Organizațiile care sprijină migranții și combat rasismul le cer politicienilor irlandezi să evite declarațiile care îi dezumanizează pe solicitanții de azil, după agresarea gravă a unui bărbat fără adăpost în centrul Dublinului.
Victima, identificată doar ca Hussein, este originară din Somalia și a venit în Irlanda pentru a solicita protecție internațională.
El spune că a fost atacat fără avertisment, din spate, de un grup format din până la șase bărbați, în timp ce mergea pe Parnell Street, la sfârșitul lunii iunie.
Bărbatul a suferit o fractură de maxilar, o fractură nazală, a pierdut trei dinți din față și a rămas cu răni și vânătăi grave la nivelul feței.
Potrivit relatării sale, atacatorii l-au lovit în mod repetat în zona capului și a feței cu un obiect contondent.
Telefonul și banii nu i-au fost furați.
Garda de la Mountjoy investighează cazul, însă nu a anunțat până acum identificarea sau arestarea unor suspecți.
„Nu pot explica de ce am fost atacat”
Hussein a declarat că nu îi cunoștea pe bărbații care l-au atacat și că nu avusese anterior niciun conflict cu aceștia.
El crede că agresorii erau irlandezi, dar spune că nu își amintește suficiente detalii pentru a-i putea descrie cu precizie.
Bărbatul a relatat că grupul a venit din spatele său și l-a atacat fără să îi ofere vreo explicație.
Faptul că atacatorii nu i-au luat telefonul sau banii a ridicat întrebări privind motivul agresiunii.
Nu există însă, în acest moment, o concluzie publică a Garda potrivit căreia incidentul a fost motivat de rasism.
Hussein a spus că îi place Irlanda și că nu înțelege de ce a fost atacat.
El continuă să sufere dureri puternice și are dificultăți în a vorbi și a dormi din cauza rănilor.
Organizația antirasism consideră că atacul are caracteristicile unei infracțiuni motivate de ură
Shane O’Curry, directorul Irish Network Against Racism, a descris agresiunea drept un atac violent și neprovocat.
El consideră că incidentul prezintă toate caracteristicile unei infracțiuni rasiste motivate de ură.
Această evaluare aparține organizației și nu reprezintă o clasificare oficială anunțată de Garda.
O’Curry a atras atenția și asupra vulnerabilității deosebite a victimei.
Hussein a fugit dintr-o țară afectată de violență politică, a ajuns în Irlanda pentru a cere protecție și se afla fără adăpost în momentul atacului.
Pe lângă rănile fizice, organizația avertizează că agresiunea poate avea efecte psihologice grave asupra unei persoane care a trecut deja prin strămutare și nesiguranță.
Creștere a discursului ostil față de comunitatea somaleză
Irish Network Against Racism afirmă că platforma sa pentru raportarea incidentelor rasiste a observat o creștere a discursului ostil și a atacurilor îndreptate împotriva persoanelor din comunitatea somaleză.
Organizația monitorizează incidente relatate de victime sau martori, inclusiv abuzuri verbale, discriminare, amenințări și agresiuni.
Aceste raportări nu înlocuiesc statisticile oficiale ale Garda, dar pot evidenția fenomene care nu ajung întotdeauna în atenția poliției.
Reprezentanții organizației susțin că limbajul folosit împotriva solicitanților de azil a devenit mai dur în ultimii ani.
Potrivit acestora, formule care circulau anterior mai ales în grupuri extremiste au început să apară și în dezbaterea politică obișnuită.
Apel către politicieni
Organizațiile antirasism și cele care sprijină refugiații le cer politicienilor să discute despre imigrație fără să prezinte grupuri întregi de oameni drept amenințări sau persoane lipsite de valoare.
Apelul nu urmărește eliminarea dezbaterii despre politica de azil, capacitatea sistemului de cazare sau costurile serviciilor publice.
Reprezentanții organizațiilor spun însă că asemenea teme trebuie discutate fără generalizări și fără folosirea unui limbaj care poate alimenta ostilitatea față de persoanele vulnerabile.
Shane O’Curry a avertizat că discursul public toxic, combinat cu condițiile grele în care trăiesc unii solicitanți de protecție, poate crea o situație periculoasă.
Persoanele rămase pe străzi sunt mai expuse atacurilor și au mai puține posibilități de a se proteja.
