Doar o treime dintre locuințele noi ajung pe piața liberă din Irlanda
Tot mai puține locuințe noi construite în Irlanda ajung să fie cumpărate de persoane fizice prin piața obișnuită de vânzare, arată o analiză publicată de agenția imobiliară Sherry FitzGerald. Potrivit datelor, doar o treime din locuințele finalizate în ultimii ani au fost vândute gospodăriilor care își caută o casă proprie.
Studiul evidențiază o schimbare majoră pe piața imobiliară irlandeză. Deși numărul locuințelor construite a crescut semnificativ, o parte tot mai mare din noile dezvoltări este cumpărată de autorități locale, organizații susținute de stat și investitori instituționali, înainte ca proprietățile să ajungă pe piața deschisă.
Fenomenul este important pentru mii de familii care încearcă să cumpere o locuință în Irlanda. În ciuda creșterii construcțiilor, numărul caselor și apartamentelor disponibile pentru cumpărătorii obișnuiți rămâne limitat, ceea ce continuă să alimenteze presiunea asupra prețurilor.
În ultimii șase ani, numărul locuințelor finalizate anual în Irlanda a crescut de la aproximativ 20.000 la peste 36.000. Cu toate acestea, beneficiile acestei creșteri nu s-au reflectat în aceeași măsură în oferta disponibilă pentru cumpărătorii individuali.
Tot mai multe locuințe noi sunt cumpărate înainte de a ajunge pe piață
Analiza realizată de Sherry FitzGerald arată că între 2020 și 2025, în medie, doar 33% dintre locuințele noi au fost cumpărate de gospodării private.
În perioada anterioară, între 2014 și 2019, proporția era semnificativ mai mare. Atunci, aproximativ 57% dintre locuințele noi ajungeau la cumpărători individuali.
Diferența reflectă transformările profunde prin care a trecut piața rezidențială în ultimul deceniu.
În 2025 au fost finalizate 36.246 de locuințe noi la nivel național. Dintre acestea, doar 12.135 au fost cumpărate de gospodării private.
Datele sugerează că, deși Irlanda construiește mai mult decât în urmă cu câțiva ani, cea mai mare parte a creșterii nu se regăsește în oferta disponibilă pentru cei care caută să cumpere o locuință pentru uz propriu.
Situația a fost și mai accentuată în 2023, când doar 29% dintre locuințele noi au fost vândute pe piața liberă. A fost cel mai redus nivel înregistrat în ultimii 15 ani.
Pentru mulți cumpărători aflați la prima achiziție, acest lucru înseamnă mai puține opțiuni și o concurență mai mare pentru proprietățile disponibile.
Statul și investitorii au devenit jucători dominanți
Datele Central Statistics Office arată că entitățile care nu sunt gospodării private controlează acum o parte tot mai mare a achizițiilor de locuințe noi.
În această categorie intră fondurile de investiții, autoritățile locale și organizațiile de locuințe susținute de stat care cumpără proprietăți pentru programele de locuințe sociale și accesibile.
Împreună, aceste entități ajung să reprezinte aproape jumătate din toate tranzacțiile cu locuințe noi.
Autoritățile susțin că aceste achiziții sunt necesare pentru reducerea listelor de așteptare pentru locuințe sociale și pentru dezvoltarea programelor destinate familiilor cu venituri moderate.
Totuși, criticii spun că efectul secundar este reducerea numărului de locuințe disponibile pentru cumpărătorii care încearcă să intre pe piață prin mijloace proprii.
O altă parte a locuințelor construite anual este reprezentată de case individuale construite în afara marilor dezvoltări rezidențiale. Acestea au reprezentat aproximativ o cincime din totalul construcțiilor noi în ultimii șase ani.
Astfel, doar o parte relativ redusă din producția anuală de locuințe ajunge efectiv pe piața deschisă în competiție directă pentru cumpărătorii obișnuiți.
Specialiștii avertizează asupra impactului asupra proprietății private
Dr. Lorcan Sirr, lector în domeniul locuirii la TU Dublin, consideră că această tendință va avea efecte importante asupra gradului de proprietate din Irlanda.
Potrivit acestuia, diminuarea numărului de locuințe disponibile pentru cumpărare contribuie la scăderea procentului de persoane care dețin propria casă.
Datele recensământului arată că rata proprietății locuințelor în Irlanda a scăzut de la aproximativ 70% în 2011 la 66% în 2022.
