Tot mai mulți cetățeni din alte state ale Uniunii Europene își stabilesc centrul intereselor financiare în Irlanda pentru a putea intra aici în procedura de faliment personal, arată cel mai recent raport anual al Insolvency Service of Ireland.
În 2025, 85 de persoane au fost declarate în faliment în Irlanda, cu 20% mai multe decât în anul precedent, când au fost înregistrate 71 de cazuri.
Dintre cele 85 de persoane, 37 proveneau din alte state membre ale Uniunii Europene. Asta înseamnă că cetățenii UE au reprezentat 43,5% din toate falimentele personale declarate anul trecut în Irlanda, față de doar 25% în 2024.
Raportul arată că majoritatea covârșitoare a acestor cazuri au implicat persoane din Germania, iar datoriile lor se aflau în întregime în afara Irlandei.
Motivul pentru care Irlanda devine atractivă pentru astfel de proceduri ține inclusiv de durata relativ scurtă a falimentului personal. În mod obișnuit, o persoană declarată în faliment în Irlanda poate ieși din această procedură după un an, deși obligațiile pot fi prelungite dacă nu cooperează cu autoritățile.
Pentru a putea folosi sistemul irlandez, o persoană trebuie însă să demonstreze că Irlanda reprezintă în mod real centrul principal al intereselor sale, nu doar că s-a mutat formal în țară pentru a beneficia de legislația mai favorabilă.
Creșterea numărului de cazuri transfrontaliere a obligat Insolvency Service of Ireland să acorde mai multă atenție activelor aflate în alte țări și să desfășoare mai multe investigații internaționale.
În 2025, 79 dintre cele 85 de proceduri de faliment au fost inițiate chiar de persoanele îndatorate, în creștere față de 68 în anul precedent.
Alte șase proceduri au fost inițiate la cererea creditorilor, față de trei în 2024.
Intrarea în faliment nu înseamnă simpla ștergere a datoriilor.
În cadrul procedurii, bunurile persoanei sunt transferate către Official Assignee, funcționarul responsabil cu administrarea patrimoniului persoanelor aflate în faliment, iar activele care pot fi valorificate sunt folosite pentru plata creditorilor.
Anul trecut, autoritățile au recuperat bunuri în valoare totală de aproximativ 5,66 milioane de euro din 200 de dosare de faliment aflate în administrare.
Aproximativ 3,67 milioane de euro au provenit din bunuri mobile și alte surse, iar aproape 2 milioane de euro au fost obținute din vânzarea terenurilor și clădirilor.
High Court a aprobat distribuirea către creditori a aproximativ 1,97 milioane de euro.
Raportul arată și că autoritățile urmăresc activ bunurile pe care persoanele aflate în faliment încearcă să nu le declare.
În cursul anului trecut au fost deschise 32 de investigații noi, iar în mai multe cazuri au fost descoperite conturi bancare, mașini, proprietăți, venituri din chirii sau transferuri de bunuri efectuate înainte de intrarea în faliment.
Autoritățile pot inspecta și ridica bunuri și pot cere instanței prelungirea perioadei de faliment dacă persoana refuză să coopereze.
În 2025, șase astfel de cazuri au ajuns în instanță pentru lipsă de cooperare. În trei dintre ele au fost emise ordine definitive de prelungire, iar perioadele suplimentare stabilite au variat între un an și șapte ani.
În total, 75 de persoane au ieșit din faliment în cursul anului trecut.
În paralel, numărul acordurilor de insolvență aprobate în Irlanda a scăzut cu 21%, de la 1.189 în 2024 la 937 în 2025.
Aceste acorduri reprezintă alternative la faliment și permit persoanelor cu datorii pe care nu le mai pot susține să ajungă, în anumite condiții, la înțelegeri oficiale cu creditorii.
Insolvency Service of Ireland spune că sistemul de insolvență personală este folosit în principal de oameni obișnuiți care au ajuns sub o presiune financiară nesustenabilă, nu doar de persoane cu averi sau datorii foarte mari.
Raportul pentru 2025 arată însă că falimentul personal din Irlanda capătă tot mai mult și o dimensiune europeană, pe măsură ce persoane din alte state membre aleg să își desfășoare aici procedurile de insolvență.
