Două femei irlandeze repatriate în Irlanda după focarul de hantavirus izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius sunt evaluate într-o unitate de izolare din Dublin, în timp ce autoritățile sanitare analizează posibilitatea ca o parte din perioada de carantină să fie efectuată la domiciliu.
Cele două femei, printre care și Anne Lane, originară din Cork, au fost transportate duminică seara în Irlanda cu o aeronavă a statului, după mai multe săptămâni petrecute la bordul navei afectate de focarul viral. Autoritățile irlandeze spun că ambele sunt în stare bună și nu prezintă simptome.
Chief Medical Officer, profesorul Mary Horgan, a declarat că pacientele au „moral ridicat”, însă vor rămâne sub supraveghere medicală timp de mai multe săptămâni.
Experții Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) tratează toți foștii pasageri ai navei drept persoane cu risc ridicat până la finalizarea investigațiilor. Autoritățile efectuează teste PCR și analize de sânge și încearcă să reconstruiască contactele și deplasările pasagerilor pe durata croazierei.
Potrivit presei irlandeze, femeile au fost transportate direct de la aeroport către facilități de izolare după aterizarea în Baldonnel, Dublin. Ele au purtat măști pe durata zborului și au fost preluate în condiții stricte de control epidemiologic.
Focarul de pe MV Hondius a atras atenția autorităților sanitare europene după ce cel puțin nouă cazuri confirmate sau suspecte au fost asociate cu vasul de croazieră. Printre victime se numără un cuplu olandez și o femeie din Germania. Ulterior, și un cetățean american și unul francez au fost testați pozitiv.
Specialiștii cred că este vorba despre varianta andină a hantavirusului, o tulpină rară care, în anumite situații, se poate transmite între oameni prin contact apropiat. În mod obișnuit, hantavirusul se transmite prin contact cu rozătoare infectate sau prin inhalarea particulelor contaminate provenite din excrementele acestora.
ECDC a precizat însă că riscul pentru populația generală din Europa rămâne redus.
„Pe baza informațiilor disponibile în acest moment, riscul pentru populația generală din Europa este foarte scăzut și nu este de așteptat o transmitere pe scară largă”, a transmis instituția europeană.
Directorul ECDC, Pamela Rendi-Wagner, a avertizat totuși că alte cazuri ar putea apărea în următoarele săptămâni, din cauza perioadei lungi de incubație.
Carantina pentru varianta andină a hantavirusului poate dura între una și șase săptămâni. Din acest motiv, femeile repatriate în Irlanda vor rămâne sub supraveghere medicală până spre sfârșitul lunii iunie.
Autoritățile irlandeze analizează posibilitatea ca o parte din această perioadă să fie petrecută la domiciliu, dacă starea lor rămâne stabilă și dacă locuințele permit respectarea condițiilor stricte de izolare.
Experții spun că simptomele pot include febră, probleme respiratorii și tulburări gastrointestinale. În cazurile severe, boala poate provoca insuficiență respiratorie sau afectare renală.
Guvernul irlandez și serviciile medicale continuă să colaboreze cu autoritățile europene pentru monitorizarea situației și urmărirea contactelor relevante.
În ultimele zile, imaginile cu pasageri evacuați din Tenerife și pulverizați cu dezinfectant înainte de îmbarcare au circulat pe scară largă în presa internațională, readucând în atenția publică amintirile restricțiilor sanitare din perioada pandemiei de Covid-19.
Totuși, specialiștii insistă că nu există în acest moment indicii privind un risc de pandemie și că măsurile adoptate sunt în principal preventive.
Informația IRL există datorită comunității
Publicăm zilnic știri și informații importante pentru românii din Irlanda, fără controverse și fără fake news.
Dacă vrei să susții acest proiect independent, poți contribui cu o donație rapidă prin Revolut.
Fiecare contribuție ajută la continuarea proiectului și la păstrarea unei surse independente de informare pentru românii din Irlanda.
Activitatea din sectorul construcțiilor rezidențiale din Irlanda a scăzut puternic în aprilie, pe fondul incertitudinilor economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și al problemelor din lanțurile de aprovizionare. Noile date publicate de AIB arată că firmele de construcții au raportat mai puține comenzi, întârzieri la livrări și costuri mai mari pentru materiale și combustibil.
Scăderea vine într-un moment sensibil pentru Irlanda, unde criza locuințelor continuă să pună presiune pe Guvern și pe piața imobiliară. Datele apar în contextul în care autoritățile sperau ca anul 2026 să aducă un număr record de locuințe finalizate, după creșterea începuturilor de șantiere din primele luni ale anului.
