☘️ Femeie din Dublin condamnată la trei luni de închisoare pentru agresarea și abuzarea rasială a unui angajat dintr-un magazin
O femeie în vârstă de 44 de ani din Dublin a fost condamnată la trei luni de închisoare după ce a zgâriat, scuipat și insultat rasial un angajat al unui magazin, în urma unei tentative de furt de dulciuri în valoare de doar 4 euro.
Incidentul a avut loc pe 23 martie 2023, la un magazin Spar de pe Tonlegee Road, Coolock, potrivit relatărilor prezentate în fața Tribunalului Districtual din Dublin.
Femeia, identificată ca Natalie Ryan, a încercat să plece din magazin fără să plătească pentru produsele luate, iar când a fost confruntată de personal, a reacționat violent. Ea a zgâriat pe față unul dintre angajați, l-a scuipat și a lovit un alt angajat în față, în timp ce striga insulte cu caracter rasist.
Judecătorul John Hughes a condamnat comportamentul femeii, pe care l-a descris drept „scandalos și inacceptabil”, subliniind că „oamenii care muncesc cinstit nu merită să fie tratați astfel pentru dulciuri de patru euro”.
Ryan, care locuia la acea vreme pe Macroom Road, Coolock, a pledat vinovat la acuzațiile de agresiune, furt, comportament amenințător și insultător, precum și intoxicație publică.
Deși a recunoscut faptele de violență, femeia a negat acuzațiile de rasism, spunând în fața instanței:
„Sunt foarte departe de a fi o persoană rasistă.”
Judecătorul i-a răspuns însă că modul în care s-a adresat angajatului a fost „revoltător, indiferent dacă intenția a fost rasistă sau nu”.
Avocatul apărării a explicat că Ryan avea 143 de condamnări anterioare și că, la momentul incidentului, trăia pe stradă și ducea o viață haotică, afectată de dependența de alcool și medicamente (în special Valium).
Apărarea a precizat că femeia a început recent un proces de reabilitare, este abstinentă și nu mai consumă droguri sau alcool, încercând să-și refacă viața.
Cazul a atras atenția opiniei publice din cauza brutalității gestului și a contextului social dificil al inculpatei, ridicând din nou problema dependenței de substanțe și a sprijinului insuficient pentru persoanele fără adăpost care ajung frecvent în fața instanțelor din Irlanda.
☘️ Supermarketurile, îndemnate să reducă prețurile la alimente, pe fondul speranțelor că inflația alimentară a atins vârful
Supermarketurile din Irlanda sunt îndemnate să reducă prețurile la produsele de bază, în contextul în care specialiștii sugerează că inflația la alimente ar putea fi aproape de punctul maxim.
Primele semne ale scăderilor au venit după ce Lidl a redus prețul laptelui cu 10 cenți, determinând și alte lanțuri rivale să urmeze exemplul. Lanțul german a anunțat, de asemenea, o nouă rundă de reduceri în valoare totală de 20 de milioane de euro, vizând produse de strictă necesitate.
Semne de calmare a pieței
Economistul dr. Oliver Browne de la Universitatea College Cork a descris mișcarea Lidl drept „prima ciocnire într-un posibil război al prețurilor”, dar a avertizat că acesta ar putea fi limitat ca amploare. Totuși, există spațiu pentru ieftiniri la pâine, cereale și alte produse pe bază de făină, întrucât prețurile la făină au scăzut cu aproximativ 12% în ultimul an.
Conform datelor recente, inflația alimentară a atins un nivel de 6,5%, cel mai ridicat din ultimii doi ani, ceea ce a pus presiune suplimentară asupra gospodăriilor.
Apel la reduceri mai ample
Președintele Asociației Consumatorilor din Irlanda, Michael Kilcoyne, a salutat reducerea prețului la lapte, dar a cerut extinderea acestei măsuri la alte produse esențiale:
„Este nevoie ca scăderile să se extindă și la pâine, legume și carne. Multe familii nu au beneficiat de niciun sprijin prin buget și resimt tot mai puternic creșterea costului vieții.”
