Știrile dimineții Irlanda 18 iunie 2026

Sute de dosare penale au fost amânate miercuri în instanțele din Dublin, după ce avocații care lucrează în sistemul de asistență juridică din Irlanda au început o grevă de trei zile în semn de protest față de modificările propuse pentru plata serviciilor de reprezentare juridică.

Acțiunea a afectat în principal District Court, dar efectele s-au resimțit și în Circuit Criminal Court și Central Criminal Court, unde mai multe cauze au fost reprogramate deoarece avocații nu au mai preluat cazurile finanțate prin sistemul de ajutor public.

Disputa este urmărită cu atenție de autorități și de sistemul judiciar deoarece există posibilitatea ca protestele să fie extinse. Reprezentanți ai profesiei analizează inclusiv varianta retragerii în masă din panoul de asistență juridică, o măsură care ar putea provoca blocaje și mai mari în instanțele penale.

În prezent, greva este programată să continue până vineri, însă surse din domeniu spun că nemulțumirea în rândul avocaților este în creștere.

Avocații contestă noul sistem de plată

La baza conflictului se află planurile de reformare a sistemului de asistență juridică penală.

Potrivit propunerii aflate în discuție, avocații ar urma să primească o sumă fixă de 455 de euro pentru fiecare client eligibil pentru ajutor juridic, indiferent de numărul termenelor de judecată sau de complexitatea cazului.

Mulți avocați susțin că noul model nu reflectă volumul real de muncă și ar putea face imposibilă reprezentarea unor clienți în condiții rezonabile.

Cum majoritatea persoanelor care ajung în fața District Court beneficiază de asistență juridică finanțată de stat, efectele protestului au fost imediate. Numeroase dosare nu au mai putut fi judecate și au primit noi termene.

Printre acestea s-au numărat procese fără jurați, audieri pentru pronunțarea sentinței și alte cauze aflate în etape avansate.

Mulți dintre cei care s-au prezentat la tribunal știau deja că dosarele lor nu vor putea continua. Judecătorii le-au recomandat să păstreze legătura cu avocații pentru a fi informați cu privire la noile date stabilite de instanțe.

Dosarele persoanelor aflate în libertate au fost cele mai afectate

În timp ce multe cauze au fost amânate, instanțele au încercat să acorde prioritate dosarelor în care inculpații se aflau în arest.

În aceste situații, reprezentarea juridică a fost asigurată în majoritatea cazurilor, iar procedurile au continuat conform programului.

Audierile privind eliberarea pe cauțiune au avut loc în mod normal, iar procesele în care inculpații aveau avocați angajați privat nu au fost afectate de protest.

Unele cauze minore au mers mai departe chiar și fără reprezentare juridică. În aceste situații, persoanele acuzate au renunțat voluntar la dreptul de a fi asistate de un avocat și au pledat vinovat pentru infracțiuni de gravitate redusă. Unele au primit amenzi, iar altele au fost condamnate fără a li se înscrie o condamnare în cazier.

La Dublin Circuit Criminal Court, cinci dintre cele opt dosare programate pentru pronunțarea sentinței au fost amânate integral deoarece avocații apărării nu mai aveau instrucțiuni și nu erau prezenți la ședință.

Printre acestea s-au aflat cauze care vizau hărțuire, spargere prin efracție, infracțiuni sexuale și distrugere de bunuri.

Și mai multe procese programate pentru judecată au fost reprogramate pentru o dată ulterioară.

Judecătorii cer avocaților să anunțe oficial retragerea din cauze

Protestul a generat și discuții în sălile de judecată despre modul în care avocații aleg să își suspende activitatea.

În Central Criminal Court, președintele instanței, judecătorul Paul McDermott, a precizat că tribunalul se așteaptă ca avocații care decid să nu mai reprezinte un client să se prezinte personal în fața instanței și să explice situația.

Judecătorul a arătat că această obligație ține nu doar de respectul față de instanță, ci și de necesitatea gestionării eficiente a dosarelor.

El a subliniat că multe persoane se deplasează special pentru procese, inclusiv martori, victime, membri ai juriului și rude ale celor implicați. În lipsa unei comunicări clare, aceștia pot ajunge inutil la tribunal.

În unele cauze, avocații prezenți au anunțat direct instanța că își suspendă serviciile din cauza disputei privind asistența juridică.

