La numai 11 zile după ce a suferit o pierdere de sarcină, directoarea unui hotel și a unui bar din Galway și-a pierdut locul de muncă. Trei ani mai târziu, Comisia pentru Relații de Muncă din Irlanda (WRC) a decis că femeia fusese concediată abuziv și a obligat compania să îi plătească despăgubiri de 25.000 de euro.
Angajatorul, Fadeside Ltd, a susținut că femeia nu îndeplinea cerințele profesionale ale postului. În disputa juridică, compania a argumentat și că protecția legală asociată maternității nu i s-ar fi aplicat, deoarece în ziua concedierii nu mai era însărcinată. Ambele argumente au fost respinse în soluționarea plângerii.
O urgență medicală urmată de concediere
Femeia era director general la Residence Hotel și 1520 Bar, unități din cartierul Latin Quarter din Galway, operate de Fadeside Ltd, parte a Connacht Hospitality Group. Avea un salariu anual de 60.000 de euro și se apropiase de împlinirea unui an de la angajare.
La 28 septembrie 2023, după ce i s-a făcut rău, a ajuns la departamentul de urgențe al unui spital. Potrivit mărturiei oferite ulterior, acolo a aflat că fusese însărcinată și că pierdea sarcina. A anunțat că nu poate veni la serviciu și a lipsit câteva zile.
Femeia a declarat în fața WRC că responsabila de resurse umane a grupului, Jackie O’Dowd, ar fi spus într-o convorbire telefonică faptul că pierderea sarcinii o va face să își dorească și mai mult un copil. Angajata i-ar fi explicat că sarcina nu fusese planificată. O’Dowd a negat că ar fi făcut comentariul.
Revenită la serviciu în prima săptămână din octombrie, directoarea s-a întâlnit cu superiorul său, Wayne Neilon. Ea a declarat că voia să discute despre programul de lucru și alte probleme profesionale. În schimb, i s-ar fi comunicat că nu are competențele de bază necesare pentru funcția ocupată.
Potrivit relatării sale, discuția a făcut-o să plângă, iar superiorul i-ar fi cerut să se oprească. Ulterior, responsabila de resurse umane ar fi întrebat-o dacă nu dorește să demisioneze, sugerând că ar putea avea nevoie de o pauză după pierderea sarcinii. Aceste afirmații au fost prezentate ca mărturie a angajatei, nu ca declarații acceptate de toate părțile.
La întâlnire i s-a spus că perioada de probă nu va fi prelungită. A doua zi a primit o scrisoare de concediere în care erau invocate performanțele profesionale. Potrivit avocatului său, între revenirea după absența medicală și concediere lucrase efectiv doar cinci zile.
Ce a susținut compania
Poziția angajatorului nu s-a limitat la contestarea legăturii dintre concediere și pierderea sarcinii. În timpul procedurii din martie 2025, reprezentantul companiei, avocatul Pat Mullins, a susținut că existaseră probleme legate de gestionarea personalului, activități de promovare și prezența la serviciu, discutate în perioada de probă.
El a afirmat că femeii i s-ar fi oferit sprijin și oportunități de îmbunătățire a activității și a negat că pierderea sarcinii ar fi motivat decizia. Avocatul a anunțat, de asemenea, că reprezentanții companiei urmau să conteste faptul că fuseseră informați atunci despre pierderea sarcinii. Acestea au fost susținerile apărării, nu concluziile WRC.
O altă dispută a privit perioada de probă. Angajata a susținut că superiorul îi comunicase încă din mai 2023 că o trecuse. În plus, WRC a observat că, potrivit contractului, perioada de probă putea avea maximum 11 luni, iar la întâlnirea din octombrie femeia avea deja 11 luni și două zile de vechime.
Un argument juridic neobișnuit
În Irlanda, pentru a contesta o concediere în temeiul legislației generale privind concedierea abuzivă este necesară, de regulă, o vechime de cel puțin 12 luni. Există însă excepții, inclusiv în anumite situații care țin de sarcină și maternitate.
Cazul din Galway a fost prezentat în presa irlandeză drept prima situație cunoscută în care o salariată a cerut înlăturarea condiției obișnuite de vechime invocând protecția maternității în circumstanțele unei pierderi de sarcină. Această caracterizare privește argumentul juridic folosit, nu afirmația că în Irlanda nu ar mai fi existat litigii legate de concedieri după pierderea sarcinii.
În martie 2025, Pat Mullins a cerut ca plângerea să nu poată continua pe această bază. Argumentul său era că, la data concedierii, femeia nu mai era însărcinată, iar aplicarea protecției speciale unei pierderi de sarcină deja produse ar reprezenta o extindere nejustificată a legii.
Avocatul angajatei, Ian FitzHarris, a susținut contrariul: protecția privește și situațiile legate de sarcină, iar pierderea acesteia nu poate fi tratată ca și cum nu ar avea legătură cu sarcina. El a subliniat intervalul de numai 11 zile dintre evenimentul medical și concediere.
De ce a pierdut angajatorul
Responsabila WRC care a soluționat dosarul, Louise Boyle, a respins interpretarea companiei. În motivarea sa, a considerat incontestabilă legătura dintre pierderea unei sarcini și sarcina însăși.
Ea nu a găsit credibilă nici explicația potrivit căreia angajarea încetase din cauza rezultatelor profesionale slabe. A concluzionat că firma nu demonstrase circumstanțele excepționale necesare pentru concedierea unei persoane care beneficia de protecția relevantă în materie de maternitate.
În consecință, Fadeside Ltd a fost obligată să achite fostei directoare 25.000 de euro drept despăgubiri pentru concediere abuzivă. Este o decizie pronunțată de WRC, instituția irlandeză care examinează conflicte de muncă, nu o condamnare penală.
Ce trebuie să știe angajații din Irlanda
Pentru salariații din Irlanda, inclusiv pentru români, dosarul arată că regula celor 12 luni de vechime nu este absolută. În unele situații protejate de lege, o concediere poate fi contestată chiar dacă angajatul are mai puțin de un an în companie.
Cine consideră că a fost concediat ilegal poate depune o plângere la WRC. Termenul obișnuit este de șase luni de la încălcarea reclamată, cu posibilitatea prelungirii până la 12 luni în circumstanțe justificate. Este importantă păstrarea contractului, a notificărilor, a corespondenței și a altor documente relevante.
Hotărârea nu transformă automat orice concediere după o pierdere de sarcină într-o încălcare a legii. Fiecare dosar depinde de împrejurări și de probe. În cazul din Galway, apropierea dintre evenimentul medical și concediere, prevederile perioadei de probă și lipsa unei justificări profesionale considerate credibile au dus la acordarea despăgubirilor.
