Garda a identificat un suspect într-o anchetă privind o serie de apeluri telefonice repetate, abuzive și cu caracter sexual, care au vizat zeci de femei alese în consiliile locale din Irlanda.
Printre persoanele afectate se numără cel puțin două consiliere din County Clare, iar anchetatorii au efectuat deja o percheziție și au ridicat mai multe obiecte despre care cred că ar putea avea legătură cu această campanie de hărțuire.
Potrivit Clare FM, aproximativ 80 de consiliere locale din întreaga țară ar fi primit astfel de apeluri.
Cazul a devenit public la sfârșitul lunii iulie, când Association of Irish Local Government, organizația care reprezintă aleșii locali, a anunțat că femei din mai multe consilii și din partide politice diferite raportaseră apeluri insistente de la un individ care făcea comentarii sexuale tulburătoare și nepotrivite.
Primele informații indicau aproximativ 70 de femei afectate.
Numărul raportărilor a continuat însă să crească.
Apelurile veneau de regulă de la numere private sau ascunse și, în unele cazuri, erau repetate de foarte multe ori într-un interval scurt.
Association of Irish Local Government a relatat că o consilieră a primit încă 16 apeluri într-o singură oră după ce răspunsese inițial telefonului.
Alte consiliere au descris un tipar asemănător: persoana care suna ar fi folosit același nume, ar fi făcut afirmații sexuale explicite și ar fi repetat conversații foarte asemănătoare cu mai multe femei.
Organizația care reprezintă aleșii locali a concluzionat că femeile erau vizate în mod deliberat.
Până în acel moment nu fuseseră raportate cazuri similare în care consilierii bărbați să fi primit același tip de apeluri.
AILG a descris situația drept mai mult decât o problemă individuală de hărțuire, spunând că atacurile asupra femeilor aflate în funcții publice reprezintă și un atac asupra democrației locale.
În Clare, una dintre persoanele care a vorbit public despre experiența sa este consiliera Fine Gael din Ennis Mary Howard.
Ea a relatat anterior pentru Clare FM despre efectul pe care apelurile îl au asupra femeilor din viața publică și despre teama că astfel de incidente le pot face mai greu accesibile pentru oamenii pe care îi reprezintă.
Consilierii locali își publică în mod normal numerele de telefon tocmai pentru ca oamenii din circumscripție să îi poată contacta direct.
Campania de hărțuire a schimbat însă modul în care multe dintre femeile vizate răspund la apelurile de la numere necunoscute sau ascunse.
AILG le-a recomandat membrilor să nu interacționeze cu apelanții suspecți, să păstreze orele și detaliile apelurilor și să raporteze fiecare incident Garda.
Organizația a cerut, de asemenea, oamenilor care încearcă legitim să contacteze un reprezentant local să evite, pe cât posibil, apelurile de pe numere ascunse și să lase un mesaj, un SMS sau un e-mail dacă apelul nu primește răspuns.
Ancheta a devenit suficient de serioasă încât Special Detective Unit a fost implicată în investigație.
Această unitate Garda se ocupă în principal de amenințări la adresa securității statului, terorism și alte investigații sensibile, dar poate interveni și în cazurile în care sunt amenințați reprezentanți aleși.
Potrivit informațiilor apărute anterior în presa irlandeză, anchetatorii au analizat posibilitatea ca persoana care suna să fi folosit mai multe telefoane sau cartele SIM pentru a-și ascunde identitatea.
Garda ar fi verificat inclusiv date legate de achiziționarea sau activarea acestor dispozitive.
Unele dintre femeile vizate au spus că persoana care suna părea să cunoască zona în care locuiau.
O parte dintre aceste informații ar fi putut fi obținute din datele publicate pe site-urile consiliilor locale.
Au existat și relatări privind amenințări cu viol și agresiune sexuală, deși fiecare caz individual trebuie analizat separat de Garda.
Un element important al anchetei este că autoritățile au considerat încă de la început că seria de apeluri ar putea proveni de la aceeași persoană.
Acum, Garda a identificat un suspect.
Clare FM relatează că a fost efectuată o percheziție la o proprietate și au fost ridicate obiecte despre care anchetatorii cred că ar fi fost folosite în cadrul campaniei de hărțuire.
O relatare separată din Wexford confirmă că, în cursul investigației, Garda a confiscat mai multe telefoane mobile și alte dispozitive electronice.
Și consiliere din Wexford County Council s-au numărat printre femeile care au raportat apelurile.
Faptul că un suspect a fost identificat reprezintă un progres important, dar nu înseamnă că persoana respectivă a fost găsită vinovată de vreo infracțiune.
Ancheta Garda continuă și, până în prezent, nu există informații publice despre o eventuală punere sub acuzare.
Cazul a provocat reacții și la nivel guvernamental.
Ministrul responsabil de administrația locală, James Browne, a declarat în iulie că este profund îngrijorat de faptul că femeile alese în consiliile locale sunt supuse unor apeluri abuzive și amenințătoare și a spus că astfel de comportamente nu pot fi tolerate sau normalizate.
Taoiseach Micheál Martin a descris la rândul său situația drept profund tulburătoare, iar Tánaiste Simon Harris a atras atenția asupra efectului pe care amenințările îl pot avea asupra persoanelor care încearcă să își îndeplinească rolul public.
Pentru consiliere, problema nu ține doar de disconfortul provocat de apeluri.
Rolul lor presupune să poată fi contactate direct de cetățeni, iar teama de a răspunde la numere necunoscute poate afecta tocmai această relație.
AILG spune că femeile nu ar trebui descurajate să intre sau să rămână în viața publică din cauza intimidării, hărțuirii sau amenințărilor.
Identificarea unui suspect și confiscarea unor dispozitive reprezintă cel mai important progres de până acum în anchetă.
Rămâne însă de stabilit dacă probele strânse de Garda sunt suficiente pentru formularea unor acuzații și dacă toate apelurile raportate la nivel național pot fi legate de aceeași persoană.
