Știri Irlanda 🍀 14 mai 2026 🇮🇪

☘️ Reduceri de taxe, ajutoare pentru creșterea copiilor și facilități pentru sport – ce pregătesc partidele de guvernare pentru Bugetul Irlandei din 2027

Membrii partidelor aflate la guvernare în Irlanda au început deja negocierile și presiunile interne pentru Bugetul 2027, iar printre principalele măsuri discutate se află reduceri de taxe pentru angajați, scăderea costurilor pentru creșe, facilități fiscale pentru abonamente la sală și reducerea taxei de timbru pentru cumpărătorii aflați la prima locuință.

Discuțiile au avut loc în această săptămână în Leinster House, sediul Parlamentului irlandez, unde ministrul pentru Cheltuieli Publice, Jack Chambers, și ministrul de Finanțe și Tánaiste, Simon Harris, s-au întâlnit cu parlamentari din partidele Fianna Fáil și Fine Gael pentru a stabili prioritățile înaintea prezentării bugetului în Dáil Éireann, programată pentru luna octombrie.

Primele semnale arată că Guvernul vrea să pună accent pe costul vieții și pe măsuri care să fie vizibile pentru familiile cu venituri medii, într-un moment în care presiunea pe chirii, locuințe și servicii pentru copii continuă să afecteze multe gospodării din Irlanda.

Parlamentarii celor două partide au cerut în mod repetat modificări ale sistemului de impozitare. În special, aceștia vor majorarea pragului de venit de la care se aplică rata superioară de impozitare.

În prezent, pragul pentru taxa de 40% este de aproximativ 44.000 de euro anual pentru o persoană singură. Mai mulți membri ai coaliției susțin că acest prag trebuie ridicat pentru ca angajații să păstreze mai mult din salariu.

Presiuni pentru reducerea taxelor plătite de angajați

Deputatul Fianna Fáil Shay Brennan a declarat că următorul buget ar trebui să fie concentrat pe „cei din mijloc”, adică persoanele cu venituri medii care resimt cel mai puternic creșterea costurilor zilnice.

El a cerut atât majorarea pragului pentru rata superioară de impozitare, cât și modificări ale USC, taxa socială universală aplicată salariilor în Irlanda.

Potrivit acestuia, „munca trebuie să merite”, iar oamenii care lucrează full-time ar trebui să poată păstra o parte mai mare din venituri.

Declarațiile vin după ce Jack Chambers a admis recent că bugetul precedent „nu a oferit suficient sprijin angajaților”. Potrivit unor surse politice citate de presa irlandeză, afirmația a creat nemulțumire în interiorul Fianna Fáil, iar mai mulți parlamentari cer acum măsuri fiscale mai agresive.

Și ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a susținut reducerea nivelului efectiv de taxare pentru angajații care ajung să plătească până la 52% din venit prin combinarea impozitelor și contribuțiilor.

De partea cealaltă, parlamentarii Fine Gael au transmis mesaje similare. Ministrul junior Neale Richmond a spus că împinge „foarte puternic” pentru creșterea pragului de impozitare, în timp ce deputatul Joe Neville a declarat că oamenii trebuie să păstreze „mai mulți bani în propriile buzunare”.

În același timp, unele voci din Fianna Fáil cer și majorarea pensiilor, a Fuel Allowance și a Carer’s Allowance, ajutoare importante pentru pensionari și persoanele care îngrijesc membri ai familiei.

Costurile pentru creșe și daycare rămân o problemă majoră

Un alt subiect aflat în centrul discuțiilor este costul serviciilor de îngrijire pentru copii, una dintre cele mai mari cheltuieli pentru familiile tinere din Irlanda.

Guvernul promisese anterior reducerea costurilor pentru childcare la aproximativ 200 de euro pe lună. Mai mulți parlamentari cer acum accelerarea acestei promisiuni.

Deputatul Fine Gael James Geoghegan a descris costurile pentru daycare drept „o a doua rată la bancă” pentru multe familii.

