Știrile dimineții Irlanda 14 iunie 2026

Tot mai mulți oameni din Irlanda sunt pesimiști în privința situației lor financiare și cred că nivelul de trai al copiilor lor va fi mai scăzut decât cel de care beneficiază în prezent. Concluziile apar într-un sondaj Eurobarometru realizat pentru Parlamentul European și publicat în această săptămână.

Datele arată că Irlanda se numără printre statele europene în care îngrijorările legate de costul vieții și perspectivele economice sunt mai pronunțate decât media Uniunii Europene. Mulți respondenți spun că le este tot mai greu să facă față cheltuielilor de zi cu zi și se așteaptă ca situația să se înrăutățească în următoarele 12 luni.

Rezultatele sunt importante într-un context în care costurile locuințelor, facturile la utilități și prețurile alimentelor continuă să reprezinte una dintre principalele preocupări ale populației din Irlanda.

Potrivit sondajului, 35% dintre persoanele intervievate în Irlanda consideră că situația lor economică actuală este una rea, iar 17% spun că este „foarte rea”. Procentul este semnificativ peste media europeană, care se situează la 27%.

Doar Finlanda, Grecia și Letonia au înregistrat un nivel mai ridicat de nemulțumire în rândul cetățenilor privind propria situație financiară.

Costul vieții continuă să apese asupra gospodăriilor

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale sondajului este legată de dificultățile întâmpinate de oameni în acoperirea cheltuielilor de bază.

Patru din zece persoane din Irlanda au declarat că, în ultimele 12 luni, le-a fost greu să își permită costurile vieții de zi cu zi. Acesta este al doilea cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Grecia.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că au întâmpinat dificultăți atunci când au încercat să pună bani deoparte. Pentru multe familii, economisirea a devenit tot mai dificilă pe fondul creșterii costurilor pentru locuințe, energie și alte cheltuieli esențiale.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de aproape 26.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În Republica Irlanda au participat peste 1.000 de respondenți.

Cercetarea a urmărit să măsoare percepțiile cetățenilor asupra economiei, a nivelului de trai și a capacității Uniunii Europene de a rămâne competitivă la nivel global.

Irlanda, printre cele mai pesimiste țări privind viitorul apropiat

Rezultatele arată că mulți oameni nu sunt îngrijorați doar de situația actuală, ci și de ceea ce urmează.

Aproximativ 41% dintre respondenții din Irlanda cred că situația lor economică personală se va înrăutăți în următorul an. La nivel european, media este de 34%.

Doar cetățenii din Grecia și Franța s-au declarat mai pesimiști în privința perspectivelor financiare decât cei din Irlanda.

Această lipsă de încredere se reflectă și în preocupările legate de cheltuielile viitoare. Aproape jumătate dintre cei intervievați spun că se tem că vor avea dificultăți în plata facturilor la utilități în următoarele 12 luni.

Și aici Irlanda se situează printre țările cele mai afectate. Aproximativ 47% dintre respondenți și-au exprimat această îngrijorare, procent depășit doar de Grecia.

În același timp, peste patru din zece persoane se tem că ar putea întâmpina probleme în achitarea costurilor pentru alimente, chirie sau rate la locuință.

Aceeași proporție spune că este îngrijorată de posibilitatea de a nu-și mai permite activități sociale precum ieșirile în oraș, mesele la restaurant sau alte cheltuieli considerate până nu demult obișnuite.

Pentru aproximativ jumătate dintre respondenți, inclusiv ideea unei vacanțe în anul următor a devenit o sursă de incertitudine financiară.

Scăderea nivelului de trai este principala preocupare

Întrebați care este cea mai mare problemă economică a țării, aproape jumătate dintre irlandezi au indicat scăderea nivelului de trai.

Această preocupare a fost menționată de 47% dintre respondenți, înaintea incertitudinilor generate de tensiunile politice internaționale și a problemelor legate de sărăcie.

