Irlanda ar putea cere convocarea tuturor statelor Uniunii Europene pentru consultări de urgență în cazul unor atacuri cibernetice, acte de sabotaj, incendieri deliberate sau incursiuni cu drone, potrivit unui nou mecanism de securitate propus miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ideea este inspirată de Articolul 4 al NATO, dar nu ar crea o obligație automată de intervenție militară.
Propunerea, prezentată în Parlamentul European în discursul anual privind Starea Uniunii, urmărește să ofere UE un răspuns comun pentru amenințările care nu ajung la nivelul unui atac militar clasic, dar pot afecta grav securitatea unui stat. Von der Leyen a inclus explicit în această categorie atacurile cibernetice, sabotajul, incendierile și incursiunile cu drone, avertizând că asemenea incidente sunt tot mai frecvente.
Mecanismul ar putea avea o importanță specială pentru Irlanda, țară neutră militar și care nu este membră NATO. Dacă un stat membru ar activa protocolul european, toate celelalte state ale Uniunii ar urma să se reunească pentru a coordona răspunsul, pentru a limita efectele incidentului și pentru a descuraja o escaladare. Activarea nu ar însemna automat folosirea forței militare și nici nu ar echivala cu clauza de apărare colectivă a NATO.
Diferența este importantă. Articolul 4 al NATO permite unui stat aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. Noul model propus pentru UE ar urmări o funcție asemănătoare pentru amenințările hibride, fără a transforma Uniunea într-o alianță militară și fără a obliga automat statele să participe la o intervenție armată.
Pentru Irlanda, tipurile de incidente enumerate sunt relevante inclusiv prin prisma securității infrastructurii critice, a rețelelor digitale și a spațiului aerian. În ultimele săptămâni, autoritățile irlandeze au avut inclusiv raportări neobișnuite privind drone aflate la altitudini foarte mari în apropierea rutelor aeriene, în timp ce securitatea infrastructurii submarine și riscul atacurilor cibernetice rămân teme constante în dezbaterea europeană. Aceste cazuri nu sunt prezentate de Comisia Europeană drept exemple care ar fi declanșat noul mecanism, care deocamdată este doar o propunere.
Von der Leyen a argumentat că instituțiile și procedurile europene nu au evoluat suficient de repede pentru noul tip de amenințări și că UE are nevoie de reguli comune pentru situațiile aflate între un incident de securitate obișnuit și o agresiune militară. Cheia mecanismului ar fi tocmai posibilitatea ca un singur stat membru să determine convocarea rapidă a tuturor celorlalte guverne pentru o evaluare și un răspuns coordonat.
Președinta Comisiei a propus separat și crearea unui Consiliu European de Securitate, care ar putea implica nu doar statele UE, ci și parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina. În paralel, un nou instrument european ar urma să consolideze capacități comune în domenii precum apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, spațiul și securitatea cibernetică.
Contextul este o creștere rapidă a investițiilor europene în apărare. Potrivit cifrelor invocate de von der Leyen, cheltuielile pentru apărare ale statelor europene au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Irlanda, care deține în această perioadă președinția Consiliului UE, a găzduit la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie reuniuni informale ale miniștrilor europeni ai apărării și de externe, unde securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina, spațiul și securitatea maritimă s-au aflat pe agendă.
Propunerile anunțate miercuri nu intră însă imediat în vigoare. Ele trebuie transformate în inițiative legislative sau acorduri politice și negociate cu statele membre. Pentru Irlanda, miza va fi dacă noul sistem poate oferi o formă mai rapidă de solidaritate europeană în fața atacurilor hibride, păstrând în același timp politica de neutralitate militară a statului.
