Știrile dimineții Irlanda 16 iunie 2026

Copiii care au nevoie de consultații, investigații sau intervenții chirurgicale în cadrul Children’s Health Ireland (CHI) continuă să aștepte prea mult pentru a primi îngrijiri medicale, potrivit unui nou audit intern realizat de HSE. Raportul identifică mai multe probleme care afectează sistemul, de la liste de așteptare gestionate necorespunzător până la lipsa personalului și capacitatea insuficientă a spitalelor.

Documentul a fost publicat luni și a fost comandat de ministrul Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill. Auditul analizează modul în care sunt administrate listele de așteptare în cadrul principalelor servicii pediatrice din Irlanda și formulează recomandări pentru reducerea întârzierilor care afectează mii de familii.

Raportul apare la aproape un an după moartea lui Harvey Morrison Sherratt, băiatul de nouă ani care a decedat în iulie 2025 după ce fusese eliminat de pe o listă de așteptare pentru o intervenție chirurgicală importantă fără ca familia sa să fie informată. Cazul a atras atenția publicului asupra modului în care sunt gestionate listele de așteptare din sistemul pediatric.

Potrivit auditorilor, problema nu este rezultatul unei singure erori, ci reflectă dificultăți structurale care afectează de mai mulți ani serviciile medicale dedicate copiilor.

Mii de copii așteaptă peste termenele recomandate

Auditul a analizat mai multe specialități, inclusiv ortopedia, chirurgia coloanei vertebrale, urologia și medicina respiratorie.

Concluziile arată că numeroși copii sunt consultați sau tratați după depășirea termenelor considerate adecvate din punct de vedere clinic. Principalele cauze sunt lipsa personalului medical și capacitatea limitată a unităților sanitare.

Auditorii au constatat că informațiile din listele de așteptare sunt adesea incomplete sau inconsistente, ceea ce îngreunează monitorizarea corectă a pacienților și planificarea activității medicale.

Raportul vorbește despre probleme sistemice persistente în administrarea listelor de așteptare și în procesele de supraveghere și control.

Cu toate acestea, documentul precizează că nu au fost găsite dovezi clare care să indice tratamente preferențiale sau acces inegal la servicii medicale.

Autorii auditului au identificat însă deficiențe importante în modul în care sunt urmărite și gestionate datele pacienților, ceea ce poate afecta eficiența întregului sistem.

Familiile reclamă comunicarea slabă și lipsa de transparență

Pe lângă auditul intern, HSE a comandat și o evaluare separată bazată pe discuții cu pacienți, familii și angajați ai Children’s Health Ireland.

La această analiză au participat 126 de familii, care au descris experiențe marcate de perioade lungi de așteptare, comunicare insuficientă și dificultăți în obținerea informațiilor despre stadiul dosarelor medicale.

Mulți părinți au spus că întârzierile au avut efecte semnificative asupra sănătății copiilor și asupra vieții de familie.

Raportul arată că nemulțumirile nu sunt legate doar de durata așteptării, ci și de lipsa unor explicații clare privind motivele întârzierilor sau poziția copiilor pe liste.

Pentru multe familii, incertitudinea a devenit aproape la fel de dificilă ca problema medicală în sine.

Datele analizate pentru luna octombrie a anului trecut arată că 73% dintre copiii aflați pe listele de așteptare pentru consultații în ambulatoriu au depășit termenul clinic recomandat.

În cazul copiilor care aveau nevoie de internare și fuseseră încadrați la categoria urgentă, 67% au așteptat mai mult decât limita recomandată de 28 de zile.

Aceste cifre evidențiază amploarea presiunii existente asupra serviciilor pediatrice.

Problemele de spațiu continuă să afecteze sistemul

Auditul atrage atenția și asupra lipsei infrastructurii necesare pentru a răspunde cererii actuale.

Potrivit raportului, spațiile disponibile nu permit extinderea rapidă a activității medicale, iar această situație contribuie direct la creșterea listelor de așteptare.

Auditorii au analizat și modul în care sunt utilizate fondurile suplimentare alocate pentru reducerea întârzierilor. Ei au concluzionat că gestionarea unor programe finanțate special pentru scurtarea listelor de așteptare este încă insuficient dezvoltată, ceea ce reduce eficiența investițiilor realizate.

