Violențele izbucnite în Belfast după atacul cu cuțitul care a șocat Irlanda de Nord au readus în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme politice de pe insulă: circulația migranților între Republica Irlanda și Irlanda de Nord. În timp ce autoritățile încearcă să restabilească ordinea în cartierele afectate, mai multe familii de români se numără printre persoanele care au avut de suferit în urma tulburărilor, după ce locuințele lor au fost atacate și vandalizate.
Totul a pornit după ce un bărbat a fost grav rănit într-un atac cu cuțitul petrecut la Belfast. Un refugiat sudanez în vârstă de 30 de ani a fost pus sub acuzare în legătură cu acest caz. Potrivit informațiilor apărute în presa britanică și irlandeză, acesta ar fi ajuns inițial în Dublin, venind din Sudan prin Paris, înainte de a se muta în Irlanda de Nord în anul 2023, unde a obținut statut de refugiat.
Incidentul a provocat reacții puternice și a fost urmat de mai multe nopți de proteste și confruntări violente în Belfast. În unele zone au fost incendiate vehicule, au fost atacate locuințe și au avut loc ciocniri cu forțele de ordine. Situația a atras atenția liderilor politici din Irlanda, Irlanda de Nord și Regatul Unit.
Familii de români prinse în mijlocul violențelor
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat că trei familii de cetățeni români au cerut sprijin consular după ce locuințele lor au fost afectate în timpul tulburărilor din Belfast.
Potrivit autorităților române, persoanele implicate sunt în siguranță, însă locuințele lor au fost vizate în cursul atacurilor produse în anumite cartiere ale orașului. Reprezentanții Consulatului General al României la Edinburgh au luat legătura cu familiile afectate și au oferit asistență consulară.
MAE a precizat că nu există informații privind cetățeni români răniți în urma incidentelor. Totuși, unele dintre familiile afectate și-au exprimat intenția de a reveni în România în perioada următoare, pe fondul temerilor generate de violențele din ultimele zile.
Autoritățile române au confirmat și primirea unei solicitări pentru emiterea unui titlu de călătorie pentru un minor român, document necesar pentru întoarcerea în țară.
Pentru numeroșii români care trăiesc și lucrează în Irlanda de Nord, imaginile cu locuințe atacate și străzi transformate în scene de confruntare au stârnit îngrijorare. Comunitatea românească din zonă urmărește cu atenție evoluția situației, în timp ce autoritățile încearcă să prevină noi acte de violență.
Frontiera deschisă revine în centrul dezbaterii
Dincolo de ancheta penală și de tulburările de stradă, cazul a reaprins disputa privind modul în care migranții circulă între Republica Irlanda și Irlanda de Nord.
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat recent că o parte importantă dintre persoanele care solicită protecție internațională în Republica Irlanda ajung în stat traversând frontiera terestră cu Irlanda de Nord. Acesta a subliniat însă că guvernul nu intenționează să introducă puncte permanente de control la frontieră.
Libera circulație dintre Irlanda și Regatul Unit este posibilă prin Common Travel Area, acord care permite cetățenilor irlandezi și britanici să călătorească fără controale de frontieră între cele două state. Din cauza acestei libertăți de circulație, monitorizarea deplasărilor persoanelor care nu sunt cetățeni irlandezi sau britanici este mai dificilă.
Subiectul este deosebit de sensibil deoarece orice discuție despre reintroducerea unor controale permanente la frontieră atinge unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de pace din Irlanda de Nord.
Tot mai multe cereri de azil sunt depuse după traversarea frontierei
Datele prezentate de Department of Justice arată că anul trecut au fost înregistrate 8.534 de cereri de protecție internațională în Republica Irlanda. Dintre acestea, doar 1.065 au fost depuse la aeroporturi și porturi, în timp ce 7.469 au fost depuse direct la International Protection Office din Dublin.
Autoritățile consideră că o proporție semnificativă dintre aceste persoane au intrat în Republica Irlanda prin frontiera terestră cu Irlanda de Nord.
Tendința continuă și în acest an. Din cele 5.442 de cereri de protecție internațională înregistrate până acum în 2026, peste 4.900 au fost depuse la International Protection Office, iar puțin peste 500 la punctele oficiale de intrare în stat.
Potrivit Department of Justice, experiența personalului și informațiile obținute în timpul procedurilor de evaluare indică faptul că un număr important dintre solicitanți au traversat frontiera dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda înainte de a depune cererea de azil.
În paralel, Garda continuă verificările aleatorii asupra unor mijloace de transport care traversează frontiera. Datele disponibile pentru anul trecut arată că 235 de persoane au fost returnate din Republica Irlanda în Irlanda de Nord în urma acestor controale.
Presiuni politice pentru măsuri mai stricte
După atacul din Belfast, mai mulți politicieni unioniști au cerut măsuri mai ferme pentru controlul migrației. Unii susțin că actualul sistem permite folosirea Republicii Irlanda ca rută de acces către Regatul Unit.
Deputatul unionist Jim Allister a afirmat că cazul demonstrează necesitatea unor verificări mai stricte între cele două jurisdicții. La rândul său, ministrul Justiției din Irlanda de Nord, Naomi Long, a declarat că libertatea de circulație nu trebuie folosită în mod abuziv, dar a recunoscut că existența unei frontiere deschise creează provocări pentru autorități.
Discuții similare au avut loc și în 2024, când fostul ministru al Justiției Helen McEntee afirma că majoritatea solicitanților de azil care ajungeau în Republica Irlanda intrau prin frontiera terestră după ce traversaseră inițial Regatul Unit.
Deși relațiile dintre Dublin și Londra sunt mai stabile decât în perioada disputelor privind Brexitul, problema migrației continuă să provoace tensiuni politice. Atacul din Belfast și violențele care au urmat au readus această temă în centrul atenției, iar dezbaterea este departe de a se încheia. Pentru familiile afectate, inclusiv pentru românii care și-au văzut locuințele atacate, preocuparea imediată rămâne însă siguranța și revenirea la o viață normală.