Rezultatele sugerează că percepția asupra economiei este influențată nu doar de situația personală a oamenilor, ci și de sentimentul că presiunile economice devin tot mai greu de gestionat la nivel național.

Sondajul relevă și o anumită lipsă de încredere în capacitatea țării de a face față competiției economice globale. O majoritate restrânsă, de 52%, a declarat că are puțină sau deloc încredere că Irlanda va putea concura cu succes pe plan internațional în următorii ani.

Aceste cifre apar în condițiile în care economia irlandeză continuă să înregistreze performanțe puternice în multe sectoare și găzduiește unele dintre cele mai importante companii multinaționale din lume.

Totuși, pentru mulți cetățeni, datele macroeconomice nu se traduc automat într-o îmbunătățire a vieții de zi cu zi.

Mulți părinți cred că viitorul copiilor va fi mai dificil

Poate cea mai semnificativă concluzie a sondajului este legată de percepția asupra generațiilor viitoare.

Când au fost întrebați cum cred că va arăta nivelul de trai al copiilor de astăzi atunci când vor deveni adulți, 42% dintre respondenții din Irlanda au spus că acesta va fi mai scăzut decât cel al părinților lor.

Doar 33% cred că viitoarea generație va avea un nivel de trai mai ridicat.

Aceste date indică o schimbare importantă de perspectivă. Timp de decenii, mulți oameni au plecat de la ideea că fiecare generație va avea condiții mai bune de viață decât cea precedentă. Astăzi, un număr tot mai mare de persoane nu mai consideră acest lucru garantat.

Fenomenul nu este specific doar Irlandei. La nivel european, 45% dintre cetățeni cred că viitorii adulți vor avea un nivel de trai mai scăzut decât generația actuală.

În ansamblu, aproape jumătate dintre europeni au o opinie negativă despre situația economică a propriei țări, în timp ce doar aproximativ un sfert o consideră pozitivă.

Pentru Irlanda, rezultatele sondajului oferă o imagine a unei populații care resimte presiunea costului vieții și privește cu prudență spre viitor. În ciuda indicatorilor economici favorabili la nivel național, mulți oameni spun că dificultățile financiare sunt deja o realitate, iar temerile privind nivelul de trai al generației următoare continuă să crească.

Steven Baker, unul dintre cei mai cunoscuți organizatori ai protestelor anti-imigrație din Belfast, a fost pus sub acuzare pentru participare la revoltă în urma violențelor care au izbucnit în Irlanda de Nord în această săptămână. El se numără printre cei patru bărbați care au fost aduși în fața Belfast Magistrates’ Court și plasați în arest preventiv.

Cazul vine după mai multe nopți de tulburări în Belfast și în alte zone din Irlanda de Nord, declanșate pe fondul tensiunilor apărute după un atac cu cuțitul petrecut în nordul orașului. Violențele au dus la confruntări cu poliția, blocarea unor drumuri și distrugerea unor bunuri publice și private.

Pentru autorități, dosarele prezentate în instanță reprezintă primele cazuri importante legate de incidentele care au atras atenția întregului Regat Unit și au generat îngrijorări privind escaladarea tensiunilor sociale și etnice în regiune.

Potrivit procurorilor, Steven Baker, în vârstă de 45 de ani, este acuzat de o singură infracțiune de participare la revoltă în timpul incidentelor produse miercuri seara în zona Glengormley, la nord de Belfast.

Un polițist din cadrul PSNI a declarat în instanță că Baker a fost observat cu ajutorul unei drone operate de poliție în apropierea grupurilor implicate în tulburări.

Autoritățile au precizat însă că imaginile prezentate nu îl surprind aruncând obiecte către forțele de ordine și nici provocând pagube. Cu toate acestea, procurorii susțin că prezența și comportamentul său în timpul incidentelor justifică acuzația formulată.

După arestare, Baker a refuzat să răspundă întrebărilor poliției și nu a acceptat condițiile de eliberare propuse la secție.