Dr. Browne a adăugat că și alte produse de zi cu zi, precum brânza, untul, pastele, scutecele și hrana pentru animale, ar putea deveni mai ieftine în perioada următoare, pe măsură ce alți retaileri vor răspunde inițiativelor Lidl.
Piața, totuși, rămâne fragilă
Economistul independent Austin Hughes a atras atenția că, deși tendința de creștere a prețurilor agricole s-a temperat, nu se așteaptă o scădere generalizată a costurilor alimentare. Printre factorii de presiune se numără costurile energetice ridicate, deficitul de vite pentru sacrificare și incertitudinile legate de gripa aviară.
„S-ar putea să fim aproape de vârful scumpirilor, dar asta nu înseamnă că prețurile vor reveni rapid la nivelurile de dinainte de criză”, a spus el.
În replică, Arnold Dillon, reprezentant al organizației Retail Ireland, a subliniat că analizele recente ale Comisiei pentru Concurență și Protecția Consumatorilor (CCPC) nu au identificat dovezi privind supraprofituri în sectorul alimentar.
„Raportul arată că marjele comercianților cu amănuntul sunt modeste și aliniate la normele europene, mult mai mici decât cele ale producătorilor”, a precizat Dillon.
Deși semnele arată o posibilă stabilizare a inflației alimentare, consumatorii irlandezi nu trebuie să se aștepte la scăderi masive de prețuri pe termen scurt. Retailerii promit reduceri selective, însă presiunile economice globale continuă să limiteze amploarea ieftinirilor.
☘️ Angajatorii vor fi obligați să afișeze salariile în anunțurile de angajare – noi reguli europene pentru transparență salarială
Începând cu anul viitor, angajatorii din Irlanda vor fi nevoiți să menționeze intervalul salarial în toate anunțurile de angajare și nu vor mai avea voie să întrebe candidații despre salariile primite anterior, potrivit unei noi directive europene privind transparența plăților.
Măsura face parte din Directiva UE privind transparența salarială, ce trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, și are ca scop reducerea diferențelor de plată între femei și bărbați, dar și o mai mare corectitudine în procesele de recrutare.
Ce se schimbă concret
Noua legislație va impune:
- Afișarea intervalului de salariu în fiecare ofertă de muncă sau cel târziu înainte de primul interviu;
- Interzicerea întrebărilor despre istoricul salarial al candidaților;
- Dreptul angajaților de a solicita informații despre modul de calcul al salariilor și despre media veniturilor colegilor din posturi similare;
- Eliminarea clauzelor de confidențialitate privind salariile dintre colegi.
Angajatorii care nu vor respecta noile reguli riscă sancțiuni și amenzi.
Reprezentanta Irish Congress of Trade Unions, Laura Bambrick, a salutat inițiativa, spunând că aceasta va pune capăt „aplicațiilor-maraton” pentru joburi care, la final, se dovedesc prost plătite.
„Tot mai des, candidații trec prin mai multe etape de interviu, teste și prezentări înainte să afle ce salariu li se oferă. Noile reguli vor aduce claritate și vor economisi timp pentru toată lumea.”
Ea a adăugat că directiva este „un pas necesar” pentru a închide diferența de aproximativ 10% dintre salariile femeilor și bărbaților – un decalaj care persistă în Irlanda la peste 50 de ani după primele legi privind egalitatea de remunerare.
Experții în resurse umane avertizează, însă, că transparența totală ar putea genera tensiuni interne.
Moira Grassick, directoare operațională la Peninsula Ireland, spune că multe companii vor trebui să-și revizuiască structurile salariale:
„Angajații vor avea acces la informații despre cât câștigă colegii lor. Aceasta ar putea duce la comparații și chiar plângeri oficiale, mai ales acolo unde există discrepanțe mari nejustificate.”
Organizația patronală Ibec a cerut Guvernului să publice rapid detaliile legislației, avertizând că firmele au nevoie de timp pentru a se pregăti:
„Este una dintre cele mai importante schimbări în legislația muncii din ultimele decenii. Guvernul trebuie să ofere claritate și o perioadă realistă de adaptare.”