Judecătorul McDermott le-a mulțumit celor care au făcut acest lucru și a remarcat că, în alte cazuri, explicațiile au fost oferite de avocații pledanți, deși conflictul nu îi privea în mod direct.

„Nu este disputa avocaților pledanți”, a remarcat acesta în timpul ședinței, insistând că responsabilitatea comunicării aparține celor care au decis să își retragă serviciile.

Se discută despre o posibilă retragere în masă din sistemul de asistență juridică

Cea mai mare îngrijorare pentru sistemul judiciar nu este însă greva actuală, ci ceea ce ar putea urma.

Surse apropiate negocierilor au declarat că reprezentanți ai profesiei analizează posibilitatea unei retrageri colective din panoul de asistență juridică penală.

Dacă un număr mare de avocați ar lua această decizie, impactul asupra instanțelor ar putea fi semnificativ. Mii de persoane care depind de ajutorul juridic oferit de stat ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unui reprezentant legal, iar procesele s-ar putea confrunta cu întârzieri suplimentare.

În prezent, deciziile privind protestele sunt luate la nivel local de către consiliile profesionale ale avocaților, iar forma exactă a eventualelor acțiuni viitoare nu este încă stabilită.

Atât Department of Justice, cât și Courts Service au refuzat să comenteze situația.

Între timp, instanțele încearcă să gestioneze efectele imediate ale grevei și să reprogrameze dosarele afectate. Dacă disputa privind plata serviciilor de asistență juridică nu va fi rezolvată în perioada următoare, sistemul judiciar irlandez s-ar putea confrunta cu noi întârzieri într-un moment în care multe instanțe încearcă deja să reducă acumulările de dosare din ultimii ani.

Șase dintre cele opt universități din Irlanda și-au îmbunătățit poziția în cel mai recent clasament QS World University Rankings, publicat joi. Trinity College Dublin își păstrează statutul de cea mai bine clasată universitate irlandeză, în timp ce University College Dublin a revenit în top 100 mondial pentru prima dată după mai bine de 15 ani.

Clasamentul pentru ediția 2027 a analizat peste 1.500 de instituții de învățământ superior din 106 țări și teritorii. Rezultatele arată că universitățile irlandeze continuă să câștige teren la nivel internațional, într-un ritm mai rapid decât multe dintre instituțiile concurente din alte state.

Pentru studenții români care studiază deja în Irlanda sau care iau în calcul această opțiune în viitor, noile rezultate reprezintă un semnal important privind reputația și competitivitatea sistemului universitar irlandez.

Trinity College Dublin ocupă locul 75 la nivel mondial, aceeași poziție pe care a avut-o și anul trecut. Este al cincilea an consecutiv în care universitatea se menține în primele 100 din lume.

University College Dublin a înregistrat unul dintre cele mai notabile progrese, urcând de pe locul 118 pe locul 100 și revenind astfel în elita mondială a învățământului superior.

University College Dublin revine în top 100 după mai bine de un deceniu

Pe lângă performanța UCD, și alte universități irlandeze au înregistrat creșteri semnificative.

University College Cork a urcat de pe locul 246 pe 220, în timp ce University of Galway a avansat de pe poziția 284 pe 275.

University of Limerick a ajuns pe locul 388, cea mai bună clasare din istoria instituției. Dublin City University a urcat la poziția 408, iar Maynooth University a avansat în intervalul 721-730, după ce anul trecut se afla între locurile 771 și 780.

Singura instituție care a coborât ușor în clasament a fost Technological University Dublin, fostul Dublin Institute of Technology, care apare acum în intervalul 791-800.

Clasamentul complet al universităților irlandeze este următorul:

• Trinity College Dublin – locul 75
• University College Dublin – locul 100
• University College Cork – locul 220
• University of Galway – locul 275
• University of Limerick – locul 388
• Dublin City University – locul 408
• Maynooth University – locurile 721-730
• Technological University Dublin – locurile 791-800

Specialiștii de la QS spun că rezultatele confirmă tendința observată în ultimii ani, aceea a unei creșteri constante a reputației și vizibilității internaționale a universităților irlandeze.

Irlanda se remarcă prin reputația absolvenților în rândul angajatorilor

Unul dintre cele mai bune rezultate obținute de Irlanda vine din categoria care măsoară reputația universităților în ochii angajatorilor.