Raportul ridică și întrebări privind viitorul rol al serviciilor private în cadrul noului Spital Național pentru Copii, proiect care urmează să devină centrul principal al îngrijirii pediatrice din Irlanda.

Autorii documentului consideră că sunt necesare clarificări suplimentare privind modul în care vor funcționa aceste servicii după deschiderea noului spital.

HSE și CHI promit reforme și schimbări

Conducerea HSE a transmis că recomandările auditului sunt analizate la nivel național și vor fi integrate în planurile de reformă.

Directorul executiv al HSE, Anne O’Connor, a declarat că instituția examinează concluziile raportului și măsurile necesare pentru îmbunătățirea serviciilor.

La rândul său, directorul executiv al Children’s Health Ireland, Lucy Nugent, a recunoscut că organizația trebuie să îmbunătățească comunicarea cu familiile și să reducă timpii de așteptare.

Potrivit acesteia, CHI lucrează deja la un program de 32 de reforme. Dintre acestea, 20 sunt fie finalizate, fie implementate parțial.

Raportul notează că au existat și progrese în anumite domenii. În unele specialități, timpul mediu de așteptare a scăzut, iar numărul copiilor consultați a crescut comparativ cu perioadele anterioare.

Totuși, aceste îmbunătățiri nu au fost suficiente pentru a elimina problemele structurale identificate de auditori.

Pentru multe familii, listele de așteptare continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări ale sistemului medical irlandez. Publicarea auditului oferă cea mai detaliată imagine de până acum asupra dificultăților existente și pune presiune asupra autorităților să accelereze reformele promise. În lunile următoare, atenția se va concentra asupra modului în care recomandările raportului vor fi transformate în schimbări concrete pentru copiii care încă așteaptă tratamente și consultații esențiale.

Guvernul irlandez urmează să discute marți un set de măsuri care ar putea schimba semnificativ piața închirierilor turistice și ar putea readuce mii de locuințe pe piața închirierilor pe termen lung.

Ministrul Locuințelor, James Browne, va prezenta Cabinetului planurile pentru introducerea unui registru național al proprietăților închiriate pe termen scurt, un proiect amânat de mai multe ori în ultimele luni. Noile reguli îi vor obliga pe proprietarii care oferă cazare prin platforme precum Airbnb să se înregistreze la Fáilte Ireland și să respecte cerințele de urbanism aplicabile.

Măsura este considerată una dintre principalele inițiative ale Guvernului în încercarea de a reduce presiunea de pe piața locuințelor, într-un moment în care găsirea unei chirii accesibile rămâne una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Irlanda.

Autoritățile estimează că mii de proprietăți utilizate în prezent pentru închirieri turistice ar putea reveni pe piața rezidențială în următorii ani.

În luna februarie, Guvernul a aprobat în principiu limitarea închirierilor pe termen scurt în localitățile cu peste 20.000 de locuitori. Pragul este mai ridicat decât cel analizat inițial, care viza localitățile cu peste 10.000 de locuitori.

Proprietarii vor trebui să se înregistreze la Fáilte Ireland

Noul sistem va acoperi orice tip de cazare oferită contra cost pentru perioade de până la 21 de nopți consecutive.

Regulile se vor aplica atât proprietăților închiriate integral, cât și camerelor oferite spre închiriere în locuințe private.

Pentru a putea opera legal, proprietarii vor trebui să fie înregistrați într-un registru gestionat de Fáilte Ireland. În plus, acolo unde este necesar, vor trebui să demonstreze că dețin autorizațiile de urbanism corespunzătoare.

Guvernul consideră că lipsa unui sistem centralizat a făcut dificilă monitorizarea reală a pieței închirierilor turistice. În prezent, autoritățile locale întâmpină dificultăți în identificarea tuturor proprietăților utilizate exclusiv pentru turiști.

Prin introducerea registrului, statul urmărește să obțină o imagine mai clară asupra dimensiunii fenomenului și să verifice dacă proprietățile respectă regulile existente.

