Creșterea puternică a prețurilor la energie va aduce statului irlandez venituri suplimentare importante din TVA, reducând considerabil costul real al măsurilor introduse de Guvern pentru a proteja populația de scumpiri.
O analiză economică arată că majorarea prețurilor la combustibili și energie ar putea genera aproximativ 187 de milioane de euro în venituri suplimentare din TVA pentru bugetul de stat.
În același timp, gospodăriile din Irlanda sunt estimate să suporte, în medie, o creștere a cheltuielilor cu energia de aproximativ 23 de euro pe săptămână înainte de aplicarea măsurilor de sprijin.
Impactul este mult mai greu de suportat pentru familiile cu venituri mici, deoarece acestea cheltuiesc o proporție mai mare din veniturile lor pe combustibil, încălzire și alte forme de energie.
Calculele arată și un paradox al măsurilor adoptate în ultimele luni: Guvernul anunță sute de milioane de euro pentru reducerea impactului scumpirilor, dar o parte importantă din acești bani se întoarce automat la buget prin TVA mai mare, deoarece taxa se aplică unor prețuri mai ridicate.
Măsurile costă 440 de milioane de euro, dar costul real scade la aproximativ 253 de milioane
Pachetul de măsuri analizat include reducerile temporare ale accizelor pentru benzină și motorină, prelungirea perioadei în care este acordată Fuel Allowance și amânarea majorării taxei pe carbon.
Fără a lua în calcul veniturile suplimentare obținute din TVA ca urmare a scumpirilor, costul acestor măsuri pentru buget este estimat la aproximativ 440 de milioane de euro.
După includerea veniturilor suplimentare generate automat de TVA, costul net pentru stat scade la aproximativ 253 de milioane de euro.
Diferența este de aproximativ 187 de milioane de euro.
Cu alte cuvinte, aproape 43% din costul brut al măsurilor analizate este compensat de TVA-ul suplimentar încasat de stat din prețurile mai mari.
Mecanismul este simplu: atunci când prețul unui produs crește, suma încasată sub formă de TVA crește și ea, chiar dacă procentul taxei rămâne neschimbat.
Familiile plătesc în medie cu 23 de euro mai mult pe săptămână
Creșterea prețurilor la energie are însă un impact direct și considerabil asupra populației.
Înainte de măsurile adoptate de Guvern, costul suplimentar al energiei pentru o gospodărie este estimat, în medie, la aproximativ 23 de euro pe săptămână.
Aceasta înseamnă aproape 1.200 de euro într-un an dacă un asemenea nivel al scumpirilor s-ar menține.
Diferențele între gospodării sunt însă foarte mari.
Familiile cu cele mai mici venituri sunt estimate să plătească aproximativ 15 euro în plus pe săptămână pentru energie.
În cazul celor mai înstărite gospodării, suma suplimentară poate ajunge la aproximativ 28 de euro pe săptămână.
În bani, familiile cu venituri mari pierd mai mult.
Ca proporție din veniturile disponibile, situația este însă exact invers.
Scumpirile lovesc mult mai puternic gospodăriile cu venituri mici
Pentru familiile din cea mai săracă cincime a populației, creșterea prețurilor la energie reprezintă aproximativ 3% din venitul disponibil.
Pentru gospodăriile din categoria cu cele mai mari venituri, impactul este de numai aproximativ 1%.
Aceasta este una dintre principalele probleme ale inflației energetice: este regresivă.
O persoană cu venit redus nu poate diminua la nesfârșit consumul de combustibil necesar pentru a ajunge la serviciu sau cantitatea de energie necesară pentru încălzirea locuinței.
Din acest motiv, orice creștere a prețurilor pentru produse esențiale consumă o proporție mult mai mare din bugetul unei familii cu venituri mici.
Situația este și mai evidentă în cazul încălzirii cu combustibil lichid.
Cele mai sărace gospodării cheltuiesc în medie aproximativ 3% din venitul disponibil doar pentru această formă de încălzire, comparativ cu mai puțin de 1% în cazul celor cu venituri ridicate.
Măsurile Guvernului reduc impactul, dar nu elimină scumpirile
După aplicarea pachetului de măsuri adoptat în martie și aprilie, povara pentru gospodării este redusă aproximativ la jumătate.
Pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, impactul estimat al scumpirilor scade de la aproximativ 15 euro la 7 euro pe săptămână.
