Guvernul irlandez pregătește modificări ale impozitului pe venit în Bugetul 2027, iar una dintre cele mai importante măsuri discutate este creșterea pragului de la care angajații intră în cota de 40%. În prezent, pentru o persoană singură, pragul relevant este de 44.000 de euro, iar Tánaiste și ministrul Finanțelor, Simon Harris, spune că nivelul este prea scăzut și că Irlanda rămâne în urma altor state în privința momentului în care angajații ajung să plătească rata superioară de impozit.
Harris a confirmat că Bugetul 2027 va conține un pachet de măsuri privind impozitul pe venit, însă nivelul exact al noilor praguri și valoarea creditelor fiscale nu au fost încă stabilite. Negocierile bugetare intră acum în etapa decisivă, iar bugetul urmează să fie prezentat pe 6 octombrie.
Pentru angajați, problema este una foarte concretă. O creștere salarială sau câteva ore suplimentare de muncă pot împinge o parte mai mare din venit peste pragul la care se aplică rata de 40%. Harris susține că sistemul ar trebui ajustat astfel încât majorările salariale nominale să nu fie absorbite prea repede de impozitare. El a indicat trei instrumente pe care Guvernul le poate folosi: indexarea sistemului fiscal, lărgirea benzilor de impozitare și creșterea creditelor fiscale.
Pragul actual este semnificativ mai mare decât în urmă cu un deceniu. În 2015, rata superioară începea de la aproximativ 33.000 de euro, iar în prezent pragul a ajuns la 44.000 de euro. Guvernul sugerează însă că evoluția salariilor și a costului vieții justifică o nouă ajustare.
Spațiul prevăzut în acest moment pentru pachetul fiscal este de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma nu este definitivă și ar putea crește dacă Executivul decide să obțină venituri suplimentare din alte surse. Printre variantele menționate se află o taxă mai mare asupra băncilor sau creșterea accizelor la țigări. Orice venit suplimentar ar putea fi redirecționat către reduceri de taxe sau modificări ale benzilor și creditelor fiscale.
Discuția despre impozitul pe venit este doar o parte a negocierilor. Guvernul analizează și costurile serviciilor de îngrijire a copiilor și ale energiei, două domenii pe care Harris le-a descris drept presiuni majore pentru familii. În paralel, este tot mai probabilă o nouă amânare sau modificare a calendarului pentru taxa pe carbon.
Creșterea taxei pe carbon care trebuia să intre în vigoare la 1 mai 2026 a fost deja amânată până la 14 octombrie, după protestele legate de prețurile carburanților și intervențiile guvernamentale pentru reducerea costurilor la pompă. Taxa se aplică mai multor combustibili, inclusiv benzină, motorină, gaz natural, combustibil pentru încălzire, cărbune și turbă.
Guvernul spune acum că trebuie analizat dacă ritmul stabilit anterior pentru creșterea taxei mai este potrivit în condițiile actuale. Harris a argumentat că traiectoria taxei a fost stabilită înaintea șocurilor majore care au afectat prețurile energiei, inclusiv războiul din Ucraina și noile tensiuni din Orientul Mijlociu.
O eventuală amânare suplimentară nu este însă lipsită de costuri pentru stat. Taoiseach Micheál Martin a subliniat că veniturile estimate din taxa pe carbon sunt deja incluse în planurile de cheltuieli publice. O parte din bani finanțează programe agricole de mediu, scheme pentru combaterea sărăciei energetice și programele de renovare energetică a locuințelor.
Asta înseamnă că orice reducere sau amânare a taxei trebuie compensată fie prin venituri din alte surse, fie prin ajustarea cheltuielilor. Guvernul trebuie astfel să echilibreze două obiective care intră uneori în conflict: reducerea costului imediat al energiei pentru populație și menținerea finanțării programelor climatice și sociale.
Pentru angajații din Irlanda, decizia cu cel mai direct efect va fi însă nivelul la care va fi stabilit noul prag pentru rata de 40% și eventualele modificări ale creditelor fiscale. Până la prezentarea Bugetului 2027, actualul prag de 44.000 de euro rămâne neschimbat, iar cifrele discutate în această perioadă sunt propuneri aflate încă în negociere.