Proiectul ar fi trebuit să intre deja în vigoare. Potrivit normelor europene, registrul trebuia să devină operațional până la 20 mai. Totuși, divergențele dintre Department of Housing și Department of Tourism au întârziat implementarea.

Aproape 29.000 de locuințe sunt folosite pentru închirieri turistice

Un raport comandat de Housing Agency și care urmează să fie prezentat Cabinetului oferă o imagine detaliată a pieței.

Documentul estimează că în Irlanda există în prezent 28.903 proprietăți disponibile pentru închirieri pe termen scurt.

Datele au fost obținute folosind informații publice de pe Airbnb, utilizate ca indicator pentru întreaga piață a închirierilor turistice.

Raportul arată că aproximativ 40% dintre aceste proprietăți sunt concentrate în orașe. Dublinul deține cea mai mare pondere, cu 9.186 de unități, reprezentând aproape o treime din totalul național.

Cifrele sunt urmărite cu atenție de autorități deoarece apar într-un context în care oferta de locuințe disponibile pentru chirii pe termen lung rămâne foarte redusă în multe zone ale țării.

În marile orașe, inclusiv în Dublin, concurența pentru fiecare proprietate disponibilă este intensă, iar nivelul chiriilor continuă să reprezinte o provocare pentru numeroase familii și lucrători.

Pentru mulți români stabiliți în Irlanda, găsirea unei locuințe a devenit una dintre cele mai dificile etape ale mutării sau schimbării locului de muncă. Din acest motiv, orice măsură care ar putea crește oferta de locuințe este urmărită cu interes.

Guvernul vrea să aducă mai multe locuințe pe piața chiriilor

James Browne le va transmite colegilor din Cabinet că prioritatea Guvernului trebuie să fie recuperarea locuințelor pentru piața rezidențială și nu extinderea utilizării lor în scop turistic.

Potrivit surselor guvernamentale, strategia propusă ar limita semnificativ posibilitatea obținerii unor noi aprobări pentru închirieri turistice în orașe și în localitățile mari.

Autoritățile locale ar urma să primească atribuții suplimentare pentru analizarea cererilor și aplicarea regulilor.

Department of Housing estimează de mai mulți ani că până la 12.000 de proprietăți ar putea reveni pe piața închirierilor clasice dacă noile măsuri vor fi aplicate integral.

Această estimare este contestată de unele organizații din industria turismului, însă Guvernul susține că impactul asupra pieței locuințelor ar putea fi semnificativ.

Susținătorii reformei argumentează că în multe zone există apartamente și case care funcționează aproape exclusiv ca unități turistice, în timp ce localnicii întâmpină dificultăți în găsirea unei locuințe.

Perioadă de tranziție pentru proprietarii afectați

Una dintre cele mai sensibile teme din negocierile dintre ministere a fost perioada de tranziție care va fi acordată proprietarilor.

În ultimele luni, miniștrii nu au reușit să ajungă rapid la un acord privind modul în care vor fi tratate proprietățile deja utilizate pentru închirieri turistice.

Ministrul Turismului, Peter Burke, a sugerat recent că proprietarii care desfășoară această activitate de peste șapte ani ar putea beneficia de un mecanism administrativ special pentru regularizarea situației lor.

De asemenea, a fost discutată posibilitatea unei perioade de grație de doi ani înainte ca toate noile reguli să fie aplicate integral.

Guvernul încearcă astfel să evite o tranziție bruscă și să reducă impactul asupra sectorului turistic, în special în zonele unde oferta de cazare depinde într-o măsură importantă de proprietățile listate pe platforme online.

Implementarea registrului este așteptată în luna decembrie, însă calendarul depinde de adoptarea legislației necesare în Oireachtas.

Dacă proiectul va primi aprobarea finală, Irlanda va avea pentru prima dată un sistem național de monitorizare a închirierilor turistice, iar efectele sale asupra pieței locuințelor vor fi urmărite atent atât de autorități, cât și de chiriașii care speră de ani de zile la o ofertă mai mare și la prețuri mai accesibile.