Indicele AIB Ireland Construction Purchasing Managers’ Index, publicat marți, a coborât la 47,1 în aprilie. Orice valoare sub pragul 50 indică o contracție a activității economice față de luna precedentă. Sectorul construcțiilor de locuințe a înregistrat cea mai accentuată scădere dintre cele trei categorii analizate, cu un indice de 44,4.
Potrivit economistului senior AIB, John Fahey, firmele din industrie au raportat că tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran au afectat încrederea clienților și au determinat amânarea unor proiecte.
În același timp, protestele legate de creșterea prețurilor la combustibil, organizate luna trecută în mai multe zone din Irlanda, au perturbat transportul materialelor și au întârziat livrările către șantiere.
După mai multe luni de optimism moderat, noile cifre ridică din nou semne de întrebare privind capacitatea Irlandei de a accelera construcția de locuințe într-un ritm suficient pentru a reduce deficitul de pe piață.
Companiile din construcții au raportat o creștere a costurilor operaționale în aprilie. Prețurile mai mari la combustibil au avut un impact direct asupra transportului și aprovizionării, în special după perturbările maritime din Strâmtoarea Hormuz.
Mai multe firme au declarat că au încercat să cumpere materiale în avans, de teama unor noi blocaje sau scumpiri. Ca urmare, nivelul achizițiilor de materiale a crescut, chiar dacă comenzile noi au început să scadă.
Raportul AIB arată că timpii de livrare s-au deteriorat semnificativ. Constructorii au indicat întârzieri similare celor observate în perioada de după pandemie, când problemele logistice globale afectau majoritatea industriilor europene.
Deși cererea pentru locuințe rămâne ridicată, dezvoltatorii imobiliari au devenit mai prudenți. Mai mulți participanți la conferința Irish House Builders’ Association au avertizat recent că incertitudinea internațională începe să influențeze deciziile de investiții și lansarea unor noi proiecte.
În ultimele luni, Guvernul irlandez a insistat că sectorul rezidențial trebuie accelerat pentru a răspunde cererii tot mai mari. Totuși, firmele de construcții spun că presiunea costurilor și lipsa predictibilității afectează planificarea pe termen lung.
Datele publicate în aprilie de agenția imobiliară Sherry FitzGerald arătau că lucrările pentru aproximativ 8.400 de locuințe au început în primele trei luni ale anului. Cifrele alimentaseră speranțele că Irlanda ar putea depăși pragul de 40.000 de locuințe finalizate în 2026.
Acum însă, ritmul încetinirii ridică noi întrebări privind realismul acestor estimări.
Irlanda se confruntă de mai mulți ani cu o criză severă a locuințelor. Prețurile proprietăților și chiriilor au crescut constant, în timp ce oferta rămâne insuficientă în multe orașe, inclusiv în Dublin, Cork și Galway.
Guvernul de la Dublin a introdus în ultimii ani mai multe programe pentru stimularea construcțiilor rezidențiale și dezvoltarea locuințelor sociale sau cost-rental. Cu toate acestea, dezvoltatorii avertizează frecvent că birocrația, costurile materialelor și lipsa forței de muncă încetinesc proiectele.
În paralel, infrastructura publică continuă să înregistreze dificultăți. Segmentul de inginerie civilă, care include proiecte finanțate de stat, precum drumuri sau lucrări de infrastructură, a scăzut la 46,7 în aprilie. Este a douăsprezecea lună consecutivă de contracție pentru acest sector.
Pe de altă parte, construcțiile comerciale au rămas ușor pe creștere, cu un indice de 50,3, însă ritmul a fost cel mai slab din ultimele trei luni.
Unul dintre cele mai importante semnale din raportul AIB privește comenzile noi. Acestea au scăzut pentru prima dată în ultimele cinci luni, iar ritmul declinului a fost cel mai accentuat din august 2023.
Pentru industrie, comenzile noi reprezintă un indicator important al activității viitoare. O reducere a acestora poate însemna mai puține șantiere în lunile următoare și o încetinire a investițiilor.
Chiar și în aceste condiții, multe firme spun că au continuat recrutările. Constructorii încearcă să păstreze personalul calificat după dificultățile majore de recrutare din ultimii ani.