El a spus că numeroși părinți nu găsesc locuri disponibile pentru copii sub doi ani și că statul trebuie să ofere mai mult sprijin pentru childminders și alte servicii alternative de îngrijire.

Problema afectează inclusiv multe familii românești din Irlanda, în special în Dublin și în marile orașe, unde costurile pentru creșe private pot depăși frecvent 1.000 de euro pe lună pentru un singur copil.

Simon Harris le-a transmis parlamentarilor Fine Gael că Bugetul 2027 ar urma să includă primele măsuri concrete pentru atingerea obiectivului de 200 de euro pe lună și că părinții ar trebui să observe o reducere a cheltuielilor directe.

Facilități fiscale pentru sport și abonamente la sală

Printre propunerile discutate se află și introducerea unor facilități fiscale pentru activitățile sportive.

Deputatul Fianna Fáil Peter „Chap” Cleere a propus un credit fiscal de 20% pentru costurile asociate cluburilor sportive pentru copii. Facilitatea ar urma să fie plafonată la 500 de euro.

Scopul măsurii ar fi reducerea costurilor pentru familiile care înscriu copiii la activități sportive organizate.

În paralel, deputatul Malcolm Byrne susține introducerea unei forme de tax relief pentru abonamentele la sală și alte activități de fitness.

Acesta argumentează că Irlanda are o populație în curs de îmbătrânire și că statul ar trebui să încurajeze activitatea fizică prin măsuri fiscale.

Totuși, Departamentul de Finanțe a privit cu rezerve ideea în trecut. Oficialii au avertizat anul trecut că astfel de facilități nu garantează automat că oamenii vor face mai mult sport, chiar dacă mai mulți ar putea să își facă abonamente la sală.

Reducerea stamp duty pentru cumpărătorii aflați la prima casă

O altă măsură analizată este reducerea sau eliminarea parțială a stamp duty pentru first-time buyers.

În Irlanda, stamp duty este taxa plătită la cumpărarea unei proprietăți și reprezintă un cost suplimentar important pentru cei care încearcă să cumpere prima locuință.

Deputatul Fianna Fáil Séamus McGrath a ridicat problema recent în Dáil Éireann, iar Taoiseach Micheál Martin a transmis că este deschis analizării unor măsuri de sprijin.

McGrath a descris stamp duty drept un „cost ascuns” pentru tinerii cumpărători și a spus că orice facilitate ar trebui să se aplice atât locuințelor noi, cât și celor second-hand.

Discuția vine într-un moment dificil pentru piața imobiliară din Irlanda. Prețurile locuințelor continuă să crească în multe zone, iar accesul la credite ipotecare rămâne dificil pentru numeroase familii.

În plus, creșterea inflației ridică semne de întrebare privind modul în care băncile vor acorda credite în perioada următoare.

Simon Harris a declarat în fața parlamentarilor Fine Gael că bugetul trebuie să protejeze economia, dar și să ajute „oamenii care muncesc din greu și încă se luptă cu viața de zi cu zi”.

El a amintit că pragul pentru rata superioară de impozitare a crescut de la 33.800 de euro în 2015 la aproximativ 44.000 de euro în prezent și a sugerat că direcția va continua și în anii următori.

Negocierile pentru Bugetul 2027 sunt încă într-o fază timpurie, iar multe dintre măsurile discutate ar putea fi modificate înainte de prezentarea oficială din toamnă. Totuși, dezbaterile din interiorul coaliției arată deja că reducerea presiunii financiare asupra familiilor și angajaților va deveni una dintre principalele teme politice din următoarele luni.

☘️ Inflația din Irlanda ar putea ajunge la 7% dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă, avertizează AIB

Inflația din Irlanda ar putea urca până la 7% până la sfârșitul anului 2026 dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz se prelungește, iar prețurile petrolului continuă să crească, avertizează banca AIB într-o nouă analiză economică publicată joi.

Potrivit instituției financiare, un astfel de scenariu ar afecta direct costul vieții în Irlanda și ar reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor, în condițiile în care majorările salariale ar fi depășite de ritmul accelerat al scumpirilor. Avertismentul vine într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să creeze incertitudine pe piețele internaționale de energie.

