Marile platforme de socializare au intervenit doar într-o mică parte dintre cazurile de dezinformare electorală care le-au fost semnalate în timpul alegerilor prezidențiale din Irlanda din 2025, arată un nou raport care analizează modul în care companiile de tehnologie și-au aplicat propriile reguli în timpul campaniei.
Printre materialele problematice identificate s-au numărat informații false despre procedura de nominalizare a candidaților, afirmații privind presupuse fraude electorale, citate inventate atribuite unor oficiali, imagini și videoclipuri generate cu inteligență artificială, precum și un fals video în care Catherine Connolly părea să anunțe că se retrage din cursa pentru președinție.
Raportul a fost publicat de EDMO Ireland, filiala irlandeză a European Digital Media Observatory, o rețea europeană care cercetează dezinformarea online.
Cercetătorii au urmărit modul în care Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și LinkedIn au reacționat atunci când le-au fost semnalate materiale considerate incompatibile cu propriile reguli ale platformelor.
Rezultatul este unul îngrijorător: dintre cele 85 de materiale încadrate drept dezinformare electorală, platformele au intervenit în doar 13 cazuri.
Asta înseamnă că aproximativ 85% dintre cazurile de dezinformare electorală semnalate au rămas fără o măsură din partea platformelor în cadrul mecanismului analizat.
Fals video cu Catherine Connolly, cu numai câteva zile înainte de alegeri
Unul dintre cele mai vizibile exemple a apărut cu aproximativ o săptămână înaintea scrutinului prezidențial.
Pe rețelele sociale a circulat un videoclip fals realizat cu ajutorul inteligenței artificiale în care Catherine Connolly, la acel moment candidată la președinția Irlandei, părea să anunțe că se retrage din cursă.
Connolly avea să câștige ulterior alegerile și să devină al zecelea președinte al Irlandei.
Un asemenea material este deosebit de periculos în timpul unei campanii electorale deoarece nu încearcă doar să influențeze opinia unui alegător, ci îi poate oferi acestuia o informație factuală complet falsă despre cine mai candidează.
Raportul EDMO arată însă că imaginile create cu inteligența artificială au reprezentat doar o parte a problemei.
Cercetătorii au întâlnit și afirmații false despre legalitatea procesului prin care candidații puteau fi nominalizați, acuzații privind presupuse fraude electorale și citate inventate atribuite unor persoane aflate în funcții publice.
Într-un caz, pe Facebook a circulat o poveste construită în jurul unui citat fals atribuit unui judecător al High Court, prin care era pusă sub semnul întrebării constituționalitatea procesului de nominalizare pentru alegerile prezidențiale.
Mai multe variante ale afirmației au fost raportate către Meta și au fost însoțite de o verificare care demonstra că informația era falsă.
Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, Facebook a decis în repetate rânduri că respectivele postări nu încălcau regulile platformei.
Nu toate cele 177 de semnalări reprezentau dezinformare
În perioada scrutinului, cercetătorii au documentat aproximativ 177 de încadrări ale unor materiale sau activități considerate problematice.
Categoriile analizate au inclus 85 de cazuri de dezinformare electorală, 26 de cazuri în care era implicat conținut generat cu inteligența artificială, 13 incidente de hărțuire sau abuz, două situații de incitare la violență, 49 de cazuri legate de conținut electoral ilegal publicat în ziua votului și două probleme privind publicitatea politică.
Unele dintre aceste categorii se puteau suprapune, motiv pentru care cifrele nu trebuie interpretate automat ca reprezentând 177 de postări complet diferite.
Cercetarea nu încearcă nici să estimeze întreaga cantitate de dezinformare care a circulat în Irlanda în timpul alegerilor.
Autorii subliniază că au analizat materialele pe care au reușit să le identifice și să le raporteze, ceea ce înseamnă că volumul real de conținut problematic ar fi putut fi considerabil mai mare.
Facebook a avut cele mai multe materiale raportate
Facebook a avut cel mai mare număr de materiale problematice semnalate în cadrul cercetării, cu 54 de cazuri.
TikTok a avut 50.
Dacă este analizată însă proporția cazurilor în care platformele au luat o măsură, Instagram a avut cea mai bună reacție dintre serviciile incluse în studiu.
Instagram a intervenit în aproximativ 59% dintre materialele care i-au fost raportate.