Sectorul construcțiilor din Irlanda depinde puternic de muncitori veniți din alte state europene, inclusiv din România. Mulți români lucrează în prezent pe șantiere rezidențiale, comerciale sau în proiecte de infrastructură din întreaga țară.
Orice încetinire prelungită a pieței ar putea avea efecte și asupra disponibilității locurilor de muncă din industrie. Deocamdată însă, companiile par să evite reducerile de personal și speră că actualele probleme vor fi temporare.
John Fahey a afirmat că nivelul de optimism din sector a fost afectat de conflictul din Orientul Mijlociu și de incertitudinea economică globală. Potrivit acestuia, multe companii rămân prudente în privința lunilor următoare, mai ales dacă prețurile la energie și transport vor continua să crească.
În următoarele luni, atenția va rămâne concentrată asupra evoluției conflictului internațional și asupra modului în care costurile suplimentare vor influența ritmul construcțiilor din Irlanda, într-un moment în care cererea pentru locuințe rămâne la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.
Postul public irlandez RTÉ a anunțat că nu va transmite finala Eurovision 2026, alegând în schimb să difuzeze celebrul episod din sitcomul irlandez Father Ted dedicat concursului muzical european. Decizia vine în contextul unui boicot coordonat de mai multe televiziuni publice europene față de participarea Israelului la competiție.
Finala Eurovision este programată pentru sâmbătă seară, iar pe RTÉ Two telespectatorii vor putea urmări episodul „A Song For Europe”, unul dintre cele mai cunoscute episoade ale serialului irlandez. În acesta, personajele Ted și Dougal interpretează piesa fictivă „My Lovely Horse”, devenită între timp un simbol al culturii pop irlandeze.
RTÉ a confirmat că și semifinalele Eurovision de marți și joi vor fi înlocuite cu alte programe alternative.
Decizia broadcasterului irlandez vine după luni de presiuni publice și dezbateri intense privind participarea Israelului la Eurovision, în contextul războiului din Gaza. Irlanda se alătură astfel Spaniei și Sloveniei, unde televiziunile publice au decis, de asemenea, să boicoteze ediția din acest an.
Controversa privind Eurovision s-a amplificat după ediția din 2025, când reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, a primit cel mai mare număr de voturi din partea publicului european. Totuși, artista a terminat competiția pe locul al doilea după calcularea voturilor juriilor naționale.
Ulterior, mai multe televiziuni publice au cerut explicații din partea European Broadcasting Union (EBU), organizația care administrează Eurovisionul. RTÉ a solicitat detalii privind modul de distribuire a voturilor, iar televiziunea publică spaniolă RTVE a cerut o „revizuire completă” a sistemului de vot pentru a preveni eventuale influențe externe.
Discuțiile au continuat în cadrul unei reuniuni generale a EBU organizate la Geneva. Potrivit informațiilor apărute ulterior, membrii au analizat inclusiv reguli noi privind campaniile de promovare ale concurenților și modul în care statele participante își mobilizează susținătorii pentru vot.
În paralel, alte state au ales forme diferite de protest. Olanda și Islanda nu vor trimite artiști la Eurovision 2026, însă concursul va fi transmis în continuare în cele două țări.
Alegerea episodului Father Ted nu este întâmplătoare. „A Song For Europe” este considerat unul dintre cele mai iubite episoade din televiziunea irlandeză modernă și satirizează relația Irlandei cu Eurovisionul.
Serialul, produs în anii ’90, urmărește viața a trei preoți catolici pe o insulă fictivă irlandeză. Episodul ales de RTÉ îi prezintă pe Ted și Dougal încercând să reprezinte Irlanda la Eurovision cu piesa absurdă „My Lovely Horse”.
În Irlanda, melodia a devenit între timp un reper cultural. Piesa este încă recunoscută imediat de public, iar referințele la episod apar frecvent în presa locală și în emisiuni de divertisment.
Decizia RTÉ pare să combine astfel un mesaj politic cu un element puternic de nostalgie locală. În același timp, postul public evită să lase complet gol unul dintre cele mai urmărite intervale de televiziune ale anului.
Războiul din Gaza continuă să influențeze evenimente culturale europene
Participarea Israelului la competițiile internaționale a devenit un subiect tot mai sensibil după izbucnirea războiului din Gaza, în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023.
Ministerul Sănătății controlat de Hamas susține că peste 72.000 de palestinieni au fost uciși de la începutul conflictului. Datele nu pot fi verificate independent în totalitate, însă organizațiile internaționale și ONU au avertizat în repetate rânduri asupra situației umanitare din teritoriu.
