Guvernul irlandez analizează o reformă amplă a sistemului de social welfare, după ce oficialii au admis în fața unei comisii parlamentare că numeroși oameni refuză locuri de muncă sau ore suplimentare din cauza regulilor actuale privind Jobseeker’s Allowance.
Discuțiile au avut loc miercuri în cadrul unei comisii a Oireachtas, Parlamentul Irlandei, unde reprezentanți ai Department of Social Protection au explicat că actualul sistem descurajează în multe cazuri acceptarea muncii part-time sau a programelor flexibile. Reforma propusă ar putea modifica una dintre cele mai controversate reguli ale sistemului irlandez de ajutoare sociale, însă implementarea nu este așteptată înainte de 2029.
Subiectul este important pentru mulți români din Irlanda care lucrează în retail, horeca, cleaning, logistică sau alte domenii cu program variabil, unde orele suplimentare și schimburile diferă de la o săptămână la alta. În prezent, anumite persoane aflate pe Jobseeker’s Allowance riscă să piardă plata dacă depășesc limitele stabilite de sistemul actual.
Oficialii din Department of Social Protection au confirmat că problema a devenit tot mai vizibilă pe piața muncii. Potrivit acestora, actualele reguli nu mai reflectă modul modern de lucru, unde mulți angajați au programe fragmentate, contracte part-time sau venituri din mai multe surse.
Niall Egan, assistant secretary în cadrul departamentului, a declarat că oamenii reacționează „rațional” atunci când refuză o a patra zi de muncă pentru a nu pierde ajutorul social.
El a explicat că persoane aflate pe Jobseeker’s Allowance spun angajatorilor că nu pot accepta ore suplimentare deoarece riscă să piardă sprijinul financiar.
Regula „four-in-seven” este considerată depășită
Una dintre principalele schimbări analizate vizează regula cunoscută drept „four-in-seven rule”.
În prezent, sistemul presupune practic un model clasic de muncă de cinci zile pe săptămână. Persoanele care lucrează mai mult de trei zile riscă să nu mai fie eligibile pentru anumite plăți sociale, chiar dacă numărul total de ore lucrate sau venitul săptămânal rămân reduse.
Oficialii au recunoscut că această abordare produce situații considerate nedrepte.
În fața comisiei parlamentare, Niall Egan a oferit exemplul a două familii care câștigă aceeași sumă săptămânală, însă primesc tratament diferit din partea sistemului.
Dacă o persoană lucrează 20 de ore împărțite în trei zile, poate beneficia în continuare de Jobseeker’s Allowance și de anumite reduceri progresive ale plății. Totuși, dacă altcineva lucrează aceleași 20 de ore distribuite în cinci zile, poate pierde dreptul la ajutor.
Potrivit Department of Social Protection, sistemul actual penalizează practic oamenii care acceptă programe flexibile sau schimburi mai scurte întinse pe mai multe zile.
Oficialii spun că piața muncii s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Tot mai mulți angajați lucrează în regim part-time, au contracte temporare sau combină mai multe joburi. În aceste condiții, regulile actuale sunt considerate învechite.
Noua propunere aflată în consultare publică ar urma să elimine accentul pus pe numărul de zile lucrate și să se concentreze mai mult pe pragurile de venit.
Informația IRL există datorită vouă
Fă o donație și ajută-ne să continuăm
Fiecare contribuție ajută la continuarea proiectului și la păstrarea unei surse independente de informare pentru românii din Irlanda.
Astfel, oamenii ar putea continua să primească sprijin social chiar dacă lucrează mai multe zile pe săptămână, atât timp cât veniturile rămân sub anumite limite.
Parlamentarii avertizează că oamenii se tem să nu piardă alte beneficii
Mai mulți parlamentari au atras atenția că problema nu se limitează doar la Jobseeker’s Allowance.
Deputatul Partidului Laburist, Mark Wall, a declarat că a fost contactat de persoane care refuză ore suplimentare deoarece se tem că vor pierde medical card-ul sau Fuel Allowance.
În Irlanda, medical card-ul oferă acces gratuit sau redus la servicii medicale prin HSE, iar pierderea acestuia poate avea un impact financiar major pentru familiile cu venituri mici.
Fuel Allowance este un ajutor destinat costurilor pentru încălzire, important mai ales pentru pensionari și persoane vulnerabile în lunile de iarnă.
Wall a spus că orice reformă a sistemului trebuie să țină cont de toate aceste beneficii conexe, nu doar de plata principală de social welfare.
Și parlamentarii din coaliția de guvernare au recunoscut că problema afectează deja economia.
Deputata Fianna Fáil Catherine Ardagh a afirmat că multe firme mici au acum posibilitatea să ofere ore suplimentare angajaților, însă acestea sunt refuzate frecvent.
Ea a spus că situația „devine o criză” și ar putea avea efecte directe asupra companiilor care se confruntă deja cu lipsa de personal.
În ultimii ani, Irlanda a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de ocupare din Uniunea Europeană, iar numeroase sectoare se confruntă cu dificultăți în recrutare.
Datele Central Statistics Office (CSO) arată că forța de muncă a crescut puternic după pandemie, inclusiv datorită imigrației și revenirii persoanelor inactive pe piața muncii.
Cu toate acestea, multe companii continuă să raporteze probleme în găsirea personalului disponibil pentru programe flexibile sau ture suplimentare.
Reforma sistemului de social welfare nu va veni prea curând
Deși oficialii admit că sistemul trebuie schimbat, implementarea reformei va dura mai mulți ani.
Niall Egan a declarat că noile reguli necesită modificări „semnificative” ale infrastructurii IT utilizate de Department of Social Protection.
Întrebat când ar putea intra în vigoare noul model, acesta a spus că, „într-un scenariu optimist”, sistemul ar putea fi pregătit la finalul anului 2028.
Introducerea efectivă ar putea avea loc apoi în 2029, posibil la începutul unui nou an fiscal.
Până atunci, Department of Social Protection a lansat o consultare publică privind reforma sistemului de plăți pentru persoanele apte de muncă.
Consultarea rămâne deschisă până pe 12 iunie, iar autoritățile încearcă să adune opinii atât de la angajați și angajatori, cât și de la organizații sociale.
Propunerile fac parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a sistemului de social welfare, într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă dependența de ajutoare sociale fără să penalizeze persoanele care acceptă muncă part-time sau venituri reduse.
Pentru mulți lucrători din Irlanda, inclusiv din comunitatea românească, schimbările ar putea modifica modul în care sunt calculate plățile sociale și relația dintre muncă și sprijinul oferit de stat. Până la apariția unui nou sistem, însă, regulile actuale vor continua să influențeze deciziile zilnice ale celor care încearcă să combine un venit modest cu sprijinul social oferit de statul irlandez.