AIB estimează că rata anuală a inflației ar urma să se stabilizeze în jurul valorii de 4% în acest an dacă prețul petrolului revine treptat spre 85 de dolari pe baril până la finalul lui 2026. În prezent, petrolul se tranzacționează la peste 100 de dolari pe baril.

Totuși, banca avertizează că un conflict prelungit în zona Golfului Persic și o blocadă de durată în Strâmtoarea Hormuz ar putea împinge prețul petrolului până la 150 de dolari pe baril. În același timp, prețurile gazelor naturale ar putea depăși 100 de euro pe kilowatt-oră.

În acest context, inflația din Irlanda ar putea atinge niveluri apropiate de cele înregistrate în 2022, când rata anuală a ajuns la 9,5%.

Prețurile la energie rămân principalul risc pentru economia Irlandei

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale. Aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global tranzitează această zonă.

De aceea, orice blocaj sau conflict militar în regiune influențează rapid piețele energetice internaționale. Irlanda, deși și-a redus parțial dependența de combustibili fosili, rămâne vulnerabilă la astfel de șocuri externe.

David McNamara, economist-șef al AIB, a declarat că Irlanda trebuie să accelereze investițiile în energie regenerabilă și infrastructură energetică pentru a reduce impactul unor viitoare crize.

Potrivit acestuia, energia regenerabilă reprezintă aproximativ 16% din producția energetică a Irlandei. Media europeană este de aproximativ 25%.

AIB consideră că actualele tensiuni geopolitice pun presiune suplimentară pe economia irlandeză, chiar dacă piața muncii și consumul intern au rămas relativ solide în ultimele luni.

„Incertitudinea geopolitică persistentă” va determina multe gospodării să reducă cheltuielile, iar unele companii să amâne investițiile planificate, se arată în raportul publicat de bancă.

Creșterile salariale nu vor compensa costul vieții

Banca estimează că salariile reale din Irlanda vor fi afectate de ritmul ridicat al inflației. Cu alte cuvinte, chiar dacă veniturile continuă să crească, puterea de cumpărare a oamenilor ar putea scădea.

Acest lucru ar putea avea un impact direct asupra familiilor care deja se confruntă cu facturi ridicate la energie, chirii mari și costuri tot mai ridicate pentru alimente și servicii.

În martie 2026, rata anuală a inflației în Irlanda era de 3,6%. Totuși, economiștii avertizează că această cifră poate crește rapid dacă prețurile energiei continuă să urce.

În ultimii ani, Irlanda a fost una dintre țările europene cele mai afectate de scumpirea locuințelor și a serviciilor esențiale. Chiar dacă inflația a încetinit comparativ cu perioada de vârf din 2022, multe gospodării încă resimt presiunea costului vieții.

Datele analizate de AIB sugerează că o nouă criză energetică ar afecta în special familiile cu venituri medii și mici, dar și micile afaceri dependente de costurile de transport și utilități.

Economia Irlandei ar urma să încetinească în 2026 și 2027

În noul raport economic, AIB și-a redus prognozele privind creșterea economiei irlandeze pentru următorii doi ani.

Banca estimează că cererea internă modificată — un indicator folosit frecvent în Irlanda pentru a exclude efectele companiilor multinaționale — va crește cu 2,7% în 2026 și cu 2,6% în 2027.

Anul trecut, acest indicator a crescut cu 4,9%.

Economiștii spun că incertitudinea globală afectează încrederea consumatorilor și a companiilor. În plus, exporturile Irlandei ar putea încetini după creșterile puternice înregistrate anterior.

David McNamara a declarat că economia irlandeză rămâne „rezilientă”, însă ritmul de creștere va fi mai slab decât se estima în urmă cu câteva luni.

El a menționat și impactul politicii comerciale a Statelor Unite, precum și tensiunile din Orientul Mijlociu, care continuă să influențeze piețele globale.

