Forțele de Apărare ale Irlandei au început să reducă sau să amâne o serie de cheltuieli, de la rațiile militarilor până la modernizarea unor sisteme ale Marinei și achiziția unei noi flote de elicoptere, după ce Departamentului Apărării i s-a cerut să găsească economii de 12 milioane de euro în următorul an.
Măsurile fac parte dintr-un efort mai larg al Guvernului de a acoperi depășiri de cheltuieli în alte zone ale administrației. Potrivit informațiilor publicate de The Irish Times, Departamentul Apărării trebuie să contribuie cu 12 milioane de euro la o reducere de 466 de milioane de euro aplicată la nivelul departamentelor guvernamentale, în contextul presiunilor bugetare generate de cheltuielile din educație.
Printre măsurile deja resimțite se numără reducerea cheltuielilor pentru hrană și rații. Unităților militare li s-a cerut să limiteze costurile, iar surse militare citate de presa irlandeză afirmă că, în practică, aproape toate cheltuielile care nu sunt considerate esențiale pentru funcționarea imediată au fost puse sub presiune.
Impactul nu se limitează însă la cheltuielile curente. Mai multe proiecte de modernizare a Marinei au fost amânate. Un program pentru instalarea unor sisteme radar maritime pe nave a fost pus în așteptare, situație care a provocat îngrijorare în rândul unor ofițeri, în special pe fondul preocupărilor europene privind dronele și securitatea infrastructurii maritime.
Lipsa unor sisteme radar maritime adecvate figurează deja între riscurile strategice identificate pentru Forțele de Apărare. A fost amânat și un program de înlocuire a tunurilor de 20 mm de pe nave cu sisteme mai moderne, ghidate prin radar, alături de alte proiecte destinate îmbunătățirii capacităților Marinei.
Presiunea asupra cheltuielilor afectează și Corpul Aerian. Planul de achiziție a unei noi flote de elicoptere din categoria „super medium”, aparate mai mari destinate unor misiuni complexe de transport și sprijin, a fost de asemenea întârziat.
Situația contrastează cu planurile de investiții anunțate de Guvern în ultimul an. Bugetul pentru apărare pe 2026 a fost stabilit la aproximativ 1,5 miliarde de euro, cu 145 de milioane de euro, sau 11%, peste nivelul din 2025. Guvernul a prezentat atunci această alocare drept cea mai mare din istoria statului, incluzând 300 de milioane de euro pentru investiții de capital.
Planul Național de Dezvoltare pentru apărare prevede, la rândul său, investiții de aproximativ 1,7 miliarde de euro între 2026 și 2030. Printre obiective se află modernizarea capacităților terestre, aeriene și maritime, achiziția de echipamente noi și extinderea efectivelor Forțelor de Apărare.
Reducerea de acum nu înseamnă însă oprirea tuturor programelor militare. Irlanda tocmai a semnat cu Franța comanda pentru cinci sisteme radar militare mobile cu rază lungă de acțiune produse de Thales. Primele echipamente sunt așteptate în 2027, iar Guvernul estimează că Irlanda va putea avea o imagine completă a traficului din propriul spațiu aerian până la sfârșitul lui 2028. Programul este estimat la până la aproximativ 500 de milioane de euro.
Radarul aerian cu rază lungă de acțiune și proiectul radarului maritim sunt însă componente diferite. Primul urmărește în principal spațiul aerian și continuă după semnarea comenzii cu Franța, în timp ce dezvoltarea capacităților radar pentru nave este printre proiectele afectate de actualele restricții de cheltuieli.
Departamentul Apărării ar fi putut acoperi o parte din economiile cerute prin reducerea cheltuielilor salariale, dar oficialii au avertizat că o asemenea variantă ar intra în contradicție cu obiectivul de extindere a efectivelor militare. Guvernul și-a propus creșterea Forțelor de Apărare la 11.500 de membri, într-un moment în care recrutarea și păstrarea personalului rămân probleme importante.
Documentele Departamentului Apărării avertizează că reducerea cheltuielilor va pune presiune suplimentară asupra programului de reformă a Forțelor de Apărare și va limita capacitatea instituției de a răspunde unor nevoi operaționale neprevăzute. În practică, Irlanda se află astfel într-o situație neobișnuită: investește sume record în modernizarea apărării pe termen mediu, dar este obligată simultan să reducă unele cheltuieli și să amâne proiecte deja planificate.
