Cazul a fost prezentat vineri în instanță, în contextul unei cereri depuse de femeie pentru emiterea unui ordin de protecție de tip barring order, o măsură prin care o persoană poate fi exclusă din locuință și obligată să nu se apropie de victimă.
Potrivit celor prezentate în instanță, femeia obținuse luna trecută un ordin interimar, emis de urgență, după ce a susținut că soțul ei a strangulat-o, a lovit-o, apoi a turnat peste ea ulei de gătit și a încercat să-i dea foc. Ea a spus că în urma agresiunii era plină de vânătăi.
În fața judecătorului, s-a arătat că cei doi au fost într-o relație mulți ani înainte de a se căsători, în urmă cu aproximativ un deceniu, iar comportamentul bărbatului ar fi devenit tot mai agresiv în ultimii trei-patru ani.
Femeia a mai susținut că acesta țipa frecvent la ea, o urmărea prin casă și intra în dormitorul ei în timpul nopții, deși avea o cameră separată.
La termenul de vineri, avocații ambelor părți au informat instanța că s-a ajuns la o înțelegere. În locul unui ordin formal emis de judecător, bărbatul a dat un angajament solemn că nu se va întoarce la casa familiei timp de trei ani, cu excepția situației în care soția îl invită în mod expres, prin mesaj text, să revină.
De asemenea, el s-a angajat să își retragă numele din contractul de închiriere aferent locuinței de la autoritatea locală. Judecătorul a acceptat aceste angajamente în locul emiterii unui ordin judecătoresc.
Este important de precizat că relatarea vizează o procedură din instanța de familie, unde au fost prezentate acuzațiile femeii și măsurile de protecție solicitate, nu un proces penal finalizat printr-o condamnare.
Cazul atrage din nou atenția asupra modului în care instanțele din Irlanda gestionează situațiile urgente de violență domestică, inclusiv prin ordine interimare și angajamente asumate în fața judecătorului pentru protejarea persoanelor vulnerabile.
