An Garda Síochána a stabilit un cadru formal de cooperare cu reprezentanți ai comunităților religioase pentru prevenirea radicalizării și a extremismului violent, într-o inițiativă care pune accent pe identificarea timpurie a comportamentelor de risc, raportarea confidențială și intervenția înainte ca situațiile să evolueze către violență.
Noua abordare a fost sintetizată într-un set de principii convenite la Dublin între Garda, organizații religioase și reprezentanți ai societății civile. Documentul, denumit „Dublin Principles”, urmărește să creeze o relație mai structurată între poliție și comunități, inclusiv prin instruire comună, canale sigure de raportare și programe de sprijin pentru persoanele aflate în proces de radicalizare sau care încearcă să se desprindă de grupări extremiste.
Inițiativa vine după o conferință internațională organizată la Dublin de Interfaith Alliance for Safer Communities împreună cu Garda, la care au participat specialiști în combaterea terorismului și radicalizării, lideri religioși, cercetători și reprezentanți ai unor organizații comunitare. Discuțiile au vizat atât formele tradiționale de extremism ideologic, cât și rețelele online mai noi, în care violența, sadismul sau manipularea digitală pot avea un rol mai important decât apartenența la o doctrină politică sau religioasă clară.
Comisarul adjunct Michael McElgunn, din cadrul structurii Garda responsabile pentru securitate și informații, a descris radicalizarea și extremismul violent drept o preocupare serioasă pentru comunități, atât în Irlanda, cât și la nivel internațional. În cadrul discuțiilor au fost menționate mai multe tipuri de medii radicale, de la extremism politic și religios până la rețele online care încearcă să atragă în special tineri vulnerabili.
Un punct important al noii abordări este evitarea profilării pe criterii de religie, origine sau apartenență comunitară. Participanții au convenit că semnalele de alarmă trebuie evaluate în funcție de comportament și de schimbările observabile la nivel individual, nu pe baza identității unei persoane. Această diferență este importantă într-un context în care măsurile de securitate pot alimenta neîncrederea dacă anumite comunități sunt tratate automat ca fiind suspecte.
Planul prevede instruirea reprezentanților comunităților pentru recunoașterea unor semne timpurii de radicalizare și stabilirea unor canale confidențiale prin care îngrijorările pot fi transmise către autorități. Garda și organizațiile participante intenționează, de asemenea, să organizeze sesiuni comune de informare și să dezvolte mecanisme prin care cazurile complexe să poată fi gestionate de mai multe instituții, nu exclusiv de poliție.
O altă componentă vizează reabilitarea și reintegrarea persoanelor care au intrat în contact cu ideologii sau rețele extremiste. Principiul de bază este că, în anumite cazuri, intervenția timpurie și sprijinul comunitar pot preveni escaladarea înainte ca persoana să ajungă implicată într-o infracțiune sau într-un act violent. Astfel de programe ar urma să implice, în funcție de situație, poliția, servicii publice, organizații comunitare și specialiști în sănătate sau sprijin social.
Mediul online ocupă un loc central în preocupările autorităților. La conferință au fost discutate platformele sociale, aplicațiile de mesagerie criptată, jocurile online, materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale și alte spații digitale în care conținutul extremist sau violent poate circula rapid. Autoritățile irlandeze au avertizat și în alte contexte că radicalizarea minorilor și apariția unor forme de extremism fără o ideologie clasică reprezintă o provocare tot mai dificilă pentru structurile de securitate.
În martie, Irlanda a participat și la Forumul UE pentru Internet, unde statele membre, companiile de tehnologie și experții au discutat un cadru european revizuit pentru reacția rapidă la conținutul online asociat atacurilor teroriste sau extremiste. Documentele oficiale ale Departamentului Justiției arată că una dintre prioritățile europene este protejarea minorilor de radicalizarea online și îmbunătățirea schimbului de informații între autorități atunci când apare un risc serios.
Pentru Irlanda, cooperarea cu grupurile religioase este prezentată ca o componentă de prevenție, nu ca o transferare a atribuțiilor poliției către comunități. Garda rămâne responsabilă de investigarea infracțiunilor și a amenințărilor la adresa securității, însă autoritățile consideră că liderii locali, familiile și organizațiile comunitare pot observa uneori schimbări de comportament înainte ca acestea să devină vizibile instituțiilor statului.
Modelul se înscrie și într-o orientare mai largă a politicilor de siguranță comunitară din Irlanda. Strategia națională în domeniu pornește de la ideea că prevenirea riscurilor nu poate fi responsabilitatea exclusivă a Garda și presupune cooperare între poliție, autorități locale, HSE, Tusla și organizații din comunitate. În paralel, în întreaga țară sunt dezvoltate parteneriate locale de siguranță care trebuie să permită comunităților să semnaleze direct problemele specifice din fiecare zonă.
Pentru public, schimbarea nu introduce o nouă obligație legală și nici un sistem prin care membrii comunităților religioase să aibă atribuții de poliție. Este, în schimb, un cadru de cooperare și prevenție care urmărește ca suspiciunile serioase privind radicalizarea să poată fi semnalate mai devreme și gestionate într-un mod coordonat, cu accent pe comportamente concrete și pe evitarea stigmatizării unor grupuri întregi.