Instanța a refuzat eliberarea pe cauțiune

Avocata lui Baker a susținut că acesta nu a înțeles condițiile prezentate la momentul arestării și că ulterior și-a dat seama că ar fi trebuit să accepte eliberarea.

Ea a declarat că clientul său respinge orice acuzație privind implicarea directă în acte de violență și afirmă că a fost prezent doar în calitate de observator.

Judecătorul Districtual Steven Keown nu a fost convins de argumentele apărării.

Acesta a refuzat eliberarea pe cauțiune și a transmis un mesaj ferm în legătură cu persoanele implicate în violențele din această săptămână.

Potrivit judecătorului, cei care au participat la tulburările de ordine publică reprezintă un risc semnificativ pentru societate și nu pot fi gestionați prin simple condiții de eliberare.

Decizia instanței reflectă poziția dură adoptată de sistemul judiciar în urma incidentelor care au afectat mai multe comunități din Irlanda de Nord.

Alte trei persoane au fost arestate în legătură cu revoltele

Pe lângă Steven Baker, instanța a analizat și dosarele altor trei bărbați acuzați de implicare în incidente.

Gary Meehan, în vârstă de 37 de ani, este acuzat de comportament violent și de blocarea unui drum public.

Conform declarațiilor făcute în instanță, poliția a fost alertată după ce mai mulți șoferi au susținut că au fost opriți pe Upper Malone Road de un grup de bărbați.

Unul dintre participanți ar fi sărit pe capota unui autoturism, iar un altul ar fi amenințat ocupanții vehiculului.

Anchetatorii au declarat că incidentul a fost înregistrat de o cameră de bord instalată într-unul dintre autoturisme.

Meehan a negat acuzațiile și a afirmat că a participat doar la un protest pașnic.

Și în acest caz, judecătorul a refuzat eliberarea pe cauțiune.

Potrivit instanței, evenimentele din ultimele zile au afectat grav sentimentul de siguranță al locuitorilor și au făcut ca unii oameni să se simtă captivi în propriile locuințe.

Un suspect s-a predat după publicarea fotografiei sale în presă

Un alt inculpat este Ryan Auld, în vârstă de 26 de ani, acuzat de participare la o adunare violentă.

Poliția susține că acesta apare în imagini surprinse în timpul atacurilor asupra unor vehicule ale forțelor de ordine pe Newtownards Road.

După ce fotografia sa a fost publicată în mass-media, Auld s-a prezentat singur la secția de poliție Musgrave.

În declarațiile sale, el a afirmat că a fost constrâns să participe la tulburări de către un grup de persoane mascate care l-ar fi amenințat că îi vor ataca locuința dacă refuză.

Avocatul său a precizat că bărbatul suferă de autism și a colaborat cu autoritățile predându-se voluntar.

Judecătorul a considerat însă că gravitatea faptelor și contextul în care s-au produs justifică menținerea sa în arest.

Poliția spune că violențele au fost organizate

Al patrulea inculpat este MacCauley Coyle, în vârstă de 21 de ani, acuzat de participare la revoltă și de împiedicarea activității poliției.

Potrivit PSNI, înregistrările video îl arată aruncând obiecte către vehiculele poliției și folosind elemente ale unui gard pentru a ridica o baricadă.

Polițiștii au declarat că în timpul confruntărilor au fost folosite și tunuri cu apă pentru dispersarea mulțimii.

Mai târziu în aceeași noapte, agenții au observat doi bărbați îndreptându-se către Glengormley. Unul dintre ei corespundea descrierii lui Coyle și era ud din cap până în picioare.

Cei doi au încercat să fugă, însă Coyle a fost prins și arestat.

Apărarea a susținut că nu există o identificare clară a acestuia în timpul incidentelor și că nu mai avusese probleme cu legea până acum.

Instanța a respins cererea de eliberare.

Judecătorul Keown a afirmat că persoanele acuzate de implicare în revoltele din această săptămână reprezintă un risc pe care societatea nu îl poate ignora.

