Doi români din Dublin nu vor putea continua la Curtea Supremă disputa juridică privind amenzile de câte 2.000 de euro primite după ce au călătorit la Dublin Airport în perioada restricțiilor Covid.
Nicolae și Florin Mazarache, tată și fiu din Clondalkin, au încercat să conteste validitatea documentelor emise în 2021, susținând că acestea nu precizau suficient de clar fapta pe care ar fi comis-o.
Curtea Supremă a refuzat însă să accepte un nou apel.
Judecătorii au arătat că nu mai există riscul unei nedreptăți pentru cei doi, deoarece Director of Public Prosecutions a decis încă din noiembrie 2025 că nu vor fi urmăriți penal.
Prin urmare, dosarul a devenit lipsit de obiect din punct de vedere practic.
Decizia nu reprezintă o condamnare a celor doi și nu stabilește că aceștia au încălcat definitiv legea. Înseamnă doar că instanța supremă nu va mai analiza contestația împotriva vechiului sistem de sancțiuni.
Opriți la Dublin Airport în 2021
Nicolae și Florin Mazarache călătoreau spre Spania la 17 aprilie 2021, în perioada în care Irlanda aplica restricții severe privind deplasările internaționale.
Cei doi au declarat că mergeau să viziteze membri ai familiei.
La Dublin Airport au fost opriți de un agent Garda.
Ulterior, fiecare a primit o notificare prin care i se cerea plata unei sancțiuni fixe de 2.000 de euro pentru presupusa încălcare a regulilor privind deplasarea persoanelor prin porturi și aeroporturi.
Notificările au fost emise în baza legislației sanitare introduse în timpul pandemiei.
Dacă suma nu era achitată în termen de 28 de zile, cazul putea ajunge la District Court.
În cazul unei condamnări, cei doi riscau o amendă de până la 4.000 de euro, o pedeapsă de până la o lună de închisoare sau ambele sancțiuni.
Ce au contestat cei doi români
Tatăl și fiul au ales să nu plătească sumele solicitate.
În schimb, au inițiat o procedură de control judiciar prin care au cerut instanței să declare notificările nevalabile.
Argumentul lor principal a fost că documentele nu descriau suficient de clar presupusa faptă.
Potrivit susținerilor lor, notificările indicau doar că ar fi comis o încălcare privind „deplasarea persoanelor” într-un port sau aeroport, fără să precizeze exact ce acțiune era interzisă.
Cei doi au susținut că această lipsă de detalii era fundamental nedreaptă și că statul nu ar trebui să îi poată urmări penal pentru neplata sancțiunilor.
Ei au cerut și oprirea oricărei proceduri care ar fi putut porni din refuzul de a achita cei 2.000 de euro.
High Court le-a respins contestația
În februarie 2024, High Court a respins acțiunea lor.
Instanța a ridicat și ordinul temporar care împiedica desfășurarea unei eventuale urmăriri în District Court.
Nicolae și Florin Mazarache au contestat această decizie la Court of Appeal.
În octombrie 2025, și această instanță le-a respins apelul.
Cei doi au încercat apoi să ducă disputa la Curtea Supremă, susținând că dosarul ridică probleme de importanță publică generală.
Ei au argumentat că sistemul de notificări folosit în pandemie reprezenta un mecanism nou de aplicare a dreptului penal și că instanțele inferioare nu clarificaseră suficient anumite conflicte dintre hotărârile anterioare.
Urmărirea penală a fost abandonată
În noiembrie 2025, Director of Public Prosecutions i-a informat pe cei doi că nu vor fi urmăriți penal.
Această decizie a schimbat esențial situația juridică.
Românii nu mai riscau să fie trimiși în fața District Court pentru neplata notificărilor și nici să primească sancțiunile maxime prevăzute de lege.
Cu toate acestea, ei au continuat cererea de apel la Curtea Supremă.
Au susținut că problema rămânea importantă deoarece privea legalitatea unui mecanism de sancționare folosit în timpul pandemiei și putea avea implicații mai largi.