Încrederea publicului în presă rămâne mai mare în Irlanda decât în multe alte state occidentale, însă tendința generală este una de scădere.

Un nou raport publicat de autoritatea irlandeză pentru media, Coimisiún na Meán, arată că irlandezii au în continuare mai multă încredere în știri decât cetățenii din Marea Britanie, Statele Unite sau media europeană, însă tot mai multe persoane spun că evită în mod activ informațiile de actualitate.

Datele provin din ediția irlandeză a Digital News Report și oferă o imagine detaliată asupra modului în care oamenii consumă și percep informația într-o perioadă marcată de rețele sociale, inteligență artificială și preocupări tot mai mari legate de dezinformare.

Raportul evidențiază că nivelul general de încredere în știri în Irlanda este de 40%, peste media europeană de 36%, peste Marea Britanie, unde nivelul este de 31%, și mult peste Statele Unite, unde doar 26% dintre respondenți spun că au încredere în informațiile prezentate de mass-media.

Totuși, cifrele arată și o realitate mai puțin optimistă: 58% dintre participanți au declarat că nu au încredere în știri în general.

În plus, diferențele dintre generații sunt semnificative. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani manifestă cel mai redus nivel de încredere, în timp ce persoanele de peste 65 de ani continuă să aibă o relație mult mai stabilă cu presa tradițională.

Tinerii sunt tot mai sceptici față de informațiile din spațiul public

Potrivit studiului, doar 33% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani spun că au încredere în știri. În rândul celor de peste 65 de ani, procentul ajunge la 52%.

Diferența reflectă schimbările majore produse în ultimul deceniu în modul în care oamenii consumă informația. Generațiile mai tinere folosesc într-o măsură mult mai mare platformele sociale, unde știrile circulă alături de opinii personale, conținut de divertisment și informații neverificate.

Raportul arată că 51% dintre respondenți au încredere în sursele de știri pe care le aleg și le urmăresc în mod obișnuit. În schimb, doar 42% spun că au încredere în „majoritatea știrilor”.

În cazul informațiilor descoperite prin motoarele de căutare, nivelul de încredere scade la 31%, semn că mulți utilizatori fac diferența între sursele consacrate și conținutul găsit întâmplător online.

Rețelele sociale rămân populare, dar nu sunt considerate surse credibile

Una dintre cele mai interesante concluzii ale raportului privește relația dintre popularitate și încredere.

Facebook continuă să fie cea mai folosită platformă pentru accesarea știrilor în Irlanda. Aproximativ o treime dintre participanți au declarat că folosesc rețeaua pentru a se informa.

Pe locurile următoare se află YouTube, Instagram, TikTok și platforma X.

Cu toate acestea, încrederea în informațiile întâlnite pe rețelele sociale este foarte redusă. Doar 16% dintre respondenți spun că au încredere în știrile pe care le găsesc pe aceste platforme.

Rezultatul sugerează că mulți utilizatori folosesc Facebook sau alte rețele pentru a descoperi subiecte de interes, însă preferă să verifice informațiile în publicații consacrate înainte de a le considera credibile.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, concluzia este relevantă. Numeroși români urmăresc actualitatea locală prin grupuri Facebook, pagini comunitare și distribuiri între prieteni. Raportul arată însă că publicul devine tot mai atent la proveniența informației și la credibilitatea sursei.

Inteligența artificială stârnește și mai puțină încredere

Creșterea utilizării instrumentelor bazate pe inteligență artificială nu s-a tradus, deocamdată, într-un nivel ridicat de încredere din partea publicului.

Doar 14% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în știrile generate de chatboturi sau alte sisteme de inteligență artificială.

Rezultatul vine într-un moment în care tot mai multe companii media experimentează utilizarea AI pentru redactarea unor materiale, realizarea rezumatelor sau personalizarea conținutului.

În același timp, apar tot mai multe întrebări legate de verificarea informațiilor, transparență și responsabilitatea editorială.

Specialiștii din domeniu avertizează că utilizarea tehnologiei poate aduce beneficii importante, însă rolul jurnaliștilor și al verificării independente a informațiilor rămâne esențial.