Irlanda are deja Legea privind raportarea diferenței de remunerare între femei și bărbați (Gender Pay Gap Information Act), dar noua directivă UE va extinde semnificativ obligațiile angajatorilor.
Implementarea acestor reguli ar putea schimba fundamental piața muncii din Irlanda, oferind mai multă transparență și echitate, dar punând și presiune pe companii să justifice diferențele salariale existente.
☘️ Raport european: dezinformare răspândită de agitatori „proeminenți” în timpul revoltelor din Dublin din 2023
Un nou raport al Consiliului Europei arată că „agitatori proeminenți” au răspândit în mod deliberat informații false și manipulatoare online în timpul revoltelor din Dublin din noiembrie 2023, care au degenerat în violențe stradale și atacuri împotriva centrelor pentru solicitanți de azil.
Documentul, elaborat de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), analizează situația din Irlanda între 2019 și martie 2025 și avertizează că răspândirea dezinformării a servit drept „chemare la acțiune pentru susținători”, amplificând tensiunile sociale.
Escaladarea urii și atacurile motivate rasial
După revoltele din Dublin, raportul consemnează 14 incendieri deliberate asupra clădirilor destinate cazării refugiaților, acțiuni considerate a fi motivate de ură. ECRI avertizează asupra unei „ostilități tot mai mari față de solicitanții de azil”, în special față de bărbații singuri care ajung să trăiască pe străzi.
De asemenea, este evidențiată o diferență clară de tratament între refugiații ucraineni și alți migranți, în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și servicii medicale.
Dezinformarea electorală, o amenințare în creștere
Raportul subliniază că reglementarea dezinformării legate de alegeri și a teoriilor conspiraționiste este „esențială pentru limitarea răspândirii ideilor instigatoare la ură”. În contextul alegerilor locale din 2024, mai mulți candidați – în special cei de culoare – și familiile lor au fost ținta unor campanii online de ură și defăimare.
Pe de altă parte, ECRI salută eforturile instituției Coimisiún na Meán, care a publicat ghiduri pentru candidați privind protecția împotriva conținuturilor abuzive sau ilegale în mediul online.
Irlanda, îndemnată să adopte noi legi împotriva urii
Raportul formulează 15 recomandări pentru Irlanda, printre care adoptarea urgentă a unei legi moderne privind discursul instigator la ură și îmbunătățirea condițiilor de cazare pentru persoanele care solicită protecție internațională.
Totodată, se subliniază că comunitățile de travelers și romi continuă să fie afectate de niveluri ridicate de discriminare.
În fața „ostilității crescânde” la adresa refugiaților, ECRI susține adoptarea Legii privind protecția locuințelor private (împotriva pichetărilor țintite), care ar interzice protestele la mai puțin de 200 de metri de o locuință.
Raportul Consiliului Europei este un semnal de alarmă pentru autoritățile irlandeze: combaterea urii, a dezinformării online și a discriminării nu mai poate fi amânată. Revoltele din 2023 arată cât de ușor pot fi manipulate emoțiile publice prin informații false, iar lipsa unor reglementări clare poate duce la repetarea unor astfel de episoade violente.
☘️ Starea de sănătate a președintelui Michael D. Higgins s-a îmbunătățit, tratamentul medical continuă
Președintele Irlandei, Michael D. Higgins, se află în continuare internat la Spitalul St. James din Dublin, unde primește tratament cu antibiotice pentru o infecție localizată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Áras an Uachtaráin, starea sa de sănătate s-a îmbunătățit considerabil, însă medicii au recomandat ca acesta să rămână sub supraveghere medicală pentru a finaliza tratamentul prescris.
Reprezentanții președinției au precizat că domnul Higgins se simte bine și este într-o dispoziție pozitivă, adăugând că internarea a fost făcută prin programare, ca măsură de precauție.
Președintele, în vârstă de 84 de ani, își va continua activitatea oficială până la învestirea succesoarei sale, Catherine Connolly, care urmează să fie oficial instalată în funcție pe 11 noiembrie, la Castelul Dublin.
