Datele oficiale ale Workplace Relations Commission, instituția care soluționează o mare parte dintre conflictele de muncă din Irlanda, arată că în 2025 au fost depuse 3.270 de plângeri pentru concediere nedreaptă.
Cu un an înainte, numărul acestora fusese de aproximativ 2.285.
Creșterea este de peste 40% într-un singur an și vine într-un context în care WRC a înregistrat o majorare puternică a numărului total de sesizări.
În 2025, instituția a primit 10.559 de cereri de soluționare a unor conflicte de muncă, cu 44% mai multe decât în 2024.
Aceste cereri au inclus în total peste 19.000 de plângeri individuale, deoarece aceeași persoană poate invoca mai multe încălcări ale legislației într-un singur dosar.
Concedierile nedrepte au reprezentat aproximativ 17% din totalul plângerilor înregistrate de WRC, fiind una dintre cele mai frecvente categorii după disputele privind salariile.
Specialiștii în dreptul muncii citați de presa irlandeză spun că una dintre schimbările importante din ultimii ani este accesul mult mai ușor al angajaților la informații juridice.
Instrumentele bazate pe inteligență artificială, inclusiv ChatGPT și alte sisteme similare, pot explica legislația, pot sugera argumente și pot ajuta la redactarea unei plângeri sau a unei declarații.
Acest lucru nu înseamnă că inteligența artificială este cauza directă a creșterii tuturor plângerilor pentru concediere nedreaptă.
Există și alți factori care pot contribui, inclusiv o mai bună cunoaștere a drepturilor angajaților, costul ridicat al vieții, restructurările din companii și faptul că tot mai mulți angajați sunt dispuși să conteste deciziile angajatorilor.
Totuși, practicienii în dreptul muncii observă că AI reduce semnificativ bariera inițială pentru o persoană care vrea să afle dacă ar putea avea un caz.
Un angajat care în trecut ar fi trebuit să consulte imediat un avocat sau un sindicat poate acum introduce detaliile situației într-un instrument AI și poate primi în câteva secunde o explicație despre concediere, procedurile disciplinare sau drepturile sale.
Această accesibilitate poate determina mai mulți oameni să meargă mai departe cu o plângere către WRC.
Există însă și riscuri serioase.
WRC a publicat propriile instrucțiuni privind folosirea inteligenței artificiale în pregătirea dosarelor și avertizează că informațiile generate de astfel de instrumente pot fi incorecte, incomplete sau pur și simplu inventate.
Au existat deja cazuri în care persoane au depus documente în fața WRC care conțineau referințe juridice inexistente sau citate greșite, aparent generate de inteligența artificială.
WRC spune clar că responsabilitatea pentru orice document depus aparține persoanei care îl transmite, chiar dacă textul a fost redactat cu ajutorul unui instrument AI.
Aceasta înseamnă că un angajat nu poate invoca faptul că „așa a spus ChatGPT” dacă informațiile juridice folosite într-un dosar sunt greșite.
Instituția recomandă verificarea legislației și a deciziilor citate și avertizează împotriva folosirii AI ca înlocuitor pentru consilierea juridică.
WRC are acum și un rol suplimentar în supravegherea folosirii inteligenței artificiale la locul de muncă, în contextul aplicării Regulamentului european privind inteligența artificială.
Sistemele AI utilizate pentru recrutare, evaluarea angajaților, alocarea sarcinilor, monitorizarea performanței, promovări sau decizii privind încetarea contractelor de muncă pot intra sub reguli speciale.
Unele dintre aceste sisteme sunt considerate cu risc ridicat și trebuie să respecte cerințe stricte privind transparența, verificarea și controlul uman.
Angajații pot depune deja plângeri la WRC atunci când consideră că folosirea AI într-o decizie de angajare sau concediere a dus la discriminare, încălcarea drepturilor lor sau o concediere nedreaptă.
Utilizarea AI de către angajatori poate deveni astfel o parte tot mai importantă a viitoarelor litigii de muncă.
De exemplu, dacă o companie folosește un sistem automat pentru evaluarea performanței și apoi concediază un angajat pe baza rezultatului produs de acel sistem, angajatul poate contesta atât procedura urmată, cât și modul în care a fost luată decizia.
Legislația irlandeză privind concedierea nedreaptă nu permite unui angajator să se bazeze pur și simplu pe o concluzie automată fără să respecte procedurile normale.
Angajatorul trebuie, în general, să poată demonstra că a existat un motiv justificat pentru concediere și că procedura a fost corectă.
În cazurile disciplinare, acest lucru poate presupune informarea angajatului despre acuzații, posibilitatea de a răspunde, o investigație adecvată și o decizie proporțională.
În cazul restructurărilor și concedierilor economice, angajatorul trebuie să poată demonstra că postul a fost într-adevăr eliminat și că procesul nu a fost folosit pentru a îndepărta pur și simplu o anumită persoană.
Creșterea numărului de plângeri pune însă o presiune tot mai mare asupra WRC.
În 2025, numărul cererilor a crescut puternic, în timp ce numărul audierilor programate a scăzut.
Specialiștii în dreptul muncii au avertizat că, în unele cazuri, părțile pot aștepta aproximativ șase luni până la primul termen de audiere.
Pentru angajați, creșterea accesului la informație înseamnă că este mai ușor ca niciodată să afle ce drepturi au.
Pentru angajatori, însă, această schimbare înseamnă că deciziile privind concedierile trebuie documentate și justificate mult mai atent.
Iar inteligența artificială începe să apară de ambele părți ale conflictului: angajații o folosesc pentru a înțelege și contesta deciziile, iar companiile o folosesc tot mai mult pentru recrutare, monitorizarea performanței și managementul personalului.
Creșterea spectaculoasă a plângerilor din ultimul an sugerează că această combinație va deveni o problemă tot mai importantă pentru piața muncii din Irlanda.