Criticii Eurovisionului au acuzat EBU că aplică standarde diferite față de alte conflicte internaționale. Mulți au făcut comparații directe cu decizia din 2022, când Rusia a fost exclusă rapid din competiție după invazia pe scară largă a Ucrainei.
EBU a susținut constant că Eurovision rămâne un eveniment apolitic și că televiziunile membre trebuie să respecte regulile organizației.
Cu toate acestea, presiunea publică asupra broadcasterilor europeni a crescut semnificativ în ultimele luni. În Irlanda, mai multe proteste au avut loc în apropierea sediului RTÉ din Dublin, iar activiștii au cerut boicotarea concursului.
Pentru RTÉ, decizia vine într-o perioadă complicată. Broadcasterul public irlandez continuă să se confrunte cu dificultăți financiare și cu o presiune publică ridicată după mai multe controverse interne din ultimii ani.
În același timp, Eurovision rămâne unul dintre cele mai urmărite programe TV din Irlanda. Țara are o istorie puternică în competiție și deține recordul pentru cele mai multe victorii Eurovision, alături de Suedia.
Prin urmare, alegerea de a nu transmite ediția din acest an reprezintă o schimbare majoră pentru publicul irlandez. Reacțiile online au fost împărțite. Unii telespectatori au salutat poziția RTÉ, în timp ce alții au criticat amestecul politicii în divertisment.
În Slovenia, televiziunea publică a anunțat că va difuza documentare despre Orientul Mijlociu în perioada semifinalelor și a finalei Eurovision. Alte televiziuni europene urmăresc acum reacția publicului și eventualele consecințe pentru relația cu EBU.
Deocamdată, organizatorii Eurovision nu au indicat dacă vor exista sancțiuni pentru broadcasterii care aleg să nu transmită competiția, iar disputa dintre televiziunile publice europene și EBU pare departe de a se încheia.
Un adolescent de 16 ani a recunoscut în fața instanței implicarea într-un jaf violent petrecut într-un parc din nordul Dublinului, incident care a lăsat victima cu maxilarul fracturat și nevoie de intervenție chirurgicală. Cazul a fost analizat luni la Dublin Children’s Court, unde judecătorul Brendan Toale a atras atenția că agresiunile grave între tineri în spații publice au devenit „mult prea comune”.
Atacul a avut loc în octombrie 2024. Potrivit probelor prezentate în instanță, băiatul, care avea atunci 15 ani, a mers în parc împreună cu alți doi adolescenți și a participat la tentativa de a-i fura victimei un ceas în valoare de aproximativ 200 de euro. Victima, și ea minoră, a fost lovită și trântită la pământ înainte de a fi agresată în grup.
Judecătorul a descris incidentul drept „disgraceful” – „rușinos” – iar cazul readuce în atenție preocupările tot mai mari legate de violența juvenilă în anumite zone din Dublin și din alte orașe irlandeze.
În fața instanței, Garda a explicat că adolescentul agresat nu a putut identifica exact cine l-a lovit în timp ce se afla la pământ, deoarece era întors cu fața în jos în timpul atacului. Ceasul furat a fost recuperat ulterior din locuința unuia dintre co-inculpați, unde se afla și băiatul care și-a recunoscut vina.
Garda Niall Mannion a declarat în fața instanței că victima a suferit două fracturi la nivelul maxilarului și a avut nevoie de șase săptămâni de tratament. În această perioadă, adolescentul a avut maxilarul fixat și a întâmpinat dificultăți serioase în a se alimenta.
Deși tânărul și-a revenit complet între timp, instanța a auzit că urmările agresiunii au fost semnificative atât fizic, cât și psihologic.
Cazurile de acest tip au devenit un subiect sensibil în Irlanda, mai ales în contextul în care Garda și organizațiile comunitare încearcă să reducă numărul incidentelor violente care implică minori. În ultimii ani, mai multe atacuri petrecute în parcuri, centre comerciale sau în apropierea stațiilor de transport public au stârnit îngrijorări în rândul părinților și al comunităților locale.
Judecătorul Brendan Toale a remarcat direct acest fenomen în timpul ședinței de judecată. El a spus că violențele din parcuri și din alte spații publice, soldate cu răni serioase, sunt „all too common” – „prea frecvente”.