Violențele din Belfast au readus în atenție tensiunile care apar periodic în Irlanda de Nord atunci când evenimentele cu încărcătură etnică sau politică sunt exploatate de grupuri radicale. Autoritățile continuă să identifice participanții la incidente cu ajutorul imaginilor video, al fotografiilor și al altor probe, iar numărul persoanelor puse sub acuzare ar putea crește pe măsură ce anchetele avansează.

Aproape 19.000 de sesizări privind posibile fraude legate de prestațiile sociale au fost transmise anul trecut către Department of Social Protection, potrivit unor date obținute în baza legislației privind accesul la informații. Printre cazurile semnalate s-au numărat persoane care ar fi folosit identități false, plăți acordate în numele unor persoane decedate și beneficii sociale încasate de persoane aflate în închisoare.

Datele oferă o imagine asupra dimensiunii fenomenului și asupra modului în care autoritățile verifică informațiile primite de la public. Deși numărul sesizărilor este ridicat, doar o parte dintre acestea ajung să fie analizate în detaliu de inspectorii serviciilor sociale.

Pentru românii care locuiesc și lucrează în Irlanda, cifrele sunt relevante deoarece sistemul de protecție socială reprezintă una dintre cele mai importante componente ale serviciilor publice, iar combaterea fraudelor este considerată o prioritate pentru autorități.

În total, Department of Social Protection a primit 18.792 de sesizări în cursul anului trecut. Cele mai multe au fost trimise prin intermediul site-ului instituției, însă mii de persoane au folosit și e-mailul, telefonul sau corespondența clasică pentru a semnala posibile nereguli.

Cele mai multe reclamații au vizat persoane care lucrau și primeau beneficii sociale

Cea mai mare categorie de sesizări a vizat persoane care ar fi lucrat fără să declare veniturile și care ar fi continuat să primească prestații sociale.

Autoritățile au înregistrat peste 7.100 de astfel de reclamații. O altă categorie importantă a privit beneficiarii plății One-Parent Family Payment despre care s-a susținut că locuiau împreună cu un partener fără să declare această situație. În această categorie au fost înregistrate aproximativ 3.600 de sesizări.

Datele mai arată că aproape 2.000 de persoane au fost reclamate pentru că nu ar fi declarat toate bunurile sau activele pe care le dețineau atunci când au solicitat sprijin financiar din partea statului.

Au existat și peste 1.300 de sesizări privind persoane care ar fi continuat să primească beneficii sociale după ce au părăsit Irlanda.

În alte peste 1.100 de cazuri, reclamanții au susținut că persoane care încasau ajutoare destinate îngrijitorilor nu ofereau în realitate îngrijire nimănui.

Autoritățile au primit și peste 500 de sesizări privind utilizarea unor identități false pentru obținerea prestațiilor sociale.

Au fost raportate și cazuri care implicau persoane decedate sau aflate în închisoare

Printre cele mai neobișnuite sesizări s-au numărat cele referitoare la persoane decedate sau aflate în detenție.

Potrivit cifrelor oficiale, au fost raportate 80 de situații în care s-a susținut că plăți sociale erau efectuate în numele unor persoane decedate.

Alte 38 de sesizări au vizat persoane aflate în închisoare despre care s-a afirmat că primeau în continuare anumite beneficii.

De asemenea, 449 de reclamații au avut legătură cu presupusa neplată a contribuțiilor PRSI de către angajatori.

Autoritățile subliniază că simpla existență a unei sesizări nu înseamnă că a fost comisă o fraudă. În multe cazuri, informațiile primite se dovedesc incomplete, incorecte sau imposibil de verificat.

Majoritatea sesizărilor nu duc la măsuri suplimentare

Datele arată că o mare parte dintre sesizările primite nu se transformă în anchete detaliate.

Din cele peste 18.400 de cazuri analizate anul trecut, aproximativ 5.400 au fost trimise mai departe pentru verificări suplimentare.