AIB estimează creșteri moderate pe piața locuințelor din Irlanda

În ciuda riscurilor economice, banca estimează că sectorul construcțiilor rezidențiale va continua să crească în următorii ani.

AIB prognozează că aproximativ 39.000 de locuințe noi vor fi finalizate în Irlanda în 2026. În 2025 au fost construite puțin sub 36.300 de unități.

Numărul noilor locuințe ar putea ajunge la 41.000 în 2027 și la 45.000 în 2028, susținut în principal de dezvoltarea proiectelor de apartamente.

Totuși, banca avertizează că aceste obiective depind de investițiile în infrastructura de apă, canalizare și energie.

Criza locuințelor rămâne una dintre cele mai mari probleme economice și sociale din Irlanda. Guvernul irlandez încearcă să accelereze construcțiile, însă costurile ridicate și lipsa infrastructurii continuă să încetinească multe proiecte.

În paralel, creșterea costurilor energetice ar putea pune presiune suplimentară pe sectorul construcțiilor și pe prețurile finale ale locuințelor, într-un moment în care cererea rămâne ridicată în marile orașe ale Irlandei.

☘️ Majoritatea adolescenților de 17 ani din Irlanda spun că au fost discriminați, arată un nou studiu ESRI

Un nou studiu realizat în Irlanda arată că peste trei sferturi dintre tinerii de 17 ani spun că s-au simțit discriminați cel puțin de câteva ori pe an, iar experiențele respective sunt asociate cu niveluri mai ridicate de depresie, stimă de sine scăzută și consum problematic de alcool.

Raportul a fost publicat de Economic and Social Research Institute (ESRI), unul dintre cele mai importante institute de cercetare socială și economică din Irlanda. Cercetarea se bazează pe datele colectate prin studiul național „Growing Up in Ireland”, care urmărește evoluția mai multor generații de copii și tineri din țară.

Datele analizate provin de la persoane intervievate la vârsta de 17 ani și apoi din nou la 25 de ani. Potrivit cercetătorilor, nivelul ridicat al discriminării percepute ridică semne serioase de întrebare privind sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor din Irlanda, în special în cazul grupurilor vulnerabile.

La vârsta de 17 ani, 76% dintre participanți au declarat că au experimentat o formă de discriminare cel puțin de câteva ori pe an. Până la 25 de ani, procentul scade la aproximativ 66%, însă rămâne considerabil.

Tinerii LGBTQ+, minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități raportează cele mai multe cazuri

Cercetătorii au analizat formele de discriminare de zi cu zi, folosind o scală care include situații precum lipsa de respect, tratamentul diferit din partea altora, impresia că oamenii îi consideră „mai puțin inteligenți” sau chiar situații în care s-au simțit amenințați ori hărțuiți.

Potrivit studiului, cele mai ridicate niveluri de discriminare au fost raportate de tinerii LGBTQ+, de persoanele provenite din minorități etnice și de cei cu dizabilități.

Mulți dintre participanți au spus că s-au simțit discriminați din cauza vârstei, aspectului fizic sau genului.

Co-autoarea raportului, Eva Slevin, a declarat că rezultatele sunt îngrijorătoare și arată nevoia unor politici mai puternice împotriva discriminării.

„Este îngrijorător să vedem procentul ridicat de tineri care spun că se simt discriminați și nivelul constant de discriminare experimentat de grupurile marginalizate”, a spus aceasta.

Ea a adăugat că Irlanda are nevoie de investiții suplimentare în servicii pentru sănătatea mintală a tinerilor, dar și de politici clare pentru prevenirea discriminării în școli, la locul de muncă, online și în alte spații publice.

Diferențele dintre băieți și fete se schimbă între 17 și 25 de ani

Raportul evidențiază și diferențe interesante între experiențele tinerilor bărbați și femei.

La 17 ani, băieții au fost mai predispuși să spună că s-au simțit discriminați. Totuși, până la vârsta de 25 de ani, tendința se inversează, iar femeile ajung să raporteze mai frecvent astfel de experiențe.