Aproape jumătate dintre irlandezi evită știrile

Un alt semnal important din raport este creșterea numărului de persoane care aleg să evite știrile.

Aproape jumătate dintre respondenți, mai exact 47%, au declarat că încearcă în mod activ să se țină departe de informațiile de actualitate. Anul trecut procentul era de 41%.

Fenomenul nu este specific doar Irlandei și a fost observat în numeroase țări europene.

Experții explică această tendință prin oboseala informațională, volumul mare de știri negative și sentimentul că evenimentele prezentate în presă sunt prea numeroase sau prea greu de influențat la nivel individual.

În paralel, preocupările privind informațiile false continuă să crească. Potrivit studiului, 71% dintre participanți spun că sunt îngrijorați de dificultatea de a distinge între informațiile reale și cele false în mediul online. Procentul este mai mare decât anul trecut.

Tot mai mulți oameni plătesc pentru acces la știri

În ciuda provocărilor, raportul indică și un semn pozitiv pentru industria media.

În prezent, 22% dintre persoanele din Irlanda plătesc pentru acces la conținut jurnalistic. În 2016, procentul era de doar 9%.

Mulți dintre cei care aleg un abonament spun că doresc acces la materiale pe care nu le găsesc gratuit în altă parte. Alții consideră că susținerea jurnalismului profesionist este importantă pentru societate.

Raportul evidențiază și rolul important al serviciilor publice de media. Aproximativ 42% dintre respondenți consideră că acestea au un impact pozitiv asupra vieții lor, în timp ce doar 20% le percep negativ.

Comentând rezultatele, comisarul pentru dezvoltarea media din cadrul Coimisiún na Meán, Rónán Ó Domhnaill, a subliniat că interesul publicului pentru informație rămâne ridicat, chiar dacă nivelul de încredere este supus unor presiuni tot mai mari.

Datele sugerează că publicul irlandez continuă să caute surse credibile și jurnalism de calitate, într-un peisaj media în care rețelele sociale, algoritmii și inteligența artificială schimbă rapid modul în care oamenii descoperă și consumă știrile. Pentru publicațiile care investesc în verificarea informațiilor și în conținut original, această tendință ar putea deveni tot mai importantă în anii următori.

Un bărbat aflat în jurul vârstei de 70 de ani a murit după ce a fost lovit de un tramvai Luas pe Marlborough Street, în centrul Dublinului. Accidentul s-a produs luni seară, puțin după ora 19:00, iar echipajele de urgență au intervenit rapid la fața locului.

Potrivit informațiilor transmise de Garda, bărbatul a fost declarat decedat la locul accidentului. Nicio altă persoană nu a fost rănită în urma incidentului.

Evenimentul a provocat perturbări temporare în circulația transportului public din centrul capitalei, serviciile Luas de pe Linia Verde fiind suspendate pentru mai multe ore între St Stephen’s Green și Dominick Street.

Accidentul readuce în atenție siguranța în una dintre cele mai aglomerate zone ale Dublinului, traversată zilnic de mii de pietoni, navetiști și turiști.

Circulația Luas a fost întreruptă pentru mai multe ore

După producerea accidentului, zona de pe Marlborough Street a fost izolată pentru a permite intervenția serviciilor de urgență și desfășurarea cercetărilor.

Operatorul rețelei Luas a suspendat temporar circulația pe o parte a Liniei Verzi, în timp ce Garda și specialiștii în investigarea accidentelor au analizat circumstanțele producerii tragediei.

Serviciile au fost reluate ulterior, după finalizarea primelor verificări și redeschiderea zonei pentru trafic.

Marlborough Street reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru transportul public din Dublin. Strada face legătura între mai multe zone comerciale și administrative ale orașului și este traversată constant de tramvaie, autobuze și un număr mare de pietoni.

Din acest motiv, orice incident produs aici are un impact imediat asupra circulației din centrul capitalei.

Garda cere ajutorul martorilor

An Garda Síochána a lansat un apel către persoanele care se aflau în zonă în momentul accidentului.

Anchetatorii încearcă să stabilească exact cum s-a produs incidentul și dacă există imagini sau informații care pot clarifica ultimele momente înainte de impact.