În schimb, aproape 13.000 de sesizări au fost închise fără alte măsuri.

Potrivit Department of Social Protection, acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Uneori informațiile oferite sunt insuficiente. În alte situații, persoana reclamată nu poate fi identificată cu certitudine sau datele transmise se dovedesc eronate.

Există și cazuri în care sesizările sunt făcute cu rea-credință sau fără o bază reală.

Instituția a precizat că fiecare raport este analizat inițial pentru a se stabili dacă există suficiente informații pentru continuarea verificărilor.

Dacă persoana poate fi identificată și dacă există indicii care justifică o examinare mai atentă, cazul este transmis inspectorilor sau departamentului responsabil de schema de plată respectivă.

Plata beneficiilor nu este suspendată pe baza unei simple reclamații

Department of Social Protection a insistat că nicio prestație socială nu este suspendată automat doar pentru că cineva a făcut o sesizare.

Potrivit reprezentanților instituției, o reclamație reprezintă doar un motiv pentru verificarea unui dosar și nu constituie o dovadă în sine.

Deciziile privind acordarea sau suspendarea beneficiilor sunt luate numai după analizarea tuturor informațiilor disponibile și după efectuarea verificărilor necesare.

Autoritățile au explicat că informațiile primite prin intermediul sesizărilor sunt considerate, în multe cazuri, simple afirmații care trebuie confirmate înainte de a putea influența o decizie oficială.

Pe site-ul instituției este disponibil un serviciu prin care publicul poate transmite anonim informații despre posibile fraude. Cei care aleg să facă o sesizare sunt încurajați să ofere cât mai multe detalii pentru a ajuta verificarea informațiilor.

În anumite situații, dacă din informațiile primite rezultă că un copil sau un adult vulnerabil s-ar putea afla în pericol, cazul poate fi transmis către Tusla. De asemenea, informațiile pot fi împărtășite cu alte instituții ale statului atunci când există suspiciuni privind infracțiuni sau folosirea necorespunzătoare a fondurilor publice.

Cifrele publicate arată că autoritățile continuă să se bazeze într-o mare măsură pe informațiile primite de la cetățeni pentru identificarea posibilelor fraude sociale. În același timp, numărul mare de sesizări clasate fără măsuri suplimentare evidențiază dificultatea de a separa suspiciunile reale de informațiile incomplete sau neconfirmate, o provocare care rămâne prezentă pentru sistemul de protecție socială din Irlanda.

Proprietarii clădirilor abandonate din peste 100 de orașe și localități din Irlanda vor fi obligați să plătească o nouă taxă anuală începând cu următorii ani, potrivit unor planuri care urmează să fie prezentate Guvernului de către ministrul Finanțelor și Tánaiste, Simon Harris.

Măsura face parte din eforturile autorităților de a readuce în circuitul economic și rezidențial mii de proprietăți lăsate în paragină, într-o perioadă în care Irlanda continuă să se confrunte cu o criză acută a locuințelor. Noua taxă va fi aplicată inițial în 107 orașe și localități și va reprezenta cel puțin 7% din valoarea proprietății.

Guvernul consideră că numeroase clădiri abandonate ar putea fi transformate în locuințe sau spații comerciale, contribuind astfel la revitalizarea comunităților și la creșterea ofertei de locuințe. Autoritățile spun că scopul principal nu este colectarea de bani la buget, ci determinarea proprietarilor să renoveze sau să repună în folosință imobilele lăsate de ani de zile neutilizate.

Peste 100 de orașe și localități vor intra în prima etapă a programului

Potrivit documentelor care urmează să fie discutate în Cabinet, noua taxă va fi introdusă în prima fază în zonele urbane cu o populație de cel puțin 4.000 de locuitori.

Lista include marile centre urbane precum Dublin, Cork, Limerick și Galway, dar și orașe mai mici precum Navan, Sligo, Dundalk, Drogheda, Tipperary sau Roscommon.

În total, 107 localități vor fi vizate în această etapă.