Persoanele fără adăpost, mai vulnerabile
John Lannon, directorul organizației Doras din Limerick, a declarat că tot mai mulți refugiați și migranți sunt îngrijorați de perioadele în care trebuie să doarmă sau să petreacă timp pe străzi.
Persoanele care ajung recent în Irlanda pot să nu cunoască zonele orașului, serviciile de sprijin sau modalitățile prin care pot cere ajutor.
Lipsa unei locuințe le poate obliga să își petreacă nopțile în spații publice, unde riscul de agresiune, furt și exploatare este mai ridicat.
Pentru solicitanții de protecție internațională, vulnerabilitatea poate fi accentuată de barierele lingvistice, traumele anterioare și absența unei rețele familiale în Irlanda.
Doras susține că statul are obligația de a asigura condiții de viață care protejează sănătatea și drepturile fundamentale ale persoanelor aflate în procedura de azil.
Critici la adresa sistemului de cazare
Organizațiile critică situațiile în care solicitanții de protecție internațională rămân fără un loc de cazare oferit de stat.
În perioadele în care capacitatea sistemului a fost depășită, unele persoane au fost obligate să se bazeze pe adăposturi pentru oamenii fără locuință, organizații caritabile sau soluții improvizate.
Guvernul susține că încearcă să asigure cazare în funcție de spațiile disponibile și acordă prioritate persoanelor considerate cele mai vulnerabile.
Organizațiile pentru drepturile migranților spun însă că lipsa unui adăpost îi expune pe solicitanți unor riscuri previzibile.
În cazul lui Hussein, faptul că se afla fără locuință este considerat un element important al vulnerabilității sale.
Legătura dintre discurs și violență trebuie tratată cu atenție
Organizațiile susțin că declarațiile care îi prezintă pe solicitanții de azil drept periculoși sau nedemni de protecție pot contribui la crearea unui climat ostil.
Nu există însă dovezi publice că atacatorii lui Hussein au fost influențați de o declarație politică anume.
Răspunderea pentru agresiune le aparține persoanelor care au comis-o.
Discuția mai largă privește mediul social în care asemenea atacuri pot deveni mai probabile sau pot fi considerate acceptabile de către agresori.
Politicienii au dreptul să critice politicile de imigrație și modul în care Guvernul gestionează sistemul.
Organizațiile cer ca această critică să fie îndreptată către decizii și instituții, nu către dezumanizarea persoanelor care solicită protecție.
Garda investighează atacul
Investigația este desfășurată de agenții Garda de la Mountjoy.
Polițiștii trebuie să stabilească traseul victimei, să verifice imaginile surprinse de camerele din zonă și să identifice eventualii martori.
Parnell Street este o arteră aglomerată din centrul Dublinului, cu numeroase magazine, restaurante, stații de transport și sisteme de supraveghere.
În lipsa unei descrieri detaliate oferite de victimă, imaginile și declarațiile martorilor pot avea un rol important.
Nu a fost anunțat dacă Garda tratează cazul în baza legislației privind infracțiunile motivate de ură.
Motivația atacului poate fi stabilită numai pe baza probelor, inclusiv eventuale afirmații făcute de agresori înainte sau în timpul incidentului.
Hussein continuă recuperarea
Rănile suferite necesită tratament medical îndelungat.
Bărbatul spune că are dureri zilnice, folosește medicamente și nu poate dormi pe o parte din cauza leziunilor.
Fracturile faciale și pierderea dinților pot necesita intervenții suplimentare și o perioadă lungă de recuperare.
Pe lângă tratamentul fizic, victima poate avea nevoie de sprijin psihologic și de o soluție sigură de cazare.
Organizațiile care au intervenit public spun că acest caz arată consecințele concrete ale lipsei de protecție pentru persoanele care ajung să trăiască pe străzi.
Apel pentru informații
Persoanele care au asistat la atac sau care dețin informații relevante sunt îndemnate să contacteze Garda.
Orice înregistrare realizată în zonă la momentul incidentului poate ajuta ancheta.
Autoritățile nu au anunțat până acum alte detalii despre suspecți.
Până la stabilirea motivului și identificarea atacatorilor, incidentul rămâne o agresiune gravă aflată în investigare.
Cazul a redeschis însă dezbaterea privind siguranța solicitanților de azil fără adăpost și responsabilitatea celor care participă la discursul public despre imigrație.