Pentru cele mai bogate, costul suplimentar scade de la aproximativ 28 de euro la 14 euro.
La nivelul întregii populații, scumpirea energiei continuă să reprezinte aproximativ 1% din venitul disponibil chiar și după măsurile de sprijin.
Ajutorul oferit de stat amortizează, prin urmare, șocul, dar nu îl compensează integral.
Reducerile de taxe îi ajută mai mult în bani pe cei care consumă mai mult
Analiza ridică însă și o problemă privind modul în care au fost construite măsurile.
Reducerile accizelor pentru benzină și motorină sunt acordate tuturor consumatorilor, indiferent de venit.
Prin urmare, cei care cumpără mai mult combustibil primesc automat un beneficiu mai mare.
În termeni procentuali, măsurile sunt mai importante pentru gospodăriile sărace, deoarece orice economie reprezintă o proporție mai mare din venitul acestora.
Dar în bani, gospodăriile cu venituri ridicate beneficiază aproape de două ori mai mult decât cele cu venituri mici.
Motivul nu este că acestea primesc o plată mai mare de la stat, ci faptul că tind să consume mai mult combustibil și energie.
Astfel, o reducere generală a taxelor ajută inclusiv persoanele care nu au nevoie de sprijin financiar.
Fuel Allowance este singura măsură analizată care țintește direct gospodăriile vulnerabile
Dintre principalele măsuri analizate, extinderea perioadei de acordare a Fuel Allowance este singura concepută direct pentru gospodăriile eligibile pe criterii sociale.
Perioada de acordare a ajutorului a fost prelungită cu patru săptămâni.
Aproximativ 470.000 de gospodării beneficiază de Fuel Allowance, iar plata este de 38 de euro pe săptămână.
Costul suplimentar pentru stat al prelungirii cu o lună este estimat la aproximativ 69 de milioane de euro.
Spre deosebire de reducerea accizelor, această măsură direcționează sprijinul către persoanele considerate mai vulnerabile la creșterea costurilor de încălzire.
Benzina și motorina s-au scumpit puternic după izbucnirea crizei din Orientul Mijlociu
Creșterea costurilor energetice a fost accelerată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările produse pe piețele internaționale.
Închiderea Strâmtorii Hormuz pentru traficul comercial la sfârșitul lunii februarie a provocat temeri majore privind aprovizionarea globală.
Aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate la nivel mondial traversează această zonă.
Impactul asupra prețurilor din Irlanda s-a văzut rapid.
În aprilie, prețul mediu al motorinei a depășit 2,11 euro pe litru.
Aceasta reprezenta o creștere de aproximativ 24% față de media din 2025.
Benzina a depășit 1,88 euro pe litru, cu aproximativ 8% peste nivelul mediu al anului trecut.
Încălzirea cu combustibil lichid s-a scumpit cu peste 50%
Una dintre cele mai dramatice evoluții a fost înregistrată la combustibilul folosit pentru încălzirea locuințelor.
Costul a depășit 1.480 de euro pentru 1.000 de litri în aprilie.
Comparativ cu media anului 2025, creșterea a fost de aproximativ 52%.
Situația afectează în special gospodăriile rurale, unde folosirea combustibilului lichid pentru încălzire este mai răspândită decât în marile orașe.
Familiile din aceste zone sunt, în același timp, mai dependente de automobile, ceea ce înseamnă că pot suporta simultan scumpirea încălzirii și a combustibilului pentru transport.
Electricitatea reacționează cu întârziere la scumpirea pieței angro
Impactul asupra facturilor la electricitate și gaze apare mai lent decât în cazul benzinei sau motorinei.
Motivul este că furnizorii cumpără o parte din energie în avans și folosesc contracte care îi protejează temporar împotriva fluctuațiilor pieței.
Prețurile angro ale electricității au crescut cu aproximativ 19% numai în luna martie.
O astfel de majorare nu ajunge însă imediat integral pe facturile consumatorilor.
Pe măsură ce contractele de achiziție ale furnizorilor sunt reînnoite, costurile mai mari pot fi transferate către clienți.
Irlanda pornea deja dintr-o poziție dificilă. Datele europene publicate în acest an au arătat că gospodăriile irlandeze suportă unele dintre cele mai ridicate costuri ale electricității din Uniunea Europeană.
TVA pentru electricitate și gaze rămâne la 9%
Guvernul a menținut cota redusă de TVA de 9% pentru electricitate și gaze până la sfârșitul anului 2030.