Guvernul intenționează însă să extindă ulterior măsura. O a doua etapă va include încă 64 de localități cu peste 2.000 de locuitori, printre care Killorglin, Abbeyfeale, Ballinrobe, Bailieborough și Athenry.

După finalizarea acestei extinderi, numărul localităților acoperite de noul sistem va ajunge la 171.

Oficialii susțin că abordarea graduală le va permite autorităților să testeze mecanismul înainte de aplicarea sa la scară mai largă.

Revenue va prelua colectarea taxei

Una dintre cele mai importante schimbări privește instituția care va administra noua taxă.

În prezent, autoritățile locale sunt responsabile pentru aplicarea și colectarea taxei existente pentru terenurile și proprietățile degradate. Sistemul a fost însă criticat în repetate rânduri din cauza nivelului redus de colectare și a dificultăților întâmpinate de consiliile locale în identificarea și contactarea proprietarilor.

În noua formulă, responsabilitatea va trece către Revenue Commissioners, instituția care gestionează colectarea taxelor în Irlanda.

Guvernul speră că implicarea Revenue va duce la o aplicare mai eficientă a legislației și la o creștere semnificativă a gradului de conformare.

Noua taxă va fi declarată de proprietari și va fi susținută de mecanisme de control și recuperare a sumelor datorate similare celor utilizate pentru alte obligații fiscale.

Planurile prevăd ca măsura să fie inclusă în Finance Act 2026, legislația care va pune în aplicare prevederile viitorului buget.

Autoritățile cred că numărul real al clădirilor abandonate este mult mai mare

Datele oficiale arată că anul trecut au fost înregistrate 2.140 de proprietăți pe registrele clădirilor abandonate administrate de autoritățile locale.

Miniștrii au fost însă informați că situația reală ar putea fi mult diferită.

Estimările prezentate Guvernului sugerează că numărul proprietăților aflate în stare de abandon ar putea depăși 19.000 la nivel național.

Această diferență ridică întrebări cu privire la eficiența actualului sistem de identificare și monitorizare a clădirilor neutilizate.

În multe orașe și sate din Irlanda există imobile care stau goale de ani de zile, unele în zone centrale unde cererea de locuințe și spații comerciale este foarte ridicată.

În același timp, autoritățile locale cheltuiesc sume importante pentru programe de locuințe și pentru închirierea de spații destinate diferitelor servicii publice.

Guvernul consideră că o parte dintre aceste probleme pot fi reduse dacă proprietățile abandonate sunt readuse în folosință.

Simon Harris: succesul nu va fi măsurat prin banii colectați

Simon Harris a declarat că obiectivul principal al măsurii este schimbarea comportamentului proprietarilor și revitalizarea comunităților.

Potrivit acestuia, Irlanda dispune de mii de clădiri care au un potențial important, dar care în prezent nu contribuie în niciun fel la viața economică sau socială a localităților în care se află.

Ministrul a subliniat că țara are nevoie de mai multe locuințe, centre urbane active și investiții în comunitățile locale, iar reutilizarea fondului construit existent poate juca un rol important în atingerea acestor obiective.

„Succesul nu va fi măsurat prin valoarea taxelor colectate”, a transmis Harris.

În opinia sa, rezultatele ar trebui evaluate prin numărul clădirilor renovate, al locuințelor create și al comunităților care beneficiază de pe urma acestor transformări.

Mesajul Guvernului este că proprietarii vor avea un stimulent financiar puternic pentru a lua o decizie: fie investesc în reabilitarea proprietăților, fie suportă costul unei taxe anuale semnificative.

Mai sunt de stabilit excepțiile și procedurile de contestare

Deși direcția generală a reformei este deja stabilită, mai multe detalii urmează să fie clarificate înainte de adoptarea legislației.

Funcționarii lucrează în prezent la definirea excepțiilor, a procedurilor de contestare și a mecanismelor prin care va fi verificată situația juridică a proprietăților și identitatea proprietarilor.