TikTok a reacționat în aproximativ 54% dintre cazuri, YouTube în 48%, iar Facebook în numai 44%.
LinkedIn a avut puține cazuri raportate, dar nu a intervenit în niciunul dintre materialele analizate de EDMO.
Aceste procente includ mai multe tipuri de conținut, nu doar dezinformare electorală.
Situația devine mult mai gravă dacă sunt luate în calcul exclusiv cele 85 de cazuri clasificate drept dezinformare electorală: numai 13 au dus la o intervenție.
Potrivit EDMO Ireland, dintre platformele analizate, doar Instagram și TikTok au luat măsuri asupra materialelor din această categorie.
Platformele au eliminat conținutul ilegal, dar nu și informațiile false
Raportul scoate în evidență o diferență interesantă.
Atunci când un material încălca în mod clar legislația, platformele au reacționat mult mai eficient.
Toate cazurile de conținut ilegal identificate în cadrul cercetării au fost fie eliminate, fie blocate pentru utilizatorii din Irlanda.
Problemele au apărut mai ales în zona în care platformele trebuiau să aplice propriile reguli referitoare la dezinformare, manipulare sau conținut creat artificial.
În cazul conținutului electoral generat cu inteligență artificială, platformele au intervenit doar în aproximativ jumătate dintre situațiile semnalate.
Potrivit EDMO, numai TikTok și YouTube au luat măsuri asupra materialelor raportate în această categorie.
Cercetătorii au constatat o aplicare neuniformă a regulilor și în cazurile de hărțuire.
Din 13 materiale raportate pentru hărțuire sau abuz, platformele au intervenit în nouă.
Printre acestea se aflau imagini în care politicieni sau persoane implicate în campanie erau confruntate, amenințate sau hărțuite pe stradă.
Fotografii cu buletine de vot publicate în ziua alegerilor
Un alt fenomen urmărit de cercetători a fost publicarea pe internet a fotografiilor cu buletine de vot în ziua scrutinului.
În Irlanda există restricții stricte privind publicarea anumitor materiale electorale în timpul votului.
În numeroase imagini identificate online, fețele candidaților de pe buletinele de vot fuseseră mâzgălite sau modificate.
Campania prezidențială din 2025 a fost marcată inclusiv de un curent online prin care alegătorii erau încurajați să-și anuleze intenționat voturile.
Acest tip de material a fost tratat diferit de simpla dezinformare, deoarece unele postări puteau intra direct în conflict cu legislația electorală.
În asemenea cazuri, reacția platformelor a fost mult mai rapidă.
Companiile promiseseră un mecanism rapid de reacție
Analiza a fost posibilă datorită unui mecanism european numit Rapid Response System.
Acesta le permite cercetătorilor EDMO să semnaleze direct platformelor materiale electorale problematice în perioadele sensibile, astfel încât respectivele companii să le poată analiza cu prioritate.
Platformele participante se angajaseră să examineze rapid sesizările și să explice motivele pentru care decid să elimine, să limiteze sau să păstreze un anumit material.
Important este că simpla raportare prin acest sistem nu obligă compania să elimine postarea.
Decizia trebuie luată în funcție de regulile propriei platforme și, acolo unde este cazul, de legislația aplicabilă.
Tocmai aici au identificat cercetătorii una dintre problemele principale.
În numeroase situații, reprezentanții platformelor nu au reușit să explice de ce materiale aparent similare primeau tratamente diferite.
Autorii raportului spun că aplicarea propriilor reguli a fost inconsecventă și că platformele au oferit prea puține informații utilizatorilor pentru a-i direcționa către surse electorale oficiale sau către verificări care corectau informațiile false.
Unele conturi fuseseră deja interzise
Raportul ridică semne de întrebare și asupra modului în care platformele tratează utilizatorii care încalcă în mod repetat regulile.
Cercetătorii au constatat că unele dintre materialele raportate proveneau de la conturi care generau venituri din activitatea lor online sau de la persoane ale căror conturi fuseseră anterior interzise.
În unele cazuri, utilizatori eliminați anterior de pe platforme reușiseră să creeze alte conturi și să-și continue activitatea.
EDMO consideră că această situație arată că problema nu se limitează la eliminarea individuală a unei postări false.
Dacă un cont publică în mod repetat dezinformări și poate continua să funcționeze sau să genereze venituri, intervenția asupra unei singure postări are un efect limitat.