În cazul incidentelor considerate amenințătoare sau de hărțuire, aproape 27% dintre băieții de 17 ani care au raportat discriminare au spus că s-au simțit amenințați sau hărțuiți, comparativ cu aproximativ 18% dintre fete.

La 25 de ani, situația se schimbă. Aproape 36% dintre femeile care au experimentat discriminare spun că au fost amenințate sau hărțuite, comparativ cu circa 29% dintre bărbați.

Autorii studiului spun că aceste diferențe indică „o tendință îngrijorătoare” privind modul în care tinerii sunt tratați în diferite etape ale vieții adulte.

Discriminarea este asociată cu depresie și probleme de sănătate

Raportul ESRI arată că persoanele care au raportat niveluri mai ridicate de discriminare la 25 de ani aveau șanse mai mici să spună că se află într-o stare foarte bună sau excelentă de sănătate.

În același timp, cercetătorii au identificat o legătură clară între discriminare și niveluri mai ridicate de depresie.

Participanții care au obținut scoruri mai mari pe scala discriminării zilnice au raportat niveluri mai scăzute de satisfacție față de viață și stimă de sine redusă.

„Descoperim că discriminarea de zi cu zi este asociată semnificativ cu scoruri mai ridicate de depresie și cu o probabilitate mai mare de a avea niveluri clinice semnificative de depresie”, se arată în raport.

De asemenea, studiul a identificat o corelație puternică între percepția discriminării și consumul de alcool la vârsta de 25 de ani.

Totuși, cercetătorii precizează că modificările scorului de discriminare nu au reprezentat un predictor statistic semnificativ pentru consumul de alcool în sine.

ESRI cere măsuri mai ferme împotriva discriminării în Irlanda

Autorii raportului spun că rezultatele întăresc apelurile recente pentru extinderea legislației anti-discriminare din Irlanda.

În prezent, legislația irlandeză protejează persoanele împotriva discriminării pe mai multe criterii, inclusiv sex, orientare sexuală, religie, vârstă sau dizabilitate. Totuși, în ultimii ani au existat solicitări pentru includerea statutului socio-economic ca motiv oficial de discriminare.

Potrivit ESRI, rezultatele studiului susțin această propunere.

„Prevalența discriminării cotidiene și asocierea sa cu rezultate mai slabe privind sănătatea și bunăstarea tinerilor subliniază importanța combaterii discriminării în societate”, arată raportul.

Datele apar într-un context în care Irlanda discută tot mai des despre rasism, incluziune socială și sănătatea mintală a tinerilor. În ultimele luni, mai multe studii și sondaje au semnalat probleme similare în școli și comunități.

Recent, alte cercetări publicate în Irlanda au indicat niveluri ridicate de rasism în școli și dificultăți majore întâmpinate de copiii din comunitatea Traveller în sistemul educațional.

Pentru mulți tineri din Irlanda, experiențele descrise în raport nu par să fie incidente izolate, ci parte din realitatea de zi cu zi cu care se confruntă încă din adolescență.

☘️ Comentariile lui Bertie Ahern despre imigrație provoacă reacții puternice în Irlanda

Fostul Taoiseach irlandez Bertie Ahern a fost criticat după apariția unei înregistrări video în care face comentarii despre imigrație și despre comunitățile africane și musulmane din Irlanda. Declarațiile au stârnit reacții din partea liderilor politici, a organizațiilor musulmane și a candidaților implicați în campania pentru alegerile parțiale din Dublin Central.

Videoclipul, care circulă pe rețelele sociale, a fost filmat în timpul unei sesiuni de campanie electorală pentru candidatul Fianna Fáil John Stephens în circumscripția Dublin Central. În imagini, Bertie Ahern afirmă că este îngrijorat de nivelul imigrației și spune că Irlanda „nu poate continua să primească oameni din Congo și din toate aceste locuri”, făcând referire și la viitoarele generații de musulmani din Irlanda.

Totodată, fostul lider Fianna Fáil afirmă că Irlanda ar trebui să continue să îi primească pe refugiații ucraineni care fug din calea războiului.