Potrivit QS, Irlanda ocupă locul al doilea la nivel mondial la acest indicator în rândul sistemelor universitare care au cel puțin opt instituții incluse în clasament. Singura țară care obține o medie mai bună este Olanda.

Acest criteriu are o pondere importantă în calculul scorului final și reflectă modul în care companiile și organizațiile apreciază pregătirea absolvenților.

Pentru studenții internaționali, inclusiv pentru românii care aleg să studieze în Irlanda, acest aspect este deosebit de relevant. Reputația bună în rândul angajatorilor poate influența oportunitățile profesionale disponibile după absolvire și poate contribui la o integrare mai rapidă pe piața muncii.

Universitățile irlandeze au obținut rezultate solide și în ceea ce privește atragerea cadrelor didactice din străinătate. Irlanda ocupă locul opt la nivel mondial la indicatorul privind personalul academic internațional.

Totuși, raportul atrage atenția că avantajul competitiv al Irlandei în această zonă începe să se reducă, pe măsură ce alte state investesc tot mai mult în internaționalizarea sistemelor lor universitare.

Liderii universităților salută rezultatele obținute

Ben Sowter, reprezentant al QS, a declarat că rezultatele demonstrează consolidarea poziției Irlandei în educația superioară globală.

Potrivit acestuia, universitățile irlandeze continuă să își îmbunătățească reputația atât în rândul mediului academic, cât și al angajatorilor, în timp ce performanțele legate de sustenabilitate și atractivitatea pentru studenții internaționali rămân puncte forte.

„Aceste clasamente măsoară aspectele care contează cel mai mult pentru viitorii studenți și ne așteptăm ca Irlanda să își consolideze în continuare reputația internațională”, a spus Sowter.

Președinta University College Dublin, profesoara Orla Feely, a descris revenirea în top 100 drept o recunoaștere a progreselor făcute de universitate în cercetare, educație și colaborare internațională.

Ea a subliniat că UCD se numără printre cele mai performante universități europene în cadrul programului de cercetare Horizon Europe și că absolvenții instituției sunt apreciați de angajatori.

La rândul său, președintele University of Limerick, profesorul Shane Kilcommins, a numit noua clasare „un moment important” pentru universitate.

Acesta a afirmat că rezultatul reflectă nu doar performanța academică, ci și contribuția instituției la dezvoltarea comunității și a economiei.

Statele Unite și Marea Britanie domină în continuare clasamentul mondial

La nivel global, Massachusetts Institute of Technology (MIT) rămâne cea mai bine clasată universitate din lume pentru al cincisprezecelea an consecutiv.

Pe locul al doilea se află Imperial College London, urmată de Stanford University.

Statele Unite continuă să fie țara cu cele mai multe universități incluse în clasament, având 184 de instituții. Cu toate acestea, numărul este în scădere față de anul precedent, când figurau 192.

Clasamentul arată că două treimi dintre universitățile americane au coborât în ierarhie în ultimul an, în timp ce doar o parte dintre ele au reușit să avanseze.

În Marea Britanie, situația este mai favorabilă. Treizeci și una de universități și-au îmbunătățit poziția, iar cinci au obținut cea mai bună clasare din istoria lor.

Pentru Irlanda, rezultatele din acest an confirmă că sistemul universitar local continuă să fie competitiv într-un mediu internațional din ce în ce mai aglomerat. Cu două universități în top 100 mondial și mai multe instituții care urcă constant în clasamente, sectorul educației superioare rămâne unul dintre domeniile în care țara își consolidează reputația pe plan internațional, într-un moment în care concurența pentru studenți și cercetători este mai intensă ca oricând.

Dáil Éireann a aprobat miercuri seară un proiect de lege propus de Sinn Féin care prevede eliminarea perioadei obligatorii de așteptare de trei zile pentru accesul la serviciile de întrerupere de sarcină. Propunerea a fost adoptată cu 86 de voturi pentru și 70 împotrivă, după una dintre cele mai urmărite dezbateri parlamentare din acest an.

Votul este important deoarece marchează un nou pas în procesul de modificare a legislației privind avortul în Irlanda, la aproape opt ani de la referendumul care a dus la schimbarea Constituției și la introducerea actualului sistem de acces la întreruperile de sarcină.

Deși proiectul a trecut de prima etapă parlamentară, drumul până la adoptarea sa definitivă nu este încheiat. Textul va fi analizat acum de un comitet al Oireachtas, unde vor fi examinate implicațiile juridice și medicale ale modificării propuse.

