Ruta feroviară dintre Cork și Dublin se confruntă de mai mulți ani cu probleme serioase de comportament antisocial, iar reprezentanții angajaților din transport susțin că trenurile au fost folosite inclusiv pentru transportul drogurilor între cele două orașe.
Aproape 120 de plângeri privind incidente produse în trenurile care circulă în Cork sau fac legătura cu orașul au fost înregistrate în ultimele 12 luni, potrivit unei analize realizate de Irish Examiner.
Peste 87% dintre sesizările analizate au vizat serviciile feroviare dintre Dublin și Cork.
Printre problemele raportate se numără intimidări, agresiuni, amenințări, tulburarea ordinii publice, incidente rasiste, consum de alcool și droguri, precum și fumatul în trenuri.
Dermot O’Leary, secretarul general al National Bus and Rail Union, sindicat care reprezintă angajați din sectorul transporturilor, spune că ruta Cork–Dublin este cunoscută de mult timp de personal drept una dintre zonele problematice ale rețelei feroviare irlandeze.
Potrivit acestuia, angajații cunosc inclusiv anumite ore și stații unde riscul apariției incidentelor este mai ridicat.
Angajați care renunță la locurile de muncă
Reprezentantul sindical spune că problemele nu îi afectează doar pe pasageri.
Angajații care lucrează direct cu publicul sunt supuși în mod repetat insultelor, amenințărilor și, în unele situații, agresiunilor.
O’Leary susține că unii membri ai personalului au ajuns să își schimbe locul de muncă după ce au fost recunoscuți în mod repetat de persoane implicate în incidente.
Una dintre cele mai serioase afirmații făcute de reprezentantul sindicatului privește transportul drogurilor.
Acesta susține că trenurile dintre Cork și Dublin au fost folosite în trecut de persoane care transportau droguri între cele două orașe și a descris ruta, în anumite perioade, drept un adevărat „coridor pentru droguri”.
Potrivit acestuia, Garda a desfășurat operațiuni pentru combaterea fenomenului și a reușit să intervină în mai multe cazuri.
Irish Rail contestă caracterizarea rutei
Iarnród Éireann nu este însă de acord cu descrierea serviciului Cork–Dublin drept o rută afectată în mod disproporționat de transportul drogurilor.
Compania afirmă că traficul de droguri este o problemă a societății în ansamblu și că nu există în prezent motive pentru a considera că fenomenul afectează ruta Cork–Dublin într-o proporție mai mare decât alte mijloace sau rute de transport.
Reprezentanții companiei au atras atenția că existența unor persoane care folosesc trenul pentru transportarea drogurilor nu ar trebui să transforme automat întreaga rută într-un „coridor pentru droguri”, la fel cum utilizarea unei autostrăzi de către traficanți nu transformă automat respectivul drum într-o rută dedicată traficului de droguri.
Irish Rail confirmă însă că lucrează îndeaproape cu Garda și facilitează operațiunile desfășurate împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni.
Compania spune că o creștere mai clară a acestui fenomen a fost observată în perioada celor mai stricte restricții din timpul pandemiei, atunci când controalele rutiere erau mult mai numeroase.
În acea perioadă, unele persoane ar fi încercat să evite filtrele Garda de pe șosele folosind transportul feroviar.
Garda a desfășurat ulterior operațiuni specifice pentru combaterea acestui fenomen.
Garda patrulează trenurile prin Operation Twin Tracks
An Garda Síochána spune că lucrează în mod constant cu operatorii de transport public din Irlanda prin intermediul Operation Twin Tracks.
Programul urmărește prevenirea și identificarea comportamentului antisocial și a infracțiunilor pe trenuri, DART, Luas și alte servicii feroviare.
În cadrul unei operațiuni naționale desfășurate în mai 2026, Garda a trimis echipe pe mai multe rute InterCity și în stații importante din întreaga țară.
Printre zonele incluse s-au aflat și serviciile feroviare din Cork, precum și stații precum Mallow și Charleville.
Patrulele sunt organizate împreună cu Iarnród Éireann, National Transport Authority și ceilalți operatori de transport.
Obiectivele programului includ prevenirea comportamentului antisocial, protejarea pasagerilor și angajaților, prevenirea infracțiunilor și menținerea unei prezențe vizibile Garda în transportul public.
Iarnród Éireann dispune și de personal propriu de securitate, însă reprezentanții sindicali atrag atenția asupra unei probleme importante: agenții de securitate ai operatorilor de transport nu au aceleași puteri ca Garda.
Sindicatul cere o structură Garda dedicată transportului
Dermot O’Leary consideră că simpla extindere a serviciilor private de securitate nu este suficientă.
El susține crearea unei structuri specializate în cadrul An Garda Síochána care să se ocupe de transportul public.
O astfel de structură ar avea puteri de intervenție, reținere și aplicare a legii pe care agenții obișnuiți de securitate nu le au.
Guvernul irlandez a ales însă o altă variantă.
Programul guvernamental prevede înființarea unei Transport Security Force sub autoritatea National Transport Authority.
Noua structură ar urma să aibă puteri asemănătoare celor deținute de Airport Police și de anumite structuri vamale, fără a deveni însă o ramură a Garda.
Planul oficial privind mobilitatea durabilă pentru perioada 2026–2030 prevede ca procesul legislativ necesar pentru înființarea acestei structuri să înceapă în 2026.
Legislația ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027, iar primele echipe ar urma să fie introduse treptat începând din 2028.
Ținta Guvernului este ca noua structură de securitate pentru transportul public să fie complet instituită până în 2029.
Până atunci, Garda, operatorii de transport și National Transport Authority continuă să se bazeze pe patrule comune, personal de securitate și operațiuni precum Twin Tracks pentru limitarea incidentelor.
Datele privind ruta Cork–Dublin arată însă dimensiunea problemei: atunci când peste opt din zece plângeri privind incidentele feroviare analizate în zona Cork privesc aceeași legătură InterCity, presiunea pentru măsuri suplimentare de securitate devine tot mai mare.
