
Valoarea actuală, de 150 de euro, a rămas neschimbată timp de aproape 20 de ani.
Guvernul speră că majorarea va avea un efect de descurajare și va transmite un mesaj mai clar privind responsabilitatea celor care folosesc spațiile publice.
Consiliile locale avertizează însă că valoarea amenzii este mai puțin importantă atunci când șansele ca o persoană să fie prinsă sunt foarte reduse.
Unii reprezentanți locali consideră că majorarea poate crea impresia unei intervenții ferme, fără să schimbe sistemul dificil prin care inspectorii trebuie să obțină dovezi.
Aceștia cer mai multe resurse, patrule desfășurate la orele la care apar frecvent abaterile și reguli care să facă sancționarea mai ușor de aplicat.
Consiliile folosesc și campanii de informare
Department of the Environment spune că numărul amenzilor nu reflectă întreaga activitate desfășurată de autoritățile locale.
Consiliile folosesc și alte măsuri pentru reducerea problemei, printre care patrule regulate, campanii de informare și instalarea de indicatoare în zonele afectate.
Unele autorități amplasează coșuri destinate deșeurilor canine și distribuitoare de pungi, pentru a le facilita proprietarilor curățarea spațiului.
Guvernul a anunțat și un fond de 250.000 de euro prin care autoritățile locale pot solicita finanțare pentru astfel de măsuri.
Banii pot fi utilizați pentru instalarea unor coșuri suplimentare și a distribuitoarelor de pungi în zonele unde problema este raportată frecvent.
Autoritățile spun însă că infrastructura nu poate înlocui responsabilitatea proprietarilor. Persoanele care ies cu câinii trebuie să aibă asupra lor pungi și să curețe locul, chiar dacă în apropiere nu există un coș special.
Punga poate fi aruncată și într-un coș public obișnuit, dacă acesta permite depozitarea unor asemenea deșeuri.
Guvernul analizează identificarea câinilor prin ADN
Oficialii irlandezi analizează și posibilitatea folosirii testelor ADN pentru identificarea câinilor ai căror proprietari nu curăță spațiile publice.
Un asemenea sistem ar presupune crearea unei baze de date cu probe ADN prelevate de la câinii înregistrați. Mostrele colectate din spațiile publice ar putea fi comparate cu cele existente în bază, pentru identificarea animalului și a proprietarului.
Departamentul analizează experiența unor proiecte testate în alte țări și încearcă să stabilească dacă o asemenea metodă ar putea fi introdusă în Irlanda.
Printre problemele care trebuie evaluate se numără costul analizelor, protejarea datelor, administrarea bazei de date și modificările legislative necesare.
O altă dificultate este legată de licențierea câinilor. Sistemul ar putea funcționa eficient numai dacă un număr foarte mare de animale ar fi înregistrate și dacă proprietarii ar accepta sau ar fi obligați să furnizeze probe ADN.
Câinii fără licență, animalele aduse din alte țări sau cele care nu apar în baza de date nu ar putea fi identificate prin această metodă.
În trecut, un proiect care a implicat testarea ADN a fost analizat în comitatul Leitrim. Ideea a fost considerată interesantă, însă aplicarea ei la scară largă a ridicat probleme practice și financiare.
O amendă mai mare nu rezolvă problema probelor
Datele din ultimii cinci ani arată că aplicarea legislației rămâne redusă în cea mai mare parte a Irlandei.
Chiar și autoritățile cu cele mai multe sancțiuni au emis, în medie, numai câteva amenzi în fiecare lună.
În numeroase județe, numărul acestora a fost zero sau aproape zero, deși locuitorii continuă să reclame problema.
Majorarea amenzii la 250 de euro poate descuraja o parte dintre proprietari, dar eficiența măsurii va depinde de probabilitatea reală ca abaterea să fie observată și sancționată.
Consiliile locale cer metode mai practice de identificare, acces la dovezi și suficient personal pentru patrule în zonele afectate.
Până la introducerea unor instrumente mai eficiente, autoritățile vor continua să se bazeze pe combinația dintre controale, sesizările publicului, campanii de informare și responsabilitatea proprietarilor.
Pentru locuitorii care întâlnesc zilnic problema pe trotuare și în parcuri, întrebarea rămâne însă aceeași: cât de utilă este o amendă mai mare dacă aproape nimeni nu este prins?