Statul a răspuns că sistemul fusese creat exclusiv pentru perioada Covid, că între timp nu mai era în vigoare și că dosarul devenise teoretic după renunțarea la urmărire.
De ce a refuzat Curtea Supremă apelul
Curtea Supremă a decis că nu există motive suficiente pentru o nouă examinare a cauzei.
Judecătorii au arătat că Nicolae și Florin Mazarache nu mai pot suferi o nedreptate practică, deoarece nu vor fi judecați pentru faptele menționate în notificări.
Din momentul în care DPP a decis să nu îi urmărească penal, disputa a devenit lipsită de obiect.
Instanța a mai observat că cei doi nu au identificat alte tipuri de infracțiuni pentru care același mecanism special de notificare ar continua să fie folosit.
Regimul respectiv fusese introdus în timpul pandemiei din motive de sănătate publică și între timp a expirat.
Curtea a considerat astfel că nu există o problemă actuală de importanță generală care să justifice intervenția sa.
Nu există o condamnare penală
Decizia Curții Supreme nu trebuie interpretată ca o condamnare a celor doi români.
Instanța nu a stabilit că ei sunt vinovați de încălcarea restricțiilor Covid.
Nu va exista nici un proces penal privind deplasarea lor din aprilie 2021, deoarece procurorii au decis să nu continue cazul.
Litigiul s-a referit la validitatea notificărilor și la modul în care acestea descriau presupusa încălcare.
Refuzul unui nou apel înseamnă că hotărârile High Court și Court of Appeal rămân în vigoare în privința contestației juridice.
El nu creează însă o condamnare în cazier și nu înlocuiește un verdict penal.
Ce erau notificările de plată fixă
În timpul pandemiei, Irlanda a introdus mai multe sancțiuni pentru încălcarea restricțiilor de sănătate publică.
Pentru anumite fapte, Garda putea emite o notificare de plată fixă.
Persoana putea achita suma în termenul stabilit și evita astfel un proces.
Dacă refuza plata, autoritățile puteau decide trimiterea cazului în fața District Court.
Acest sistem era diferit de unele mecanisme obișnuite de sancționare rutieră, deoarece emiterea notificării și continuarea urmăririi implicau o anumită marjă de apreciere.
Statul a susținut în proces că notificarea era doar o alternativă la urmărirea penală și nu trebuia să conțină toate detaliile care ar fi apărut ulterior într-o acuzație formală.
Cei doi români au susținut contrariul: că o persoană trebuie să știe precis ce faptă i se impută înainte să decidă dacă plătește o sumă atât de mare.
Restricțiile de călătorie din 2021
În aprilie 2021, Irlanda se afla încă sub restricții stricte privind deplasările.
Călătoriile internaționale erau permise numai în anumite situații considerate esențiale.
Vizitarea familiei nu era acceptată automat drept motiv justificat în orice împrejurare.
Garda desfășura controale la aeroporturi și pe drumurile de acces pentru a verifica motivele deplasărilor.
Persoanele considerate ca efectuând o călătorie neesențială puteau primi sancțiuni.
Regulile au fost criticate ulterior pentru complexitate, modificările frecvente și dificultățile de interpretare.
Numeroase sancțiuni emise în timpul pandemiei au fost contestate, iar unele dosare au ajuns în instanță.
Dosarul s-a încheiat fără proces penal
Prin refuzul Curții Supreme, ultima încercare a lui Nicolae și Florin Mazarache de a continua apelul s-a încheiat.
Cei doi nu vor obține o hotărâre a instanței supreme asupra întrebării dacă notificările lor conțineau suficiente detalii.
În același timp, nu vor fi urmăriți penal și nu vor trebui să se apere într-un proces pentru presupusa încălcare din 2021.
Cazul se încheie astfel într-o situație juridică neobișnuită: românii nu au obținut anularea notificărilor prin procesul început de ei, dar nici statul nu va continua procedurile penale care ar fi putut rezulta din neplata sancțiunilor.
Curtea Supremă a considerat că, în aceste condiții, nu mai există o dispută concretă care să necesite o nouă examinare.