Pentru mulți tineri și pentru familiile care încearcă să cumpere prima locuință, accesul la piață devine tot mai dificil.
Specialistul avertizează că efectele nu se limitează doar la sectorul imobiliar.
Pe măsură ce tot mai puține locuințe sunt disponibile în zonele unde există locuri de muncă, oamenii sunt nevoiți să se mute mai departe de centrele economice.
Acest lucru poate duce la navete mai lungi, costuri suplimentare pentru transport și o presiune mai mare asupra infrastructurii rutiere.
În același timp, mulți dintre cei care nu reușesc să cumpere o locuință rămân în sectorul privat de închiriere pentru perioade mai lungi decât și-ar dori.
Criza ofertei continuă să alimenteze creșterea prețurilor
Jean Behan, director de cercetare în cadrul Sherry FitzGerald, spune că piața locuințelor continuă să fie afectată de lipsa ofertei în aproape toate segmentele.
Potrivit acesteia, deficitul persistent de locuințe contribuie atât la creșterea prețurilor de vânzare, cât și la majorarea chiriilor.
Chiar dacă numărul construcțiilor a crescut, cererea continuă să depășească oferta disponibilă.
Această situație este resimțită în multe regiuni ale țării, inclusiv în Dublin și în marile centre urbane unde populația continuă să crească.
Experții din sector consideră că Irlanda are nevoie de un ritm de construcție mult mai ridicat pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare.
În plus, ei susțin că este necesară o distribuție mai echilibrată a noilor locuințe între sectorul social, cel accesibil și piața liberă.
Guvernul promite 300.000 de locuințe până în 2030
Guvernul irlandez și-a propus să livreze peste 300.000 de locuințe noi până la sfârșitul deceniului.
Planurile actuale prevăd ca aproximativ 90.000 dintre acestea să fie locuințe destinate cumpărătorilor aflați la început de drum pe piața imobiliară.
Aceste așa-numite „starter homes” ar urma să reprezinte aproape 30% din întreaga producție de locuințe noi până în 2030.
Autoritățile speră că măsura va contribui la creșterea accesului la proprietate și la reducerea presiunii asupra pieței private de închiriere.
Rămâne însă de văzut dacă ritmul construcțiilor și structura noilor dezvoltări vor reuși să schimbe tendința observată în ultimii ani.
Pentru mulți români care trăiesc și muncesc în Irlanda, aceste cifre explică de ce găsirea unei locuințe de cumpărat continuă să fie o provocare, chiar și într-o perioadă în care numărul construcțiilor noi este în creștere. Iar dacă proporția locuințelor disponibile pe piața liberă nu va crește, presiunea asupra cumpărătorilor ar putea rămâne una dintre cele mai importante probleme ale pieței imobiliare irlandeze în anii care urmează.
Aproape jumătate dintre irlandezi nu știu că pot merge la farmacie în locul medicului de familie pentru anumite afecțiuni
Un nou sondaj arată că patru din zece persoane din Irlanda nu cunosc existența programului prin care anumite afecțiuni obișnuite pot fi evaluate și tratate direct în farmacii, la un cost mai mic decât o consultație la medicul de familie.
Datele au fost publicate luni și sugerează că, deși schema este disponibilă la nivel național de mai mult timp, o parte importantă a populației continuă să nu știe că poate primi ajutor medical pentru probleme de sănătate frecvente fără a programa o vizită la GP.
Subiectul este important într-un moment în care multe cabinete medicale se confruntă cu liste de așteptare și dificultăți în oferirea unor programări rapide, în special în anumite regiuni ale țării.
Potrivit sondajului realizat de Amárach Research la comanda companiei farmaceutice Azure Pharmaceuticals, 40% dintre respondenți nu au auzit de această schemă. Lipsa de informare este mai evidentă în rândul adulților tineri.
Programul permite farmaciștilor să ofere consultații pentru o serie de afecțiuni comune, iar în anumite situații să recomande tratamente fără prescripție sau să elibereze medicamente care necesită rețetă.
Costul unei consultații este, în general, între 30 și 40 de euro, la care se poate adăuga costul tratamentului recomandat.
Ce afecțiuni pot fi tratate direct în farmacii
Schema acoperă o serie de probleme medicale întâlnite frecvent și care, în multe cazuri, nu necesită o vizită la medicul de familie.
Printre acestea se numără febra fânului, herpesul bucal, conjunctivita, impetigo, candidoza orală, zona zoster, infecțiile urinare necomplicate și cistita.