Autoritățile locale vor continua să mențină registrele clădirilor abandonate și să identifice imobilele care intră sub incidența noii taxe.

Revenue va avea rolul de a administra și colecta efectiv sumele datorate.

Rămâne de văzut câte proprietăți vor fi introduse pe listele oficiale după ce noul sistem va deveni operațional și cât de rapid vor reacționa proprietarii.

Pentru mulți locuitori ai orașelor irlandeze, problema clădirilor abandonate este vizibilă de ani de zile. În același timp, presiunea asupra pieței locuințelor continuă să crească, iar autoritățile caută soluții care să aducă mai multe proprietăți în circuit fără a aștepta construirea unor dezvoltări noi.

Dacă planul va fi aprobat în forma actuală, proprietarii clădirilor lăsate în paragină vor începe să simtă efectele noii politici fiscale începând cu anul viitor, iar impactul acesteia asupra pieței imobiliare va fi urmărit îndeaproape de Guvern și de autoritățile locale din întreaga țară.

Irlanda se află în stare de alertă înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, programată să înceapă în luna iulie. Specialiști în securitate și surse din cadrul forțelor de ordine avertizează că țara ar putea deveni ținta unor amenințări hibride atribuite unor actori susținuți de Rusia, pe fondul creșterii numărului de atacuri similare în alte state europene.

Potrivit experților citați de presa irlandeză, organizarea numeroaselor reuniuni și evenimente europene în Irlanda va aduce în țară un număr mare de oficiali și instituții europene, transformând-o într-o țintă mai atractivă pentru operațiuni de sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice sau alte acțiuni menite să creeze instabilitate.

Avertismentele vin într-un moment în care mai multe state europene au raportat în ultimii ani activități atribuite Rusiei, de la atacuri informatice și campanii de influențare a opiniei publice până la acte de sabotaj și tentative de intimidare.

Ronan Murphy, specialist în securitate cibernetică și fondator al companiei Smarttech247, consideră că Irlanda trebuie să pornească de la premisa că va deveni o țintă.

„Trebuie să presupunem că vom fi vizați și să nu lăsăm nimic la voia întâmplării”, a declarat acesta, subliniind că vizibilitatea internațională adusă de președinția UE poate reprezenta o oportunitate pentru state ostile care urmăresc să provoace disfuncționalități sau să afecteze imaginea Uniunii Europene.

În opinia sa, concentrarea unui număr mare de lideri politici și instituții europene pe teritoriul Irlandei în următoarele șase luni va necesita măsuri suplimentare de securitate atât în domeniul digital, cât și în cel al protecției infrastructurii și evenimentelor publice.

Un e-mail trimis școlilor din Carlow a fost analizat ca posibilă amenințare hibridă

Nivelul de atenție al autorităților a fost evidențiat recent de un incident petrecut în comitatul Carlow.

Luna trecută, aproximativ 20 de școli au primit un e-mail în care erau lansate amenințări privind posibile atacuri armate. Mesajul a fost trimis în numele unui grup online cunoscut pentru activități radicale și de perturbare.

Potrivit informațiilor publicate de Irish Independent, Garda a tratat inițial cazul ca pe o posibilă amenințare hibridă și a colaborat cu agenții internaționale specializate în combaterea criminalității informatice pentru a verifica dacă există vreo legătură cu operațiuni susținute de Rusia.

În cele din urmă nu au fost găsite dovezi care să indice o implicare rusă, însă amploarea verificărilor arată cât de serios sunt tratate astfel de situații.

Surse din cadrul Garda au declarat că autoritățile irlandeze sunt conștiente de riscurile asociate președinției UE și mențin un contact permanent cu partenerii internaționali pentru monitorizarea amenințărilor hibride.

Specialiștii atrag atenția că asemenea acțiuni nu urmăresc întotdeauna producerea unor pagube directe. De multe ori scopul este răspândirea fricii, afectarea încrederii publicului și crearea unei stări de nesiguranță.