Avocatul apărării, Brian Keenan, a subliniat că băiatul nu avea condamnări anterioare și că nu a mai atras atenția Garda după incidentul din 2024. Totodată, instanța a fost informată că adolescentul dorește să își continue studiile și să rămână în sistemul de învățământ secundar.
Tânărul a pledat vinovat pentru acuzația de jaf și a spus că a acționat sub influența „peer pressure” – presiunea exercitată de grupul de prieteni. Judecătorul a admis că această presiune poate fi o realitate pentru mulți adolescenți, însă a precizat că nu reprezintă o scuză pentru violență.
Minorul nu poate fi identificat public din motive legale, deoarece legislația irlandeză protejează identitatea copiilor implicați în proceduri judiciare.
Adolescentul a fost însoțit în instanță de mama sa și nu a luat cuvântul în timpul audierii. El a rămas în libertate pe cauțiune până la următoarea înfățișare.
Judecătorul Toale a decis că dosarul poate rămâne în competența Dublin Children’s Court și nu trebuie trimis către o instanță superioară, cum ar fi Circuit Court. El a considerat că puterile de sancționare ale instanței pentru minori sunt suficiente în acest caz.
În același timp, judecătorul a ținut cont de faptul că victima și-a revenit relativ rapid și că adolescentul acuzat a arătat remușcări. Instanța a aflat că băiatul intenționează să scrie o scrisoare de scuze victimei, care era cunoscută unuia dintre ceilalți adolescenți implicați.
Sentința a fost amânată până în luna iunie, pentru ca serviciile de probațiune să pregătească un raport complet despre situația minorului și despre posibilitățile de reintegrare.
Judecătorul a cerut ca raportul să includă și evaluarea unor măsuri de „restorative justice” – justiție restaurativă. Acest tip de program este folosit frecvent în Irlanda în cazurile care implică minori și urmărește reconcilierea dintre victimă și agresor, asumarea responsabilității și reducerea riscului de recidivă.
Sistemul irlandez de justiție pentru minori pune accent pe reabilitare și pe evitarea condamnărilor severe atunci când instanța consideră că există șanse reale de reintegrare. Totuși, în cazurile de violență gravă, judecătorii avertizează tot mai des că astfel de incidente au consecințe serioase pentru victime și pentru siguranța publică.
Pentru multe familii din Dublin, inclusiv pentru românii care locuiesc în capitala irlandeză, astfel de cazuri contribuie la o stare de îngrijorare legată de siguranța adolescenților în anumite zone publice, mai ales seara sau în grupuri mari de tineri.
Ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris, a exclus posibilitatea introducerii unei taxe suplimentare aplicate doar în Irlanda asupra profiturilor excepționale obținute de companiile din energie, avertizând că o astfel de măsură ar putea afecta investițiile și stabilitatea pieței energetice. Declarațiile au fost făcute în contextul presiunilor politice tot mai mari privind costurile ridicate la energie și profiturile importante raportate de unele firme din sector.
Poziția guvernului de la Dublin vine într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene cer Bruxelles-ului o nouă intervenție coordonată pentru taxarea așa-numitelor „windfall profits” – profiturile excepționale generate în perioade de criză. Subiectul are impact direct și asupra gospodăriilor din Irlanda, unde facturile la energie continuă să reprezinte o presiune financiară pentru multe familii.
Simon Harris, liderul Fine Gael și actual ministru de Finanțe, a răspuns unei întrebări parlamentare adresate de Pearse Doherty, purtătorul de cuvânt pe finanțe al Sinn Féin. Harris a spus că Executivul preferă o abordare comună la nivel european, în locul unei taxe introduse unilateral de Irlanda.
El a explicat că o măsură aplicată doar într-un singur stat riscă să „fragmenteze” piața unică europeană a energiei și să influențeze negativ investițiile, comportamentul pieței și securitatea aprovizionării energetice.
Totodată, Harris a recunoscut că războiul și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să afecteze costurile energiei pentru gospodării și companii din întreaga Europă.
Guvernul irlandez preferă o soluție comună la nivelul Uniunii Europene
Potrivit ministrului, Comisia Europeană le permite statelor membre să adopte măsuri individuale privind taxarea profiturilor excepționale. Cu toate acestea, până acum nu există un nou acord european privind o taxă comună pentru sectorul energetic.
Guvernul irlandez susține că o soluție coordonată ar oferi mai multă predictibilitate pentru piață. În plus, autoritățile se tem că o intervenție doar în Irlanda ar putea reduce atractivitatea țării pentru investițiile în infrastructura energetică.