În cadrul consultației, farmacistul evaluează simptomele pacientului și stabilește dacă problema poate fi gestionată în farmacie sau dacă este necesară trimiterea către un medic.
Modelul urmărește să reducă presiunea asupra serviciilor medicale primare și să ofere pacienților acces mai rapid la îngrijire pentru probleme care nu necesită investigații complexe.
Pentru multe persoane, avantajul principal este timpul. Programările la GP pot fi greu de obținut în unele zone, iar farmaciile sunt adesea mai accesibile și au program extins.
În ultimii ani, rolul farmaciștilor în sistemul de sănătate irlandez s-a extins treptat. Autoritățile și organizațiile din domeniul sănătății au încercat să folosească mai eficient rețeaua de farmacii pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii medicale.
Majoritatea oamenilor ar folosi serviciul dacă ar ști de el
Rezultatele sondajului sugerează că principalul obstacol nu este lipsa de încredere, ci lipsa de informare.
Potrivit cercetării, 84% dintre respondenți au declarat că ar lua în considerare utilizarea schemei în locul unei vizite la medicul de familie pentru afecțiunile eligibile.
După ce au aflat detalii despre serviciu, trei sferturi dintre participanți au spus că l-ar folosi în viitor dacă s-ar confrunta cu una dintre problemele medicale incluse în program.
Doar 4% dintre cei chestionați au afirmat că este puțin probabil să apeleze la această opțiune.
Costul pare să fie, de asemenea, un argument important. Aproximativ două treimi dintre participanți consideră că suma de 30–40 de euro reprezintă o valoare bună pentru o consultație și tratament oferite de un farmacist calificat.
Pentru multe familii, diferența de preț poate conta, mai ales atunci când este vorba despre afecțiuni minore care necesită o intervenție rapidă.
În același timp, accesul mai rapid la servicii medicale este văzut ca un avantaj semnificativ.
Mulți respondenți au menționat că ar prefera să primească ajutor în aceeași zi, în loc să aștepte o programare disponibilă la medicul de familie.
Tinerii sunt cei mai puțin informați despre program
Deși schema este relativ cunoscută la nivel general, sondajul a identificat diferențe importante între grupele de vârstă.
În rândul persoanelor cu vârste între 18 și 24 de ani, doar 57% știau că serviciul există.
Situația este similară și în categoria 25–34 de ani, unde aproape jumătate dintre respondenți nu știau că farmaciile oferă acest tip de consultații.
Aceste cifre sugerează că informațiile despre program nu au ajuns în mod eficient la o parte dintre persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de el.
Specialiștii spun că o mai bună promovare ar putea contribui la reducerea presiunii asupra cabinetelor de medicină de familie și la folosirea mai eficientă a resurselor disponibile în sistemul de sănătate.
Sondajul indică faptul că nivelul de cunoaștere este mai ridicat în rândul persoanelor care au avut deja dificultăți în obținerea unei consultații la GP sau care folosesc frecvent serviciile farmaciilor.
Accesul dificil la GP împinge pacienții spre alternative
Problema accesului la medicii de familie continuă să fie una dintre principalele provocări ale sistemului de sănătate din Irlanda.
În multe zone ale țării, pacienții se confruntă cu perioade lungi de așteptare pentru programări, iar unele cabinete nu mai acceptă pacienți noi.
Sondajul arată că această situație influențează direct modul în care oamenii privesc serviciile oferite de farmacii.
În Leinster, excluzând Dublinul, un sfert dintre respondenți au declarat că dificultatea de a obține o consultație la GP reprezintă un motiv important pentru care ar lua în considerare utilizarea schemei.
Procentul este de peste două ori mai mare decât media națională.
Rezultatele sugerează că programul ar putea juca un rol tot mai important în zonele unde accesul la medicii de familie este limitat.
Sandra Gannon, director general al Azure Pharmaceuticals, a declarat că discuția nu mai este despre capacitatea farmaciștilor de a oferi astfel de servicii, ci despre cât de mult ar putea fi extins rolul lor în viitor.
Potrivit acesteia, nivelul ridicat de încredere pe care pacienții îl acordă farmaciștilor reprezintă unul dintre motivele pentru care schema a fost bine primită de cei care o cunosc deja.