Aceasta nu este prima dată când șeful statului irlandez este tratat în spitalul St. James. Anul trecut, el a petrecut câteva zile acolo pentru monitorizarea tensiunii arteriale, iar la acea vreme le-a mulțumit cetățenilor pentru numeroasele mesaje de sprijin primite. Ulterior, președintele a dezvăluit că suferise un accident vascular cerebral minor, din care și-a revenit complet.
Între timp, Michael D. Higgins a transmis felicitări călduroase președintei alese, Catherine Connolly, după victoria sa istorică în alegeri, în cadrul cărora aceasta a obținut peste 63% din voturile exprimate și a fost declarată câștigătoare încă din primul tur.
„Am vorbit în această seară la telefon cu doamna Catherine Connolly, președinta aleasă, pentru a o felicita cu ocazia alegerii sale ca al zecelea președinte al Irlandei – un moment cu adevărat important pentru ea și pentru familia sa”, a transmis președintele Higgins într-o declarație oficială.
„Președinta aleasă va avea sprijinul deplin al biroului prezidențial în perioada de pregătire pentru ceremonia de învestire”, a adăugat acesta.
Comunitatea politică și cetățenii irlandezi au primit cu ușurare vestea îmbunătățirii stării de sănătate a președintelui, care de-a lungul celor două mandate ale sale s-a remarcat printr-un angajament constant față de cultură, educație și solidaritate socială.
Se așteaptă ca Michael D. Higgins să fie externat în zilele următoare, imediat ce medicii vor confirma finalizarea completă a tratamentului antibiotic.
☘️ Scade încrederea mediului de afaceri din “industria experiențelor” în economia Irlandei
Un nou studiu realizat de IBEC, organizația care reprezintă angajatorii din Irlanda, arată că firmele care activează în așa-numita „economie a experiențelor” – adică sectoarele ospitalității, turismului, divertismentului, alimentației și evenimentelor – privesc cu tot mai multă îngrijorare evoluția economiei irlandeze.
Potrivit sondajului, aproape jumătate dintre companii (49%) spun că sunt mai puțin încrezătoare în economia națională comparativ cu situația de acum șase luni, când procentul era de 28%. Studiul a fost realizat înaintea weekendului prelungit de sărbătoare și a vacanței școlare de toamnă, perioade care, de obicei, aduc un impuls pentru sector.
Eșantionul a inclus peste 70 de afaceri din domenii precum hotelărie, retail, turism, gastronomie, arte, sport și evenimente. Aproximativ șapte din zece respondenți au declarat că sunt îngrijorați de atractivitatea Irlandei ca destinație turistică, o creștere semnificativă față de 57% în urmă cu jumătate de an.
Ibec explică această schimbare de percepție prin scăderea cererii din partea turiștilor străini, ceea ce pune presiune suplimentară pe companiile care depind de vizitatorii internaționali.
Deși sectorul experiențelor contribuie anual cu aproximativ 4 miliarde de euro la economia țării și asigură peste 330.000 de locuri de muncă, multe afaceri se confruntă cu provocări tot mai mari. Creșterea salariilor, costurile ridicate de operare, inflația și schimbările în politicile de muncă sunt printre factorii care, potrivit reprezentanților companiilor, au făcut ca ultimii ani să fie deosebit de dificili.
Avine McNally, șefa departamentului de membri din cadrul Ibec, a spus că evenimentele desfășurate în perioada vacanței – de la Maratonul din Dublin până la festivalurile de Halloween – vor aduce un mic respiro sectorului. Totuși, ea avertizează că nivelul de încredere rămâne scăzut și că „multe companii se află într-o poziție precară după ani de presiuni financiare și închideri”.
McNally a salutat decizia Guvernului de a reduce permanent TVA-ul la 9% pentru ospitalitate, începând cu iulie 2026, dar a subliniat că măsura „nu este suficientă pentru a rezolva pe deplin problemele sectorului”. Ea a sugerat că un sistem de rambursare parțială a contribuțiilor sociale (PRSI) ar putea ajuta afacerile să își reducă costurile.