Rezultatul votului a evidențiat, în același timp, diviziuni importante în interiorul partidelor aflate la guvernare, care au permis parlamentarilor să voteze conform propriilor convingeri.

Actuala legislație obligă femeile care solicită o întrerupere de sarcină în primele 12 săptămâni de sarcină să aștepte trei zile între consultația inițială și procedura propriu-zisă. Susținătorii modificării consideră că această cerință reprezintă un obstacol inutil pentru persoanele care au luat deja o decizie și care trebuie să parcurgă un proces medical sensibil.

Criticii eliminării perioadei de așteptare susțin însă că cele trei zile oferă timp suplimentar pentru reflecție înaintea unei decizii importante.

Vot împărțit în interiorul partidelor de guvernare

Guvernul nu a impus o linie oficială de vot, iar deputații au avut libertatea de a decide individual.

În Fianna Fáil, majoritatea parlamentarilor au votat împotriva proiectului. Treizeci de deputați s-au opus propunerii, în timp ce doar 12 au susținut-o. Alți șase nu au participat la vot.

Printre membrii Cabinetului care au votat împotriva eliminării perioadei de așteptare s-au numărat ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, ministrul Locuințelor, James Browne, ministrul Copiilor, Norma Foley, și Government Chief Whip Mary Butler.

De cealaltă parte, Taoiseach Micheál Martin, ministrul Cheltuielilor Publice, Jack Chambers, și ministrul Transporturilor, Darragh O’Brien, au susținut proiectul.

Situația a fost similară și în Fine Gael. Douăzeci și trei de deputați au votat împotrivă, iar 11 au sprijinit modificarea legislativă. Patru parlamentari au lipsit de la vot.

Tánaiste Simon Harris și ministrul Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill, au fost singurii membri ai Cabinetului din partea Fine Gael care au susținut proiectul. Printre cei care au votat împotrivă s-au aflat ministrul pentru Întreprinderi, Peter Burke, și ministrul Agriculturii, Martin Heydon.

Absențele din tabăra Fine Gael i-au inclus pe ministrul Afacerilor Externe, Helen McEntee, ministrul Comunicațiilor, Patrick O’Donovan, și ministrul Educației, Hildegarde Naughton.

Ministrul Sănătății va analiza implicațiile juridice ale proiectului

Adoptarea proiectului nu înseamnă automat schimbarea legii. Următoarea etapă presupune examinarea detaliată a textului în cadrul procesului parlamentar.

Potrivit informațiilor apărute după vot, ministrul Sănătății, Jennifer Carroll MacNeill, urmează să poarte discuții cu Attorney General Rossa Fanning pentru a analiza aspectele juridice ale propunerii.

Surse politice citate de presa irlandeză consideră că, dacă proiectul va continua să avanseze prin etapele parlamentare fără obstacole majore, modificarea ar putea deveni lege până la sfârșitul acestui an.

Pentru susținătorii schimbării, votul reprezintă o confirmare a recomandărilor formulate în ultimii ani de mai multe organizații medicale și grupuri pentru drepturile femeilor, care au cerut eliminarea perioadei obligatorii de așteptare.

Aceste organizații au argumentat în repetate rânduri că obligația celor trei zile poate genera întârzieri suplimentare pentru femeile care locuiesc în zone rurale, pentru cele care trebuie să călătorească pentru consultații sau pentru persoanele aflate în situații dificile din punct de vedere medical și social.

Argumentele celor care susțin păstrarea celor trei zile

O parte dintre parlamentarii care s-au opus proiectului au invocat faptul că perioada de așteptare a făcut parte din cadrul legislativ prezentat alegătorilor în urma referendumului din 2018.

Norma Foley a declarat înaintea votului că nu va sprijini eliminarea celor trei zile, considerând că această prevedere a făcut parte din modelul aprobat de electorat atunci când Irlanda a decis să schimbe legislația privind avortul.

Și mai mulți deputați Fine Gael au anunțat în avans că vor vota împotrivă. Printre aceștia s-au numărat Brian Brennan, Peter Roche și Michael Murphy.

Peter Roche a explicat că poziția sa este influențată de cazurile în care unele femei și-ar fi schimbat decizia în perioada dintre prima consultație și procedură.