Garda îi îndeamnă pe șoferii care circulau în apropiere și pe pietonii aflați pe Marlborough Street să verifice eventualele înregistrări video pe care le dețin.

Sunt vizate inclusiv imaginile surprinse de camerele de bord ale autovehiculelor care au trecut prin zonă în intervalul în care s-a produs accidentul.

Persoanele care pot oferi detalii sunt rugate să contacteze Garda Station din Store Street, linia confidențială Garda sau orice secție Garda din țară.

Autoritățile nu au făcut publice până acum informații suplimentare despre identitatea victimei.

Siguranța în centrul Dublinului rămâne o preocupare constantă

Rețeaua Luas este una dintre cele mai utilizate forme de transport public din Irlanda. În fiecare an, milioane de călători folosesc cele două linii care traversează Dublinul, iar majoritatea călătoriilor se desfășoară fără incidente.

Totuși, zonele unde traseul tramvaiului se intersectează cu fluxuri mari de pietoni necesită o atenție sporită, mai ales în centrul orașului.

Marlborough Street, O’Connell Street, Abbey Street și alte artere din apropiere sunt printre cele mai aglomerate spații urbane din capitală. În anumite momente ale zilei, trotuarele și trecerile pietonale sunt extrem de circulate, iar tramvaiele trec la intervale scurte.

Autoritățile reamintesc periodic că pietonii trebuie să fie atenți la semnalizarea rutieră și la apropierea tramvaielor, care circulă silențios și pot fi observate mai greu în zonele aglomerate.

Accidentul de luni seară a provocat un nou val de reacții în rândul locuitorilor din Dublin, mulți exprimându-și regretul față de pierderea unei vieți omenești într-o zonă atât de frecventată.

Pe măsură ce Garda continuă să analizeze circumstanțele producerii tragediei, autoritățile speră că mărturiile celor care au fost martori sau imaginile surprinse în zonă vor ajuta la stabilirea cu exactitate a modului în care s-a produs accidentul.

Guvernul irlandez analizează posibilitatea majorării pragului de venit de la care angajații încep să plătească impozitul de 40%, una dintre măsurile fiscale aflate pe masa discuțiilor înaintea pregătirii Bugetului 2027.

Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Simon Harris, în cadrul reuniunii anuale a Dialogului Economic Național desfășurate la Dublin Castle, unde s-au întâlnit reprezentanți ai sindicatelor, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor comunitare.

Tema este importantă pentru sute de mii de angajați din Irlanda, inclusiv pentru mulți români care lucrează în țară, deoarece pragul de intrare în cota superioară de impozitare a rămas neschimbat la 44.000 de euro în bugetul anterior, în timp ce salariile au continuat să crească în numeroase sectoare.

Potrivit lui Simon Harris, o majorare a acestui prag ar permite angajaților să păstreze o parte mai mare din creșterile salariale obținute în ultimii ani și ar contribui la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor.

Presiunea inflației și costul vieții revin în centrul discuțiilor

Pregătirile pentru Bugetul 2027 au loc într-un context economic diferit față de cel din urmă cu câțiva ani. Costurile energiei continuă să pună presiune asupra bugetelor familiale, iar inflația rămâne peste nivelul dorit de autorități.

În acest context, Executivul încearcă să găsească un echilibru între măsurile de sprijin pentru populație și necesitatea menținerii unor finanțe publice sustenabile.

Ministrul pentru Cheltuieli Publice, Jack Chambers, a declarat că viitoarele negocieri privind salariile din sectorul public vor fi dificile și a avertizat că există limite clare în privința cheltuielilor pe care statul și le poate permite.

Potrivit acestuia, Guvernul dorește să protejeze populația de impactul costului vieții, însă fără a introduce măsuri temporare care ar putea deveni prea costisitoare pe termen lung.

Chambers a precizat că sprijinirea muncii și a celor care muncesc va reprezenta una dintre prioritățile principale ale bugetului, alături de investițiile în infrastructură și locuințe.

Într-un interviu acordat postului public, ministrul a confirmat că va exista un pachet fiscal destinat angajaților și că detaliile privind spațiul bugetar disponibil vor fi prezentate în cadrul declarației economice de vară.