Apariția videoclipului este importantă într-un moment în care imigrația rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte politice din Irlanda. Tema este intens dezbătută în contextul presiunii asupra locuințelor, serviciilor publice și sistemului de azil, iar declarațiile unor figuri politice importante atrag rapid reacții publice și politice.

Liderii comunității musulmane spun că declarațiile sunt „profund tulburătoare”

Președintele Irish Muslim Peace and Integration Council și imam al Islamic Centre of Ireland, Shaykh Dr Umar Al-Qadri, a descris comentariile lui Bertie Ahern drept „profund tulburătoare”.

Într-o intervenție la RTÉ Radio, acesta a spus că discuțiile despre provocările imigrației trebuie purtate într-un mod responsabil și fără a transforma anumite comunități în țapi ispășitori.

Potrivit lui Dr Al-Qadri, astfel de declarații riscă să submineze valorile de respect și incluziune pe care Irlanda încearcă să le promoveze. El a adăugat că a fost surprins de comentariile lui Ahern, având în vedere relațiile pe care fostul Taoiseach le-a avut de-a lungul anilor cu persoane din comunitățile musulmane și de imigranți.

Reacția vine într-un climat deja tensionat în jurul imigrației. În ultimii doi ani, Irlanda a văzut proteste locale legate de centrele pentru solicitanți de azil și o creștere a discursului anti-imigrație în spațiul online și politic.

Tot mai multe organizații civice și lideri religioși au avertizat în ultimele luni că retorica despre imigrație devine mai agresivă și poate afecta comunitățile de migranți care trăiesc și muncesc în Irlanda.

Micheál Martin s-a distanțat de afirmațiile fostului lider Fianna Fáil

Actualul Taoiseach, Micheál Martin, a declarat că opiniile exprimate de Bertie Ahern nu reprezintă poziția partidului Fianna Fáil și nici pe cea a candidatului John Stephens.

Martin a spus că nu consideră „corect sau potrivit” să fie vizată o anumită etnie atunci când se discută despre imigrație. El a subliniat că Irlanda are cetățeni proveniți din numeroase comunități etnice și că aceștia trebuie respectați.

În declarațiile făcute în Dáil Éireann, parlamentul irlandez, Taoiseach-ul a precizat că Irlanda are un sistem de azil „corect și robust”, dar că Guvernul încearcă să accelereze procesarea cererilor.

În ultimul an, Ministerul Justiției a introdus mai multe măsuri pentru reducerea timpului de așteptare în cazul solicitărilor de azil și al apelurilor. Guvernul a fost criticat în trecut deoarece unele proceduri durau ani întregi.

Micheál Martin a insistat și asupra diferenței dintre sistemul de azil și imigrația legală prin permise de muncă sau prin libera circulație în Uniunea Europeană. El a spus că mulți migranți au devenit „o parte foarte valoroasă” a economiei și a sistemului de sănătate din Irlanda.

Între timp, Bertie Ahern a afirmat că videoclipul a fost filmat fără știrea sa și că imaginile distribuite online fac parte dintr-o conversație mai lungă.

Fostul Taoiseach a declarat pentru RTÉ News că susține politicile actualului ministru al Justiției, Jim O’Callaghan, privind imigrația. El a mai spus că nu are „nicio problemă” cu persoanele care ajung legal în Irlanda prin sistemul de vize sau de azil.

Ahern a adăugat că în zona în care locuiește există numeroși cetățeni africani care au trecut prin sistemul de imigrație și care trăiesc și lucrează cu succes în comunitate.

Alegerile parțiale din Dublin Central aduc imigrația din nou în centrul campaniei

Controversa apare în plină campanie pentru alegerile parțiale din Dublin Central, una dintre cele mai urmărite competiții electorale din această perioadă.

Mai mulți candidați au reacționat imediat după apariția videoclipului.

Candidatul Social Democrats, Daniel Ennis, a cerut partidului Fianna Fáil să clarifice dacă Bertie Ahern va continua să participe la campania electorală pentru John Stephens.