Fără această măsură, cota ar fi revenit la 13,5%.
Menținerea TVA la 9% este estimată de autorități ca o economie de până la aproximativ 100 de euro pe an pentru o gospodărie care folosește atât electricitate, cât și gaze.
Chiar și cu procentul redus, însă, creșterea prețului de bază înseamnă că statul încasează mai mult TVA în valoare absolută.
De exemplu, TVA de 9% aplicat unei facturi de 100 de euro produce mai puține venituri pentru stat decât aceeași cotă aplicată unei facturi de 150 de euro.
Exact acest efect produce acum câștigul suplimentar pentru buget.
Două pachete de intervenție în doar câteva săptămâni
Guvernul a intervenit pentru prima dată în luna martie, când a redus taxarea combustibililor.
Măsurile inițiale au redus costul fiscal aplicat benzinei cu aproximativ 17 cenți pe litru și pe cel aplicat motorinei cu aproximativ 22 de cenți pe litru.
Pentru motorina marcată, folosită în special în agricultură și alte activități, a fost introdusă o reducere de aproximativ 3 cenți pe litru.
A fost prelungită și perioada Fuel Allowance.
În aprilie a urmat un al doilea pachet.
Guvernul a redus acciza cu încă 10 cenți pe litru pentru benzină și motorină și a amânat majorarea taxei pe carbon programată inițial pentru luna mai.
Această majorare urma să ducă taxa pe carbon de la 63,50 euro la 71 de euro pentru fiecare tonă de emisii.
Creșterea a fost amânată până la bugetul din octombrie.
Au fost introduse, de asemenea, scheme de sprijin pentru transportatori, agricultură și pescuit.
Al doilea pachet de măsuri este estimat la peste 500 de milioane de euro
Măsurile suplimentare anunțate în aprilie au un cost estimat de aproximativ 505 milioane de euro.
Acestea includ nu doar reducerile pentru consumatorii individuali, ci și scheme dedicate sectoarelor economice lovite puternic de scumpirea combustibilului.
Aproximativ 40 de milioane de euro au fost alocate unei scheme temporare pentru transportatori și operatorii de autocare.
Alte aproximativ 100 de milioane de euro au fost destinate agriculturii și pescuitului, cu plăți calculate în funcție de consumul anterior de combustibil.
Au mai fost prevăzute până la 5 milioane de euro pe lună pentru alte sectoare afectate, inclusiv silvicultură și horticultură specializată.
Economiștii avertizează asupra măsurilor generale acordate tuturor
Analiza pune sub semnul întrebării eficiența reducerilor generale de taxe atunci când obiectivul este protejarea gospodăriilor vulnerabile.
Reducerea accizelor este simplă și produce imediat o scădere a prețului la pompă.
Problema este că ajutorul nu face diferența între o familie care are dificultăți în plata cheltuielilor de bază și o gospodărie cu venituri ridicate.
Mai mult, familiile care consumă cantități mai mari de combustibil primesc un beneficiu financiar mai mare.
Pe termen scurt, măsurile reduc presiunea asupra costului vieții.
Pe termen lung, însă, reducerile de taxe diminuează veniturile permanente ale statului și pot deveni dificil de retras din punct de vedere politic.
Un exemplu este chiar TVA-ul redus la electricitate și gaze, introdus inițial ca măsură temporară în timpul crizei energetice din 2022 și prelungit ulterior până în 2030.
Statul câștigă mai mult din TVA exact când consumatorii plătesc mai mult
Situația scoate în evidență una dintre particularitățile sistemului de TVA în perioadele de inflație.
Guvernul nu trebuie să majoreze cota de taxare pentru ca veniturile sale să crească.
Este suficient ca prețul produsului taxat să urce.
În cazul actualului șoc energetic, veniturile suplimentare din TVA reduc cu aproximativ 187 de milioane de euro costul net al unor măsuri evaluate inițial la 440 de milioane.
Pentru buget este o compensare automată.
Pentru consumatori, însă, aceasta apare doar pentru că prețul energiei pe care o cumpără a crescut.
Iar pentru gospodăriile cu venituri reduse, problema rămâne mult mai dificilă: chiar și după intervențiile Guvernului, creșterea costurilor energetice continuă să consume o parte semnificativ mai mare din venitul disponibil decât în cazul familiilor înstărite.