Chiar dacă perioada sărbătorilor de iarnă se anunță aglomerată, reprezentanții industriei rămân prudenți. „Sperăm ca un sezon festiv puternic să ne dea încrederea de care avem nevoie pentru un 2026 mai optimist”, a spus McNally.
Pentru mulți antreprenori români din Irlanda care lucrează în restaurante, cafenele, firme de catering sau turism, aceste evoluții nu sunt surprinzătoare. Costurile ridicate, lipsa personalului calificat și scăderea consumului intern sunt provocări zilnice. Totuși, comunitatea românească continuă să fie o parte activă și importantă a acestui sector, contribuind la diversitatea și vitalitatea economiei irlandeze a ospitalității.
☘️ Consiliile locale din Irlanda vor primi un plus de 70 de milioane de euro din taxele pe proprietate în 2026
Consiliile locale din Irlanda urmează să beneficieze, începând cu anul 2026, de o creștere semnificativă a veniturilor provenite din taxa locală pe proprietate (Local Property Tax – LPT). Potrivit datelor publicate de Departamentul pentru Locuințe, Administrație Locală și Patrimoniu, suma totală colectată va ajunge la 767 de milioane de euro, cu aproape 10% mai mult decât în 2025.
Din această creștere, aproximativ două treimi (47 de milioane de euro) provin din reevaluările proprietăților și includerea unor noi locuințe în sistemul de taxare, în timp ce restul de 23 de milioane de euro se datorează modificărilor făcute de consiliile locale asupra ratei de bază a impozitului.
În prezent, fiecare dintre cele 31 de autorități locale are dreptul de a ajusta taxa aplicată proprietarilor de locuințe cu plus sau minus 15%, în funcție de nevoile bugetare proprii.
Pentru 2026, 20 de consilii vor aplica majorarea maximă permisă de 15%, față de 18 în anul anterior. Cea mai semnificativă schimbare vine însă din partea Consiliului Municipal Dublin (DCC), care a decis să renunțe la reducerea de 15% aplicată până acum. Această modificare va aduce un venit suplimentar de 16,5 milioane de euro pentru capitală, ridicând totalul colectat din LPT la 109 milioane de euro, de departe cel mai mare buget local din țară.
La polul opus, Consiliul Județean Carlow va primi cea mai mică alocare – doar 9,9 milioane de euro. Doar trei autorități locale – Dún Laoghaire-Rathdown, Fingal și South Dublin – vor continua să reducă nivelul taxei în 2026. Dintre acestea, Dún Laoghaire-Rathdown este singura care menține reducerea maximă de 15%, o decizie ce va costa administrația locală peste 10 milioane de euro în venituri pierdute.
Pentru South Dublin County Council, diminuarea reducerii de la 15% la 7,5% va aduce un plus de 3 milioane de euro în bugetul local.
De asemenea, guvernul va acorda 142,3 milioane de euro în sprijin financiar pentru 21 de consilii cu baze fiscale mai slabe, o sumă cu 1,5 milioane de euro mai mică decât în 2025.
În ansamblu, veniturile totale din taxa pe proprietate sunt cu 69% mai mari decât în urmă cu un deceniu, când autoritățile locale primeau aproximativ 453 de milioane de euro.
Această creștere reflectă eforturile guvernului de a echilibra finanțele locale, dar și presiunile tot mai mari asupra proprietarilor de locuințe, mai ales în marile orașe, unde valorile imobiliare au crescut considerabil în ultimii ani.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste schimbări pot însemna plăți mai mari pentru cei care dețin locuințe sau chirii ușor crescute, deoarece unii proprietari ar putea transfera costurile suplimentare către chiriași.
Totuși, autoritățile afirmă că veniturile suplimentare vor fi direcționate către servicii locale esențiale, precum întreținerea drumurilor, iluminatul public, colectarea deșeurilor și locuințele sociale – aspecte care, în teorie, ar trebui să îmbunătățească viața de zi cu zi în comunitățile din Irlanda.