La rândul său, candidatul People Before Profit, Eoghan Ó Ceannabháin, a descris comentariile drept „vile și odioase”.

Janet Horner, candidata Partidului Verzilor, a spus că afirmațiile sunt „dăunătoare și jignitoare” pentru locuitorii diversului cartier Dublin Central, în timp ce candidata Partidului Laburist, Ruth O’Dea, a acuzat folosirea migranților drept ținte politice în timpul campaniei.

Nu toate reacțiile au fost însă critice. Consilierul local independent Niall Ring l-a apărat pe Bertie Ahern și a afirmat că fostul Taoiseach „nu are niciun os rasist în corp”.

Independentul Malachy Steenson a declarat că este de acord cu afirmațiile lui Ahern și că „clasa politică trebuie să se trezească” în privința imigrației ilegale.

Tema imigrației a devenit tot mai prezentă în politica irlandeză înaintea alegerilor locale și parlamentare din ultimii ani. Deși principalele partide continuă să susțină imigrația legală și sistemul internațional de protecție, discursul public s-a schimbat semnificativ față de perioada de boom economic din anii 2000.

În special în Dublin, criza locuințelor și lipsa spațiilor de cazare pentru solicitanții de azil au alimentat tensiunile politice și protestele locale.

Pentru comunitățile de imigranți din Irlanda, inclusiv pentru românii stabiliți aici, dezbaterea are o importanță directă. România rămâne una dintre cele mai mari comunități est-europene din țară, iar subiectele legate de imigrație, integrare și acces la servicii publice sunt urmărite atent de mulți rezidenți străini.

Controversa din jurul lui Bertie Ahern ar putea continua și în zilele următoare, mai ales dacă presiunea politică asupra partidului Fianna Fáil va crește pe durata campaniei electorale din Dublin Central.

☘️ Firmă din Mayo obligată să returneze peste 100.000 de euro din fonduri europene după o decizie a Înaltei Curți

O companie din comitatul Mayo trebuie să ramburseze peste 100.000 de euro din fonduri europene după ce Înalta Curte din Irlanda a confirmat o decizie a Comisiei Europene privind recuperarea unor granturi considerate supraevaluate. Cazul vizează firma Coastal Zone Services Ltd din Newport, Co Mayo, care a primit aproape 550.000 de euro pentru proiecte de cercetare marină finanțate de Uniunea Europeană.

Decizia a fost aprobată miercuri de High Court, instanța superioară din Irlanda, după o solicitare depusă în numele Comisiei Europene. Instanța a acceptat ca hotărârea europeană să fie recunoscută oficial ca o decizie executorie în Irlanda, ceea ce deschide calea pentru recuperarea sumelor datorate.

Compania primise finanțare prin Research Executive Agency, agenția Comisiei Europene responsabilă de programele de cercetare și inovare din Uniunea Europeană. Potrivit documentelor prezentate în instanță, firma a participat la două consorții implicate în proiecte de cercetare marină în anii 2011 și 2012.

Suma totală acordată companiei a fost de 549.959 de euro.

Auditul Comisiei Europene a descoperit costuri supraevaluate

Problemele au început în 2016, când Research Executive Agency a efectuat un audit financiar asupra granturilor primite de Coastal Zone Services Ltd.

În urma verificărilor, agenția europeană a concluzionat că firma a solicitat rambursarea unor costuri care nu puteau fi justificate conform condițiilor programului de finanțare.

Autoritățile europene au stabilit că firma trebuie să returneze 95.340 de euro. În plus, au fost calculate penalități de 9.534 de euro. Astfel, suma totală solicitată a ajuns la 104.874 de euro, la care se adaugă dobânzi.

Documentele depuse în instanță arată că între companie și agenția europeană a existat o perioadă lungă de corespondență.

Potrivit Comisiei Europene, firma a cerut timp suplimentar pentru a furniza documente justificative privind cheltuielile declarate în proiectele europene. Cu toate acestea, dovezile solicitate nu au fost prezentate.