Ea a subliniat însă că este nevoie de mai multe campanii de informare, în special pentru grupurile de vârstă mai tinere, care continuă să fie mai puțin familiarizate cu serviciile disponibile în farmaciile comunitare.
Pe măsură ce presiunea asupra serviciilor medicale primare crește, autoritățile vor fi nevoite să găsească modalități prin care pacienții să poată accesa mai rapid îngrijirea de care au nevoie. Rezultatele acestui sondaj sugerează că farmaciile ar putea deveni o parte tot mai importantă a acestei soluții în anii următori.
Peste 630 de solicitanți de azil au părăsit voluntar Irlanda în primele luni ale anului
Peste 630 de persoane aflate în sistemul de protecție internațională au ales să părăsească voluntar Irlanda în primele cinci luni ale anului 2026, potrivit datelor publicate de Department of Justice.
Autoritățile irlandeze au confirmat că până la 31 mai, un număr de 633 de solicitanți de azil au revenit voluntar în țările de origine, în cadrul programului de întoarcere asistată. Persoanele care aleg această variantă pot primi sprijin financiar pentru reintegrare după revenirea în țara natală.
Datele sunt importante deoarece apar într-un moment în care presiunea asupra sistemului de protecție internațională rămâne ridicată, iar Guvernul încearcă să reducă numărul persoanelor aflate în centrele de cazare și să accelereze procesarea cererilor de azil.
Potrivit informațiilor furnizate de Department of Justice, statul a plătit până la 10 iunie aproximativ 222.500 de euro sub formă de ajutoare pentru reintegrare celor care au părăsit voluntar Irlanda în acest an.
În ianuarie au fost înregistrate 101 plecări voluntare, în februarie 100, în martie 107, în aprilie 192, iar în mai alte 133 de persoane au ales să părăsească țara.
Guvernul continuă să ofere stimulente financiare pentru întoarcerea voluntară
Programul de întoarcere voluntară funcționează de mai mulți ani în Irlanda, însă în toamna anului trecut autoritățile au decis să mărească sumele oferite anumitor categorii de solicitanți de azil.
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a anunțat atunci un sistem de stimulente financiare mai generoase pentru persoanele care aleg să renunțe la procedura de azil și să revină în țara de origine într-o etapă timpurie a procesului.
Conform regulilor introduse în septembrie 2025, o persoană care decide să plece înainte de a formula apel împotriva unei decizii nefavorabile poate primi până la 2.500 de euro. În cazul familiilor, suma poate ajunge la 10.000 de euro.
Autoritățile speră că această abordare va reduce durata șederii în sistem și va diminua costurile suportate de stat pentru cazare și servicii asociate.
Department of Justice a precizat că nu toate persoanele care părăsesc Irlanda solicită imediat ajutorul financiar pentru reintegrare. Unele aleg să nu îl ceară deloc, iar în alte situații există întârzieri între momentul plecării și plata efectivă a sumelor.
Acesta este și motivul pentru care valoarea totală a plăților efectuate nu reflectă întotdeauna exact numărul persoanelor care au părăsit țara într-o anumită perioadă.
Numărul plecărilor voluntare a crescut puternic în ultimii ani
Datele oficiale arată o creștere semnificativă a numărului de persoane care aleg să părăsească Irlanda pe această cale.
În cursul anului 2025, peste 1.600 de solicitanți de azil au revenit voluntar în țările de origine. Comparativ cu anul precedent, creșterea a fost de aproximativ 72%.
În 2024, numărul plecărilor voluntare a fost de 934.
Deși majorarea stimulentelor financiare a atras atenția publică, cifrele publicate de autorități sugerează că după introducerea noilor sume nu s-a produs o explozie imediată a numărului de plecări.
Totuși, valoarea totală a fondurilor plătite prin program a crescut considerabil.
În 2025, Department of Justice a acordat aproximativ 855.700 de euro sub formă de ajutoare pentru reintegrare. Din această sumă, peste 554.000 de euro au mers către persoane individuale, iar aproximativ 301.000 de euro către familii.
Prin comparație, în 2024 statul a plătit aproximativ 285.000 de euro prin același program.
Diferența reflectă atât creșterea numărului de participanți, cât și nivelul mai ridicat al sumelor oferite.
Ce se întâmplă dacă solicitantul a făcut deja apel
Schema de sprijin diferă în funcție de etapa în care se află solicitantul în procedura de azil.
Persoanele care au contestat deja o decizie nefavorabilă, dar aleg să părăsească voluntar Irlanda înainte de pronunțarea unei hotărâri în apel, pot primi până la 1.500 de euro fiecare.