Cercetătorii spun că unele platforme păreau nepregătite pentru alegerile din Irlanda
Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului nu privește o anumită postare, ci modul în care companiile de tehnologie au gestionat scrutinul în ansamblu.
În discuțiile purtate cu reprezentanții platformelor, cercetătorii spun că aceștia păreau uneori să nu cunoască suficient contextul alegerilor prezidențiale din Irlanda.
Au existat dificultăți inclusiv în explicarea motivului pentru care anumite decizii de moderare fuseseră luate.
EDMO a constatat și puține dovezi privind măsuri proactive prin care utilizatorii să fie îndrumați spre informații oficiale despre alegeri sau spre materiale care corectau afirmațiile false.
Cu alte cuvinte, intervenția a venit în principal după identificarea unei probleme, iar chiar și atunci reacția a fost inconsistentă.
TikTok a avut cel mai rapid timp mediu de răspuns dintre platformele analizate, de aproximativ șase ore.
În general, cazurile în care platformele au reacționat au fost soluționate în aproximativ 24 de ore.
Cercetătorii atrag însă atenția că, într-o campanie electorală, chiar și câteva zile pot fi suficiente pentru ca o informație falsă să ajungă la un număr foarte mare de persoane.
Ce spun platformele
TikTok a susținut că 97,5% dintre materialele care încălcau regulile sale în perioada premergătoare alegerilor au fost eliminate înainte să fie raportate companiei.
Platforma spune că lucrează în continuare cu organizații externe de verificare a informațiilor și cu alți parteneri specializați.
YouTube a transmis că a analizat toate sesizările primite și a eliminat materialele care încălcau politicile companiei.
LinkedIn a precizat că a primit trei raportări care cuprindeau nouă materiale. Unul a fost eliminat, iar compania a considerat că celelalte opt respectau regulile sale.
Meta, compania care deține Facebook și Instagram, nu a oferit Irish Examiner un răspuns direct pentru articolul referitor la raport.
EDMO a remarcat în mod special situația Facebook, având în vedere că Meta colabora în Irlanda cu organizații de verificare a informațiilor.
Cercetătorii au găsit exemple în care verificări deja existente nu au fost aplicate unor postări care continuau să promoveze aceleași afirmații false.
X nu a fost inclus în comparația platformelor
Platforma X, fostul Twitter, nu a făcut parte din analiza comparativă realizată prin acest mecanism.
Cercetarea EDMO s-a concentrat asupra companiilor participante la Rapid Response System, printre care Meta, TikTok, YouTube și LinkedIn.
Prin urmare, absența X din statisticile raportului nu înseamnă că platforma nu ar fi găzduit dezinformare în timpul campaniei, ci că activitatea sa nu a fost măsurată prin același sistem utilizat pentru celelalte platforme.
Problema depășește alegerile prezidențiale din 2025
Raportul irlandez face parte dintr-o analiză mai amplă derulată de European Digital Media Observatory în mai multe state membre ale Uniunii Europene.
Miza este verificarea modului în care platformele online își respectă angajamentele privind protejarea proceselor electorale și reducerea riscurilor provocate de manipularea informației.
În Uniunea Europeană, marile platforme sunt supuse și Digital Services Act, legislația care le obligă să identifice și să reducă anumite riscuri sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv riscurile pentru procesele electorale.
Raportul EDMO nu susține că platformele ar trebui să elimine automat orice afirmație disputată sau orice opinie politică.
Cercetătorii au încercat să identifice cazurile care păreau să încalce chiar regulile stabilite de companiile respective și apoi să observe dacă aceleași companii își aplică propriile reguli.
Concluzia este că, în timpul alegerilor prezidențiale irlandeze din 2025, acest lucru s-a întâmplat mult prea rar în cazul dezinformării electorale.
Din cele 85 de cazuri semnalate, 72 nu au dus la nicio intervenție.
Iar într-o perioadă în care imaginile false, vocile generate artificial și videoclipurile deepfake pot fi produse în câteva minute și distribuite către sute de mii de persoane, întrebarea nu mai este doar dacă platformele au reguli împotriva manipulării electorale.
Raportul arată că problema esențială este dacă aceste reguli sunt aplicate suficient de rapid și consecvent atunci când alegerile chiar au loc.