Cazul evidențiază modul strict în care instituțiile europene verifică utilizarea fondurilor comunitare, inclusiv în Irlanda. În ultimii ani, Comisia Europeană a intensificat controalele asupra granturilor acordate prin programele de cercetare și dezvoltare, mai ales în domenii tehnice și științifice.

Programele europene de cercetare implică adesea colaborări între universități, companii private și organizații din mai multe state membre. De aceea, beneficiarii trebuie să respecte reguli financiare foarte clare privind cheltuielile eligibile și documentele justificative.

High Court a confirmat executarea deciziei europene în Irlanda

După ce firma nu a returnat banii în urma solicitărilor oficiale, Comisia Europeană a emis o decizie formală pentru recuperarea sumelor.

Conform legislației europene, astfel de decizii privind obligațiile financiare pot fi puse în executare în statele membre ale Uniunii Europene.

În Irlanda, procedura se face prin intermediul unui instrument legislativ care permite recunoașterea și aplicarea deciziilor europene de către instanțele naționale.

La ședința de miercuri, avocatul Theo Donnelly, reprezentând Comisia Europeană, a solicitat High Court să adopte oficial decizia europeană ca hotărâre a instanței irlandeze.

Cererea a fost făcută în numele Comisiei Europene de către firma de avocatură O’Regan Little LLP.

Judecătoarea Mary Rose Gearty a declarat că este mulțumită de documentația prezentată și a aprobat ordinul solicitat.

Odată cu această decizie, autoritățile pot continua procedurile pentru recuperarea efectivă a banilor.

Nu este clar în acest moment dacă firma va contesta decizia sau dacă va încerca să ajungă la un acord privind plata sumelor datorate.

Fondurile europene pentru cercetare sunt monitorizate tot mai atent

Cazul din Mayo apare într-o perioadă în care Uniunea Europeană pune un accent tot mai mare pe verificarea utilizării fondurilor publice.

În special după extinderea programelor de finanțare pentru inovare, digitalizare și tranziție verde, instituțiile europene au crescut numărul controalelor financiare și al auditărilor.

Research Executive Agency administrează miliarde de euro prin programe dedicate cercetării științifice și dezvoltării tehnologice. Beneficiarii trebuie să demonstreze că fiecare cheltuială declarată respectă condițiile contractelor de finanțare.

În multe cazuri, verificările au loc la ani după încheierea proiectelor.

Irlanda este unul dintre statele care beneficiază semnificativ de fonduri europene pentru cercetare și inovare. Universitățile irlandeze și companiile private participă frecvent la proiecte comune finanțate de Bruxelles.

Totuși, experții din domeniul fondurilor europene spun că regulile privind eligibilitatea costurilor sunt complexe și pot crea probleme pentru firmele mici care nu au structuri administrative solide.

În special în cazul proiectelor de cercetare, companiile trebuie să păstreze documente detaliate privind salariile, orele lucrate, subcontractorii și cheltuielile operaționale.

Orice diferență între costurile declarate și documentele justificative poate duce la recuperarea fondurilor.

Cazul din Mayo ar putea atrage atenția asupra controalelor financiare din proiectele UE

Deși suma implicată în acest caz este relativ redusă comparativ cu alte investigații europene, decizia High Court transmite un semnal clar privind aplicarea regulilor financiare ale Uniunii Europene în Irlanda.

Pentru firmele implicate în proiecte europene, cazul arată că verificările pot continua mult timp după finalizarea granturilor și că lipsa documentelor justificative poate avea consecințe serioase.

În același timp, hotărârea confirmă colaborarea dintre instanțele irlandeze și instituțiile europene în recuperarea fondurilor considerate utilizate necorespunzător.

Coastal Zone Services Ltd are sediul în Knockbreaga, Newport, o localitate din vestul comitatului Mayo. Firma a fost implicată în proiecte de cercetare marină desfășurate prin parteneriate europene.

Pentru moment, nu au fost publicate informații suplimentare privind poziția actuală a companiei după decizia instanței sau dacă suma va fi recuperată integral în perioada următoare.