În cazul familiilor, plafonul poate ajunge la 6.000 de euro.
Dacă apelul este respins și persoana decide ulterior să plece voluntar, sprijinul disponibil este mai redus. Pentru familii, suma maximă este de 3.000 de euro.
Înainte de modificările adoptate anul trecut, ajutorul financiar era considerabil mai mic. Persoanele individuale puteau primi până la 1.200 de euro, iar familiile până la 2.000 de euro.
Guvernul a argumentat că majorarea stimulentelor poate încuraja luarea unei decizii mai rapide și poate reduce presiunea asupra sistemului de protecție internațională.
Autoritățile preferă întoarcerea voluntară în locul deportării
Department of Justice a precizat în repetate rânduri că întoarcerea voluntară reprezintă opțiunea preferată de stat atunci când o persoană nu mai are dreptul să rămână în Irlanda.
Reprezentanții ministerului susțin că procesul de gestionare a migrației trebuie să includă atât plecările voluntare, cât și deportările, pentru ca legislația să fie aplicată în mod eficient și pentru ca publicul să aibă încredere în sistem.
Cu toate acestea, autoritățile consideră că revenirea voluntară este mai eficientă, mai puțin costisitoare și mai ușor de gestionat decât procedurile de deportare.
Subiectul rămâne unul sensibil în Irlanda, pe fondul dezbaterilor privind capacitatea statului de a găzdui solicitanți de azil și de a procesa într-un timp rezonabil cererile de protecție internațională.
Creșterea numărului de plecări voluntare este privită de Guvern ca un element important al strategiei de gestionare a sistemului de azil. În același timp, cifrele din primele cinci luni ale anului arată că sute de persoane continuă să aleagă această variantă, iar autoritățile se așteaptă ca tendința să continue și în lunile următoare.
Tatăl unei adolescente ucise într-un accident cu fugă de la locul faptei cere schimbări în legislația rutieră
Părinții unei adolescente de 16 ani din Navan, care și-a pierdut viața după ce a fost lovită de un vehicul al cărui șofer a părăsit locul accidentului, s-au alăturat unei campanii naționale pentru înăsprirea măsurilor de siguranță rutieră și a pedepselor aplicate în astfel de cazuri.
Stephen O’Keeffe și soția sa, Louise Keogh O’Keeffe, au vorbit public despre tragedia care le-a schimbat viața, la aproape patru luni după moartea fiicei lor, Mia Lily Keogh O’Keeffe.
Familia se pregătește acum să participe la o serie de marșuri organizate în mai multe zone ale Irlandei, alături de rudele altor victime ale accidentelor rutiere. Inițiativa urmărește să atragă atenția asupra consecințelor devastatoare ale comportamentului iresponsabil în trafic și asupra nevoii unor reforme legislative.
Mia Lily a murit după ce a fost lovită de o mașină pe Slane Road, în Navan, iar șoferul nu a oprit la locul impactului. În accident a fost ucis și câinele adolescentei, Bowie.
Momentul în care tatăl și-a găsit fiica pe șosea
Vorbind înaintea unui marș programat pentru 4 iulie în Navan, Stephen O’Keeffe a rememorat seara în care a realizat că fiica sa nu se mai întorcea acasă.
Potrivit acestuia, în jurul orei 20:25 a început să se îngrijoreze și a încercat să o contacteze telefonic, însă nu a primit niciun răspuns.
A ieșit din casă și a observat mai multe ambulanțe în zonă. În acel moment nu știa că fiica sa era victima accidentului.
„Am început să mă uit peste tot să văd unde este. Strigam și întrebam unde se află”, a povestit el.
La scurt timp l-a văzut pe Bowie pe partea opusă a drumului și a înțeles că se petrecuse ceva grav. A alergat spre locul intervenției, însă a fost oprit de mai mulți membri Garda.
Când a reușit să privească spre șosea, și-a văzut fiica întinsă pe carosabil, în timp ce paramedicii încercau să îi salveze viața.
„Era acolo, iar mai mulți paramedici lucrau în jurul ei. Eu încercam să ajung la ea și strigam”, a spus tatăl adolescentei.
Un paramedic i-a transmis atunci că Mia Lily avea încă puls și lupta pentru viața ei, însă starea era extrem de gravă.