Susținătorii menținerii actualei reguli afirmă că această perioadă oferă timp pentru reflecție și reprezintă o măsură de protecție într-o situație cu impact major asupra vieții persoanelor implicate.

Parlamentarii care susțin schimbarea cer mai multă încredere în decizia femeilor

În tabăra favorabilă modificării legislative, argumentul principal a fost că decizia privind o întrerupere de sarcină este deja una profund personală și că statul nu ar trebui să impună o perioadă suplimentară de așteptare.

Deputatul Fine Gael Barry Ward, care a votat pentru proiect, a declarat că nu este necesar ca cineva să considere avortul un lucru pozitiv pentru a accepta că decizia aparține persoanei direct implicate.

El a susținut că femeile analizează deja cu atenție o astfel de alegere și că existența unei perioade obligatorii de așteptare transmite ideea că nu pot lua singure o decizie responsabilă.

Potrivit susținătorilor proiectului, eliminarea celor trei zile nu schimbă condițiile generale de acces la întreruperea de sarcină, ci elimină o etapă considerată inutilă de mulți profesioniști din domeniul sănătății.

Între timp, liderul Aontú, Peadar Tóibín, a criticat rezultatul votului și a susținut că nu există un sprijin public suficient pentru această modificare. El a afirmat că partidul său intenționează să discute cu parlamentari din mai multe formațiuni care ar fi nemulțumiți de modul în care a fost gestionat procesul legislativ.

Votul din Dáil nu încheie însă dezbaterea. Proiectul intră acum într-o etapă de analiză detaliată, iar discuțiile privind viitorul legislației referitoare la avort rămân printre cele mai sensibile și mai disputate teme din politica irlandeză.

Creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, riscă să reducă semnificativ puterea de cumpărare a populației din Irlanda, avertizează Banca Centrală a Irlandei. Potrivit noilor prognoze economice publicate joi, majorările salariale estimate pentru acest an vor fi aproape complet absorbite de inflație.

Instituția și-a revizuit în creștere estimările privind evoluția prețurilor pentru perioada 2026–2028 și consideră că petrolul și gazele naturale vor rămâne la niveluri ridicate mai mult timp decât se anticipa în primăvară.

Pentru milioane de consumatori, acest lucru înseamnă facturi mai mari la energie, costuri mai ridicate pentru transport și, în cele din urmă, scumpiri care se vor reflecta în numeroase produse și servicii de zi cu zi.

Banca Centrală avertizează că, deși salariile vor continua să crească, avantajul real pentru angajați va fi minim odată ce este luată în calcul inflația.

Potrivit raportului, salariile ar urma să avanseze în medie cu aproximativ 4% în acest an, însă prețurile de consum sunt estimate să crească cu 3,5%. În termeni reali, câștigul pentru angajați s-ar reduce astfel la aproximativ 0,5%.

Prin comparație, anul trecut salariile reale au crescut cu aproximativ 1,5%.

Prețurile la energie rămân ridicate mai mult decât se estima

Economiștii Băncii Centrale spun că piețele internaționale ale energiei nu dau semne că vor reveni curând la nivelurile de dinaintea escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Robert Kelly, directorul departamentului de economie și statistică al instituției, a declarat că efectele războiului se resimt deja de câteva luni și că impactul asupra piețelor energetice este mai profund decât se credea inițial.

Potrivit acestuia, prețurile petrolului și gazelor naturale sunt acum prognozate să rămână ridicate inclusiv în 2027 și 2028.

În ultimele luni, inflația din Irlanda a fost alimentată în special de creșterea prețurilor la carburanți. Banca Centrală vorbește despre o „creștere puternică” a costurilor combustibililor lichizi, pe fondul tensiunilor din regiunea Golfului Persic și al perturbărilor din zona Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Experții avertizează că efectul nu se limitează la facturile de energie sau la prețul combustibilului.

Costurile mai mari de transport și producție încep să se transmită treptat către alte categorii de produse, inclusiv alimente.

Această evoluție este urmărită cu atenție de economiști, deoarece poate duce la o perioadă mai lungă de inflație ridicată, chiar dacă tensiunile geopolitice se reduc.

Consumatorii încep să își reducă cheltuielile

Creșterea costului vieții începe deja să influențeze comportamentul consumatorilor.

Potrivit Băncii Centrale, cheltuielile populației au fost solide în primele trei luni ale anului. Totuși, o mare parte din această activitate economică a avut loc înainte ca efectele conflictului să fie resimțite pe deplin în prețurile energiei.