Discuția apare într-un context sensibil pentru Irlanda. Statul încearcă să accelereze investițiile în energie regenerabilă, rețele electrice și securitate energetică, în timp ce cererea de electricitate continuă să crească. Centrele de date, dezvoltarea economică și electrificarea transportului pun o presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
Criticii guvernului spun însă că Executivul protejează profiturile marilor companii în timp ce populația suportă costurile crizei energetice.
Pearse Doherty, reprezentant Sinn Féin, a acuzat coaliția formată din Fine Gael și Fianna Fáil că cere populației „să strângă cureaua”, dar evită să intervină împotriva profiturilor mari din sectorul energetic.
El a susținut că Bruxelles-ul a oferit deja „undă verde” statelor membre pentru a taxa aceste câștiguri excepționale.
Datele financiare publicate în ultimele luni arată că mai multe firme energetice active în Irlanda au înregistrat profituri solide în 2025.
Bord Gáis Energy a raportat un profit operațional de peste 72 de milioane de euro. Compania a precizat că a continuat investițiile pe termen lung în infrastructura de producție a energiei electrice.
În același timp, ESB, compania semi-statală de electricitate din Irlanda, a anunțat un profit de aproximativ 636 de milioane de euro pentru anul trecut. ESB a declarat că a investit aproximativ 2,7 miliarde de euro în infrastructură energetică și proiecte de decarbonizare.
Pentru mulți consumatori, aceste cifre au alimentat dezbaterea legată de rolul statului în redistribuirea unei părți din aceste câștiguri, mai ales după mai mulți ani marcați de scumpiri la energie.
În Irlanda, costul vieții rămâne unul dintre cele mai importante subiecte politice. Facturile la electricitate și gaz au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina și după instabilitatea de pe piețele internaționale de energie.
Deși prețurile au scăzut față de vârful atins în timpul crizei energetice, multe familii spun că impactul continuă să fie resimțit lunar.
Cinci state europene cer Bruxelles-ului o nouă taxă pe profiturile excepționale
În aprilie, Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au cerut oficial Comisiei Europene să pregătească un nou mecanism european pentru taxarea profiturilor excesive ale companiilor energetice.
Cele cinci state au transmis că tensiunile din Orientul Mijlociu și volatilitatea piețelor internaționale creează o povară importantă pentru cetățenii europeni.
Miniștrii de finanțe ai acestor țări au susținut că firmele care beneficiază financiar de pe urma crizelor trebuie să contribuie mai mult la reducerea presiunii asupra populației.
În același timp, statele respective au cerut Comisiei Europene să meargă mai departe decât schema aplicată în 2022 și 2023, cunoscută sub numele de Temporary Solidarity Contribution (TSC).
Această contribuție temporară a fost introdusă după izbucnirea războiului din Ucraina și a permis taxarea unor profituri considerate excepționale în sectorul petrolului, gazelor și energiei electrice.
Irlanda a colectat sute de milioane de euro prin taxele temporare din energie
Irlanda a aplicat deja măsuri similare în timpul crizei energetice. În 2023, guvernul a introdus legislație pentru recuperarea unei părți din profiturile excesive realizate în sector.
Taxa viza producătorii de electricitate și companiile implicate în extracția de petrol și gaze. Autoritățile au aplicat o taxare de 75% asupra profiturilor care depășeau cu mai mult de 20% media anilor 2018–2021.
Printre companiile afectate s-au numărat ESB, SSE, Energia și operatorii zăcământului de gaze Corrib.
Potrivit Central Statistics Office (CSO), statul irlandez a colectat aproximativ 350 de milioane de euro din aceste măsuri și din alte plafonări aplicate veniturilor din energie. Totuși, datele oficiale nu separă clar sumele provenite strict din taxa de solidaritate.
Comisia Europeană a transmis recent că măsurile anterioare au avut „rezultate mixte”. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a declarat că guvernele ar putea concepe sisteme mai eficiente pentru captarea profiturilor excepționale din energie.
Deocamdată, Executivul de la Dublin pare hotărât să evite o nouă taxă aplicată exclusiv în Irlanda, chiar dacă presiunea politică și publică privind costurile energiei continuă să crească înaintea următorului sezon rece.
☘️ Susține Informația IRL
Informația IRL este un proiect independent dedicat comunității românești din Irlanda.
Dacă apreciezi munca noastră, o donație mică ne ajută enorm să continuăm.
Mulțumim pentru sprijin. Fiecare contribuție contează.