Familia a sperat până în ultimele momente
După accident, adolescenta a fost transportată de urgență la spital, iar părinții au rămas alături de ea.
Mama fetei a descris momentele petrecute în camera de urgență ca fiind cele mai grele din viața sa.
„Am intrat și am văzut-o întinsă pe pat. Îi spuneam numele și îi frecam picioarele pentru că erau reci. O rugam să se trezească”, a povestit Louise Keogh O’Keeffe.
În ciuda eforturilor echipelor medicale, Mia Lily nu a mai putut fi salvată.
Moartea sa a provocat un val de emoție în comunitatea din Navan și a readus în atenție problema accidentelor în care șoferii fug de la locul faptei.
Potrivit informațiilor publicate până acum, un bărbat a fost arestat în legătură cu acest caz, iar dosarul a fost transmis Directorului Procuraturii Publice, instituția care decide dacă vor fi formulate acuzații penale.
O campanie care reunește familiile victimelor
Părinții Miei Lily nu sunt singurii care cer schimbări.
Ei colaborează acum cu familia lui Grace Lynch, o adolescentă din Dublin care și-a pierdut viața după ce a fost lovită de o motocicletă de tip scrambler în timp ce traversa pe o trecere de pietoni.
Cele două familii au decis să își unească eforturile într-o campanie care urmărește reforme concrete în domeniul siguranței rutiere.
Printre obiectivele susținute de organizatori se numără pedepse mai severe pentru cei care părăsesc locul accidentelor, măsuri mai ferme împotriva conducerii periculoase și o atenție sporită acordată protecției pietonilor.
Marșurile planificate în perioada următoare vor avea loc în mai multe localități din țară și vor reuni rude ale victimelor, activiști și membri ai comunităților locale.
Organizatorii spun că scopul lor nu este doar comemorarea celor care și-au pierdut viața, ci și prevenirea unor tragedii similare.
Viața merge înainte, dar durerea rămâne
La aproape 16 săptămâni de la moartea fiicei lor, familia O’Keeffe încearcă să găsească un echilibru într-o realitate complet schimbată.
Recent, părinții au participat la prima împărtășanie a fiului lor, un eveniment care ar fi trebuit să fie unul fericit, dar care a fost marcat de absența Miei Lily.
Ceremonia a avut loc în aceeași biserică în care fusese organizată și înmormântarea adolescentei.
Pentru părinți, fiecare moment important din viața familiei aduce inevitabil și amintirea fiicei lor.
Ei spun că nu există zi în care să nu fie confruntați cu lipsa ei, fie prin locurile pe care le frecventa, fie prin activitățile obișnuite ale familiei.
În ciuda durerii, au ales să vorbească public despre experiența lor și să participe la campania pentru schimbarea legislației, în speranța că alte familii nu vor trece prin aceeași tragedie.
Marșul din Navan va porni de la trecerea de pietoni de pe Slane Road, locul unde Mia Lily a fost lovită, și se va încheia în Market Square, unde sunt așteptați invitați și vorbitori implicați în campanie.
Pentru părinții adolescentei, fiecare persoană care se alătură acestor demersuri reprezintă o șansă în plus ca mesajul lor să ajungă la autorități și la șoferi. Ei spun că, dacă eforturile lor vor contribui la salvarea măcar a unei vieți, atunci lupta începută după pierderea fiicei lor va avea un sens care depășește propria tragedie.
Aproximativ 2.000 de persoane au participat la un marș împotriva rasismului în Dublin
Aproximativ 2.000 de persoane au participat duminică la un marș împotriva rasismului organizat în centrul Dublinului, pe fondul tensiunilor generate de violențele recente din Belfast și al îngrijorărilor tot mai mari exprimate de comunitățile de imigranți din Irlanda.
Evenimentul, organizat de grupul United Against Racism, a început în fața Oficiului Poștal General (GPO) de pe O’Connell Street și s-a încheiat în zona Custom House Quay. Participanții au transmis mesaje de solidaritate cu minoritățile etnice și au condamnat discursurile ostile la adresa imigranților.
Marșul a avut loc la câteva zile după tulburările din Belfast, declanșate în urma unui atac cu cuțitul petrecut la începutul săptămânii. În timpul incidentelor din Irlanda de Nord au fost incendiate locuințe și mașini, iar zeci de polițiști au fost răniți.
Organizatorii spun că scopul manifestației a fost acela de a transmite un mesaj clar împotriva rasismului și a intimidării comunităților de migranți.