Datele analizate de instituție sugerează că ritmul consumului a încetinit începând din aprilie.

Atunci când gospodăriile sunt nevoite să aloce o parte mai mare din venituri pentru energie, combustibil și produse esențiale, rămân mai puțini bani pentru alte achiziții. Acest fenomen afectează atât comerțul, cât și sectoarele care depind de cheltuielile discreționare ale populației.

Pentru numeroase familii, diferența dintre o creștere salarială de 4% și o inflație de 3,5% este aproape insesizabilă în viața de zi cu zi.

În practică, majorările de salarii care ar fi trebuit să ofere mai multă flexibilitate financiară sunt consumate aproape integral de scumpiri.

Economiștii avertizează că impactul va fi resimțit cel mai puternic de persoanele cu venituri mici și de familiile care cheltuiesc deja o parte importantă din buget pentru locuință, energie și hrană.

Banca Centrală vede nevoia unor măsuri țintite în Bugetul 2027

Raportul publicat joi atrage atenția asupra presiunii suplimentare care se va exercita asupra gospodăriilor vulnerabile.

Banca Centrală consideră că viitorul Buget 2027 ar putea include măsuri de sprijin direcționate către categoriile cele mai afectate de inflație.

Robert Kelly nu a dorit să facă recomandări concrete Guvernului privind eventualele intervenții. Totuși, el a subliniat că sistemul de protecție socială reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a ajunge la persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Discuția apare într-un moment în care Executivul pregătește deja primele analize pentru bugetul de anul viitor, iar presiunile legate de costul vieții rămân o preocupare majoră atât pentru partidele aflate la guvernare, cât și pentru opoziție.

Economiștii avertizează că situația s-ar putea înrăutăți dacă tensiunile geopolitice persistă și dacă prețurile energiei continuă să urce.

Într-un scenariu mai pesimist analizat de Banca Centrală, inflația din Irlanda ar putea ajunge aproape de 5% în acest an.

O astfel de evoluție ar reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației și ar pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare, pe consum și pe investiții.

Economia Irlandei continuă totuși să crească

În ciuda provocărilor generate de inflație și de scumpirea energiei, perspectiva generală pentru economia irlandeză rămâne pozitivă.

Banca Centrală și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economică pentru acest an și prognozează acum un avans de 3,3% al economiei interne, cu 0,4 puncte procentuale peste previziunile din luna martie.

Unul dintre principalele motoare ale acestei evoluții îl reprezintă investițiile realizate de companiile multinaționale în infrastructură legată de inteligența artificială și centre de date.

Instituția consideră că aceste investiții continuă să susțină activitatea economică și să genereze efecte pozitive în mai multe sectoare.

Pentru mulți locuitori ai Irlandei însă, cifrele privind creșterea economică vor conta mai puțin decât evoluția facturilor și a prețurilor din magazine. Iar dacă energia va rămâne scumpă încă doi sau trei ani, așa cum estimează acum Banca Centrală, presiunea asupra bugetelor familiale va continua să fie una dintre cele mai importante teme economice ale perioadei următoare.

Un sfert dintre persoanele aflate la vârsta activă în Irlanda spun că ar putea face față cheltuielilor curente pentru cel mult o lună dacă sursa lor principală de venit ar dispărea brusc, potrivit unui nou sondaj realizat de Royal London Ireland.

Studiul scoate în evidență vulnerabilitatea financiară a multor gospodării într-o perioadă în care costurile locuinței, ale energiei și ale serviciilor de zi cu zi continuă să pună presiune pe bugetele familiilor.

Datele arată că, în medie, respondenții consideră că ar putea să își mențină nivelul de trai timp de aproximativ cinci luni și jumătate fără venituri regulate. Cu toate acestea, unul din cinci participanți la sondaj a declarat că economiile sale nu ar acoperi nici măcar o lună de cheltuieli.

Barry McCutcheon, reprezentant al Royal London Ireland, a spus că rezultatele arată diferențe semnificative între persoanele care au reușit să își construiască o rezervă financiară și cele care trăiesc de la un salariu la altul.

„În timp ce unele familii par să aibă o plasă de siguranță financiară rezonabilă, rezultatele arată cât de vulnerabili pot fi mulți oameni dacă veniturile lor se opresc brusc”, a afirmat acesta.