Murphy consideră că episodul din Carlow seamănă cu tacticile de „război psihologic” observate în mai multe țări europene în ultimii ani.

Europa se confruntă de ani buni cu operațiuni de destabilizare

După invazia Ucrainei din 2022, mai multe guverne occidentale au acuzat Rusia că desfășoară o amplă campanie de acțiuni hibride pe teritoriul Europei.

Acestea includ atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje, incendieri deliberate și alte operațiuni menite să creeze tensiuni politice și sociale.

În unele cazuri au fost raportate inclusiv tentative de asasinat. Autoritățile europene susțin că astfel de acțiuni au scopul de a slăbi sprijinul acordat Ucrainei și de a afecta stabilitatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În Irlanda, una dintre situațiile care au atras atenția autorităților a avut loc în decembrie anul trecut, când drone neidentificate au pătruns într-o zonă cu restricții de zbor în apropierea Aeroportului Dublin, chiar la începutul vizitei președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski.

Incidentul este încă analizat, iar autoritățile nu au anunțat public concluzii definitive.

Potrivit estimărilor prezentate de experți din domeniu, organizațiile irlandeze se confruntă cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, iar o parte semnificativă dintre acestea sunt suspectate că au legături cu interese rusești.

Lecțiile învățate din alte state care au găzduit președinția UE

Specialiștii spun că experiența altor țări oferă indicii despre tipul de riscuri cu care s-ar putea confrunta Irlanda.

Kacper Rekawek, cercetător principal în cadrul International Centre for Counter-Terrorism din Haga, consideră că nu președinția UE în sine reprezintă principalul motiv pentru astfel de acțiuni, ci poziția politică a țării respective în raport cu Rusia.

El a amintit că în timpul mandatului Danemarcei au fost raportate zboruri ale unor drone deasupra unor baze militare și aeroporturi, incidente care au perturbat traficul aerian. Autoritățile daneze nu au exclus atunci posibilitatea unei implicări ruse.

În perioada în care Spania și Belgia au deținut președinția UE au fost înregistrate atacuri informatice asupra unor site-uri guvernamentale și servicii publice locale.

Totuși, nu toate statele care au găzduit președinția au fost afectate de astfel de incidente, ceea ce arată că amenințările depind și de contextul geopolitic al fiecărei țări.

Posibile tensiuni legate de exporturile de alumină către Rusia

Un alt subiect care ar putea amplifica interesul Moscovei față de Irlanda este controversa privind exporturile de alumină provenite de la rafinăria Aughinish din Limerick.

În ultimele luni au apărut presiuni pentru includerea acestor exporturi în regimul de sancțiuni europene, după informații potrivit cărora materia primă ar ajunge în industria militară rusă.

Department of Enterprise desfășoară o analiză a lanțului de aprovizionare, iar concluziile urmează să fie prezentate instituțiilor europene.

Potrivit lui Rekawek, dacă vor fi adoptate măsuri care afectează interesele economice ale Rusiei, există posibilitatea apariției unor reacții de intimidare sau presiune.

Mesajul unor astfel de operațiuni este, spune el, acela de a transmite că statul vizat se află „în vizor”.

Avertismente similare au fost formulate recent și de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a declarat la Dublin că niciun stat european nu este în afara listei de ținte ale Rusiei. Ea a vorbit despre creșterea numărului de atacuri hibride și acte de sabotaj în Europa.

Guvernul irlandez recunoaște că perioada președinției UE va aduce provocări suplimentare. Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că riscurile pot fi reduse prin măsuri de prevenție, chiar dacă nu pot fi eliminate complet.

Între timp, National Cyber Security Centre a realizat evaluări de risc și exerciții de simulare pentru a testa reacția instituțiilor în cazul unui atac cibernetic major. Rezultatele acestor pregătiri vor fi puse la încercare în următoarele luni, când Irlanda va deveni una dintre principalele gazde ale activității politice europene.