Reducerea costului serviciilor publice rămâne pe agenda coaliției

La aceeași reuniune, Taoiseach-ul Micheál Martin a indicat câteva dintre domeniile care vor continua să primească atenție în perioada următoare.

Printre acestea se numără reducerea costurilor pentru îngrijirea copiilor, combaterea sărăciei în rândul copiilor, sprijinirea sectorului dedicat persoanelor cu dizabilități și accelerarea investițiilor în infrastructură.

Martin a subliniat că simpla reducere a costului serviciilor de îngrijire a copiilor nu este suficientă. Guvernul urmărește și creșterea numărului de locuri disponibile, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor pentru personalul care lucrează în acest sector.

Mesajul transmis de liderii coaliției este că următorul buget trebuie să răspundă atât problemelor imediate ale populației, cât și provocărilor pe termen lung care se profilează pentru economia irlandeză.

Printre acestea se numără îmbătrânirea populației, necesitatea reducerii emisiilor de carbon, digitalizarea economiei și schimbările geopolitice care afectează comerțul internațional.

Sindicatele cer indexarea pragurilor de impozitare

Reprezentanții sindicatelor au venit la Dialogul Economic Național cu propriile propuneri și critici la adresa politicilor guvernamentale.

Owen Reidy, liderul Irish Congress of Trade Unions, a cerut indexarea pragurilor fiscale în funcție de inflație și de evoluția salariilor.

Potrivit acestuia, fără ajustarea anuală a pragurilor, tot mai mulți angajați ajung să plătească impozitul de 40% chiar dacă puterea lor reală de cumpărare nu crește în același ritm.

Reidy susține că pragurile fiscale ar trebui majorate cu aproximativ 7% pentru a reflecta evoluția costului vieții și a salariilor.

Sindicatele solicită, de asemenea, măsuri suplimentare pentru reducerea costurilor transportului public și ale serviciilor de îngrijire a copiilor, precum și un nou sprijin direcționat pentru facturile la energie.

Liderul sindical consideră că eventualele ajutoare ar trebui să fie concentrate asupra persoanelor și familiilor care resimt cel mai puternic presiunea financiară, nu distribuite uniform către toate gospodăriile.

În același timp, ICTU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a finanțelor publice de încasările din impozitul pe profit plătit de marile companii multinaționale.

Economiile populației și investițiile, o nouă prioritate

Pe lângă modificările fiscale pentru angajați, Guvernul lucrează și la măsuri care să încurajeze economisirea și investițiile realizate de populație.

Simon Harris a confirmat că Executivul pregătește un mecanism fiscal avantajos pentru economii și investiții, care ar putea fi inclus în Bugetul 2027.

Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu la nivel european prin care autoritățile încearcă să stimuleze participarea populației la piețele de capital și să mobilizeze o parte din economiile aflate în conturi bancare.

În paralel, Guvernul urmează să primească în această săptămână informații actualizate privind noua taxă pentru proprietățile degradate, care va fi colectată de Revenue. Autoritățile consideră că noul sistem va permite o aplicare mai eficientă a acestei taxe și va crește gradul de conformare.

În fața participanților la reuniune, Micheál Martin a vorbit și despre impactul inteligenței artificiale asupra economiei. Taoiseach-ul a afirmat că Irlanda trebuie să urmărească trei obiective majore: creșterea productivității, îmbunătățirea serviciilor publice și accelerarea progresului în domenii precum cercetarea și medicina.

Reprezentanții mediului de afaceri au transmis, la rândul lor, că Irlanda trebuie să investească mai mult în formarea profesională și în dezvoltarea competențelor necesare într-o economie tot mai influențată de tehnologiile bazate pe inteligență artificială.

Cu mai puțin de patru luni înainte de prezentarea Bugetului 2027, discuțiile dintre Guvern, sindicate și angajatori intră într-o etapă decisivă. Pentru angajații din Irlanda, una dintre cele mai urmărite decizii rămâne cea privind pragul de intrare în cota de 40%, o modificare care ar putea avea un impact direct asupra veniturilor lunare ale multor familii.