Potrivit lui McCutcheon, întreruperea veniturilor poate apărea din numeroase motive, inclusiv probleme de sănătate, accidente sau pierderea locului de muncă. În același timp, pentru multe familii este dificil să pună bani deoparte după ce achită chiria sau rata la bancă, costurile cu copiii, asigurările și celelalte cheltuieli lunare.

Diferențe importante între generații

Sondajul evidențiază și diferențe semnificative între grupele de vârstă.

Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani se declară cele mai pregătite pentru o eventuală pierdere a veniturilor. În medie, acestea cred că ar putea să își susțină nivelul de trai timp de aproximativ șapte luni.

La polul opus se află adulții cu vârste între 25 și 34 de ani, care estimează că ar putea face față doar patru luni fără venituri regulate.

Rezultatele reflectă, cel mai probabil, diferențele de economisire dintre generații. Mulți dintre cei mai în vârstă au avut mai mult timp pentru a acumula rezerve financiare sau pentru a reduce nivelul datoriilor, în timp ce persoanele aflate la începutul carierei se confruntă cu costuri ridicate pentru locuințe și alte cheltuieli esențiale.

Grupa de vârstă 30-40 de ani apare, de asemenea, printre cele mai vulnerabile. Aproximativ un sfert dintre respondenții din această categorie au declarat că nu ar putea face față mai mult de o lună fără venituri.

Pentru multe familii tinere, această perioadă coincide cu rate la credite ipotecare, costuri de îngrijire a copiilor și alte obligații financiare care reduc capacitatea de economisire.

Bărbații se consideră mai pregătiți decât femeile

Sondajul a identificat și diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește percepția asupra stabilității financiare.

Bărbații au declarat că ar putea să își mențină nivelul de trai timp de aproximativ șase luni fără venituri, în timp ce femeile au estimat o perioadă medie de cinci luni.

Studiul nu analizează cauzele acestei diferențe, însă specialiștii atrag atenția că veniturile, economiile disponibile și responsabilitățile familiale pot influența în mod semnificativ capacitatea unei persoane de a face față unui șoc financiar.

În ultimii ani, numeroase organizații din Irlanda au avertizat că multe gospodării rămân expuse în fața unor evenimente neprevăzute, chiar dacă piața muncii se menține relativ puternică.

Locuitorii din Dublin se declară cei mai rezistenți financiar

Un alt aspect remarcat de cercetare este diferența dintre regiuni.

Locuitorii din Dublin s-au declarat cei mai pregătiți pentru o eventuală pierdere a veniturilor. Peste unul din cinci respondenți din capitală, respectiv 22%, a spus că ar putea rezista financiar mai mult de un an fără venituri regulate.

Pe locul al doilea s-au situat persoanele din Ulster, unde 18% dintre participanți au afirmat că ar putea face față unei perioade de peste 12 luni fără surse de venit.

Barry McCutcheon consideră că acest rezultat poate fi influențat de accesul la o piață a muncii mai diversificată și de oportunitățile economice mai numeroase din marile centre urbane.

Potrivit acestuia, deși costul vieții este adesea mai ridicat în orașe precum Dublin, accesul la locuri de muncă, infrastructură și servicii poate oferi unor familii un sentiment mai mare de siguranță financiară.

În zonele rurale, situația poate fi diferită. Costurile de transport, accesul limitat la anumite servicii și oportunitățile mai reduse de angajare pot face mai dificilă gestionarea unei perioade fără venituri.

Costul vieții continuă să afecteze capacitatea de economisire

Rezultatele apar într-un moment în care costul vieții rămâne una dintre principalele preocupări ale populației din Irlanda.

Chiar dacă inflația s-a redus față de nivelurile record înregistrate în ultimii ani, multe familii continuă să resimtă presiunea facturilor la utilități, a chiriilor și a ratelor bancare.

Pentru românii care trăiesc și lucrează în Irlanda, datele sondajului reprezintă un semnal privind importanța constituirii unui fond de rezervă, mai ales într-un context economic în care situația profesională sau starea de sănătate se pot schimba rapid.

Studiul sugerează că, deși o parte dintre locuitorii Irlandei au reușit să își construiască economii solide, un număr semnificativ de persoane rămân vulnerabile în fața unei întreruperi neașteptate a veniturilor, iar presiunea costului vieții continuă să limiteze capacitatea multor familii de a pune bani deoparte.