Participanții au purtat pancarte cu mesaje precum „Dublin împotriva rasismului”, iar pe traseu au fost afișate steaguri și bannere ale unor organizații civice și comunitare.
Comunitățile de imigranți spun că sentimentul de nesiguranță este în creștere
Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat și Bissa Kembetia, președintele Comunității Congoleze din Irlanda. Acesta a declarat că mulți membri ai comunității sale se simt tot mai vulnerabili în ultimele săptămâni.
Kembetia a afirmat că, după mai bine de două decenii petrecute în Irlanda, observă o schimbare îngrijorătoare în climatul public.
El a spus că oamenii sunt speriați și că unele persoane din comunitățile minoritare au ales să nu participe la marș tocmai din teama de a nu deveni ținte ale unor reacții ostile.
Potrivit acestuia, prezența numeroasă a participanților a reprezentat totuși un semnal important că o mare parte a societății irlandeze continuă să susțină diversitatea și integrarea.
Mesajul transmis de mai mulți vorbitori a fost că tăcerea în fața discriminării contribuie la normalizarea acesteia și că reacția publică este esențială pentru a preveni escaladarea tensiunilor.
Participanți din mai multe comunități au vorbit despre experiențele lor
La manifestație au participat reprezentanți ai unor organizații comunitare, activiști, artiști și politicieni. Printre cei prezenți s-au aflat membri ai partidului People Before Profit, reprezentanți Sinn Féin și activiști implicați în proiecte dedicate incluziunii sociale.
Paul O’Boyle, originar din Belfast, a făcut o paralelă între situația actuală și perioada conflictului nord-irlandez, când comunitățile catolice erau frecvent ținta ostilităților.
Acesta a susținut că mecanismele prin care anumite grupuri sunt transformate în țapi ispășitori rămân similare, chiar dacă persoanele vizate sunt diferite.
În mulțime s-a aflat și Anya Madzihon, o tânără ucraineancă stabilită în Irlanda de patru ani. Ea a spus că dorește să combată stereotipurile despre imigranți și a subliniat că majoritatea celor veniți în Irlanda muncesc, plătesc taxe și contribuie la societate la fel ca restul populației.
Mesaje similare au fost exprimate și de alți participanți, care au insistat asupra faptului că dezbaterea privind imigrația trebuie purtată fără generalizări și fără a transforma anumite categorii de oameni în ținte ale frustrărilor sociale.
Violențele din Belfast au amplificat tensiunile
Marșul din Dublin a fost organizat după mai multe zile de tulburări în Belfast, unde au avut loc confruntări, incendieri și atacuri asupra unor proprietăți.
Potrivit informațiilor publicate de presa locală, 32 de persoane au fost arestate în urma incidentelor, iar 42 de polițiști au fost răniți.
Evenimentele au atras atenția asupra modului în care discursurile anti-imigrație și mesajele extremiste se propagă în spațiul public, atât în Irlanda de Nord, cât și în Republica Irlanda.
Mai mulți participanți la marș au afirmat că sunt preocupați de tonul unor dezbateri din mediul online și de faptul că anumite grupuri încearcă să atribuie probleme sociale complexe exclusiv imigrației.
În același timp, organizatorii au insistat că manifestația nu a fost îndreptată împotriva unor opinii politice, ci împotriva discursurilor care încurajează ura și excluderea.
Garda nu a oferit estimări privind numărul participanților
Organizatorii au estimat că la marș au participat până la 2.000 de persoane. Garda nu a confirmat această cifră, precizând că nu oferă în mod obișnuit estimări privind dimensiunea mulțimilor prezente la astfel de evenimente.
Manifestația s-a desfășurat fără incidente majore. Singurul moment tensionat a fost provocat de un contramanifestant care a strigat sloganuri împotriva refugiaților. Acesta a fost rapid acoperit de reacțiile participanților la marș.
Pentru mulți dintre cei prezenți, evenimentul a reprezentat o demonstrație de solidaritate într-o perioadă în care dezbaterea despre imigrație devine tot mai prezentă în spațiul public irlandez.
Participanții au transmis că Irlanda rămâne o țară construită pe diversitate și că răspunsul la tensiunile recente trebuie să fie dialogul și respectul reciproc, nu confruntarea. În contextul evenimentelor din ultimele săptămâni, subiectul este departe de a se încheia și va continua să ocupe un loc important în dezbaterea publică din întreaga insulă.
